Europa a devenit mai puternică de când Germania a adoptat o linie comună cu alți membri ai UE în ceea ce privește Rusia, a declarat ministrul german al afacerilor externe, Annalena Baerbock, aflată în vizită la Varșovia, acolo unde a luat cuvântul la Warsaw Security Forum. care a luat cuvântul la Forumul de Securitate de la Varșovia, transmite corespondentul Ukrinform.

“Vom obține securitatea doar fără, nu cu, Rusia lui Vladimir Putin. Aceasta a fost o schimbare importantă în politica germană“, a declarat Baerbock, citată de Ukrinform și Sueddeutsche Zeitung.

Ea a recunoscut că, anterior, Germania nu a ascultat cu mare atenție “evaluarea corectă a multor parteneri” cu privire la Rusia.

Mai mult, ea a dat ca exemplu gazoductului Nord Stream, a cărui construcție a întâlnit opoziția țărilor din Europa Centrală și de Est și a Statelor Unite. Astfel, a spus că poate înțelege că există întrebări în Europa de Est după disputa legată de gazoductul rusesc Nord Stream 2. 

“Noi, Germania, nu am ascultat ce au spus țările din Europa Centrală și de Est despre Nord Stream 2 ca fiind o armă politică“, a spus Baerbock, într-un ecou al unor afirmații similare venite la mijlocul lunii septembrie din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Atunci, în discursul privind Starea UE, fostul ministru german al apărării a recunoscut că o lecție învățată din acest război este aceea că ar fi trebuit să “ascultăm vocile” celor care îl cunosc pe Putin, inclusiv vocile “din interiorul Uniunii noastre – în Polonia, în țările baltice și în toată Europa Centrală și de Est”.

Pe de altă parte, Baerbock nu este străină de astfel de abordări. Aflată în luna decembrie la prima sa reuniune G7 și după întrevederi cu șefa Comisiei Europene și cu secretarul general al NATO, Annalena Baerbock a asigurat că gazoductul germano-rus Nord Stream 2 nu va fi autorizat să funcţioneze în cazul unei noi “escaladări” în Ucraina, lucru care s-a întâmplat.

Tot la Warsaw Security Forum, șefa diplomației germane a spus că Berlinul și-a schimbat cu 180 de grade cursul în ceea ce privește livrările de arme pentru Ucraina și a asigurat că “vom apăra fiecare colț al teritoriului NATO”.

Schimbarea de abordare a Germaniei își are acum originea în deja celebrul discurs Zeitenwende al cancelarului federal Olaf Scholz. La 27 februarie, într-o alocuțiune susținută în Bundestag, intitulată “Războiul lui Putin și răspunsul nostru” și care marchează “un punct de cotitură” și de transformare a politicii externe germane, Scholz a anunțat că Germania va investi 100 de miliarde de euro pentru apărare și că “belicoșii ca Putin” trebuie opriți. Discursul va rămâne cunoscut sub denumirea de “Zeitenwende” (un punct de cotitură).

Mai mult, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro prilejuit de Ziua Unității Germane, ambasadorul Germaniei la București, Peer Gebauer, a spus că lecția pe care europenii trebuie să o învețe după peste trei decenii de ani de la reunificarea pașnică a Germaniei este că nu putem avea încredere în Rusia, o lecție care trebuie învățată “pe calea ce grea”, întrucât Moscova nu este un furnizor de energie de încredere și nu este un actor politic de încredere. “Rusia reprezintă în aceste zile tot ceea ce noi disprețuim, încălcarea regulilor internaționale, agresiunea, încercarea de a intimida partenerii mai slabi sau presupuși mai slabi”, a spus el.

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentat al UE au adoptat Planul de acțiune pentru tineret în cadrul acțiunii externe a Uniunii Europene pentru perioada 2022-2027, primul cadru de politică pentru un parteneriat strategic cu tinerii din întreaga lume pentru un viitor mai rezilient, mai incluziv și mai sustenabil.

Potrivit unui comunicat al instituției, acest plan va contribui la îndeplinirea angajamentelor internaționale, cum ar fi Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite și Acordul de la Paris privind schimbările climatice, printr-o mai mare implicare a tinerilor în cadrul politicilor de acțiune externă ale UE și prin responsabilizarea acestora.

”Avem cea mai mare generație de tineri din istorie. Din păcate, 600 de milioane de tineri trăiesc în situații de conflict sau de fragilitate și aproximativ 264 de milioane de copii și tineri nu sunt școlarizați. Acești ultimi ani ne-au arătat, de asemenea, că tinerii sunt cei mai afectați de crizele și instabilitatea cauzate de conflictele armate, de inegalitățile tot mai mari și de provocările globale, cum ar fi schimbările climatice, degradarea mediului sau pandemia de COVID-19. Este responsabilitatea noastră să ne asigurăm că tinerii dispun de instrumentele și oportunitățile necesare pentru a se dezvolta și a participa pe deplin la viața de zi cu zi. Ei sunt adulții de mâine, trebuie să investim în prezentul și în viitorul lor”, a declarat Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

La rândul său, comisarul pentru parteneriat internațional, Jutta Urpilainen, a punctat că ”planul de acțiune pentru tineret se ridică la înălțimea angajamentului nostru de a plasa tineretul în centrul acțiunii externe a UE pentru dezvoltare durabilă, egalitate și pace, de a le oferi spațiul în care să se exprime și de a găsi soluții pentru un viitor mai bun. I-am ascultat pe tineri și îi vom mobiliza, capacita și conecta în mod semnificativ, oferindu-le oportunități, începând cu Strategia „Global Gateway”, pe care UE o oferă partenerilor pentru investiții care sunt în serviciul oamenilor și al planetei”.

Planul de acțiune pentru tineret în cadrul acțiunii externe a UE se bazează pe trei piloni de acțiune care vor contribui la conturarea parteneriatului UE cu tinerii din țările partenere:

1. parteneriat menit să mobilizeze: prin care vocea tinerilor să se facă mai bine auzită în procesul de elaborare a politicilor și de luare a deciziilor.

Tinerii solicită și merită o abordare cuprinzătoare pentru o implicare semnificativă, incluzivă și eficace. UE se angajează să susțină vocea și rolul de lider al tinerilor din întreaga lume, în special al femeilor și fetelor tinere, al tinerilor activiști și al organizațiilor de tineret, la toate nivelurile de guvernanță, de la politica internă la forumurile multilaterale, și în cadrul proceselor de elaborare a politicilor UE.

2. parteneriat menit să capaciteze: combaterea inegalităților și punerea la dispoziția tinerilor a competențelor și a instrumentelor de care au nevoie pentru a prospera.

Tinerii sunt capacitați atunci când le sunt auzite vocile, iar inegalitățile care le afectează viața sunt combătute. UE va continua să susțină transformarea educației la nivel mondial, nu în ultimul rând prin investiții în cadrul inițiativei „Global Gateway”, îmbunătățind accesului tinerilor la oportunități economice, consolidând capacitatea tinerilor de a contribui la dezvoltarea durabilă și la realizarea tranziției verzi și a celei digitale în întreaga lume și promovând sănătatea, bunăstarea mintală și fizică a tinerilor și accesul la sănătatea și la drepturile în materie de sexualitate și reproducere. UE va continua să acorde o atenție deosebită copiilor și tinerilor care trăiesc în contexte de conflict.

3. parteneriat menit să conecteze: multiplicarea oportunităților oferite tinerilor de a crea rețele și de a face schimb de informații cu colegii lor din întreaga lume.

UE urmărește să promoveze mobilitatea, schimburile și crearea de rețele între tineri ca aspect esențial al dimensiunii interpersonale a strategiei „Global Gateway”. Se urmărește asigurarea diversității și a incluziunii, acordând totodată o atenție deosebită barierelor sociale și economice, decalajului digital și riscurilor legate de dezinformare.

Planul de acțiune pentru tineret în cadrul acțiunii externe a UE va consolida inițiativele în curs și va lansa noi inițiative-cheie pentru tinerii din întreaga lume, de exemplu:

• Inițiativa „Tineretul și femeile în democrație”, în valoare de 40 de milioane EUR, va întări vocea și rolul de lider al tinerilor, al tinerilor activiști și al organizațiilor conduse de tineri din întreaga lume, prin consolidarea drepturilor, a capacitării și a participării acestora la afacerile publice și politice. Inițiativa va sprijini organizațiile locale și tinerii activiști care își desfășoară activitatea în domenii precum supravegherea instituțională, combaterea corupției, observarea alegerilor cetățenești, promovarea reformelor democratice, educația civilă, promovarea dreptului de vot, a libertății de asociere și de întrunire și a drepturilor omului.
• Fondul de capacitare a tinerilor este o nouă inițiativă-pilot cu un buget de 10 milioane EUR, care va oferi sprijin financiar direct inițiativelor conduse de tineri în țările partenere, punând accentul pe punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă la nivel local, în special pe cele care țin de mediu și de schimbările climatice, și pe incluziunea tinerilor vulnerabili și marginalizați.
• Academia de tineret Africa-Europa va canaliza un sprijin financiar în valoare de 50 de milioane EUR către oportunități de învățare formală și informală și schimburi pentru tinerii care doresc să își îmbunătățească competențele de conducere și să creeze rețele de factori de schimbare în Africa.

Planul de acțiune pentru tineret se înscrie în eforturile instituțiilor UE de a marca Anul european al tineretului 2022 și dimensiunea sa internațională, punând în lumină rolul important al tinerilor în construirea unui viitor mai bun – mai ecologic, mai incluziv și mai digital.

Planul de acțiune pentru tineret este rezultatul unor ample consultări cu peste 220 de părți interesate din întreaga lume, în special cu organizațiile pentru drepturile copiilor și cu organizațiile de tineret. Acesta răspunde cererii legitime a tinerilor, reflectată și în rezultatele Conferinței privind viitorul Europei, de a participa într-un mod mai structurat în procesele de elaborare a politicilor și de luare a deciziilor la nivelul UE.

Planul de acțiune pentru tineret consolidează dimensiunea internațională a Strategiei UE pentru tineret și se bazează pe Strategia UE privind drepturile copilului.

Acesta se bazează pe Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația, care subliniază necesitatea unei participări egale, depline și semnificative a tinerilor la viața publică și politică, precum și pe Pilonul european al drepturilor sociale. În cele din urmă, implementează Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen (GAP) III, punând accentul pe capacitarea fetelor și a femeilor tinere.

Un raport privind indicatorii referitori la tineret și setul de date care îl însoțește, elaborat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei (JRC), contribuie la abordarea bazată pe dovezi a Planului de acțiune pentru tineret. Acesta oferă o hartă a datelor internaționale privind tineretul într-o serie de mari domenii tematice și face recomandări tuturor părților interesate care lucrează în domeniul tineretului pentru o mai mare coerență.  

Planul de acțiune pentru tineret va sprijini, de asemenea, punerea în aplicare a Agendei ONU pentru tineret, pace și securitate și contribuția tinerilor în construirea unei păci durabile, la justiție și reconciliere și la combaterea extremismul violent.

Țările și regiunile UE vor primi sprijin suplimentar pentru a atenua consecințele războiului rus împotriva Ucrainei, după ce Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat o rezoluție în acest sens.

Conform unui comunicat al instituției mai sus amintite, documentul a fost adoptat cu 592 de voturi pentru, 12 împotrivă și 10 abțineri.

Comisia pentru dezvoltare regională a Parlamentului European a accelerat propunerea FAST-CARE (Asistență flexibilă pentru teritorii) a Comisiei Europene și a retrimis-o în plen fără amendamente, pentru a accelera aprobarea acesteia. Plenul a aprobat textul fără modificări. Principala preocupare a eurodeputaților este de a se asigura că ajutorul este accesibil regiunilor și statelor membre ale UE cât mai curând posibil.

Mai precis, noua legislație simplifică normele de utilizare a fondurilor de coeziune în două domenii: ajutorul pentru migrație și asistența pentru investițiile de coeziune amenințate de costurile ridicate ale energiei și de lipsa materiilor prime și a forței de muncă.

În egală măsură, noile norme prevăd o prefinanțare suplimentară de 3,5 miliarde de euro în 2022 și 2023.

De asemenea, permite finanțarea de 100 % din partea UE pentru proiectele care promovează integrarea socioeconomică a resortisanților țărilor terțe și elimină cerința privind locul de reședință pentru refugiați.

În plus, pentru a se asigura că ajutorul ajunge la comunitățile locale, cel puțin 30 % din valoarea proiectului trebuie să fie acordat autorităților locale sau organizațiilor comunitare locale.

Propunerea va trebui acum să fie aprobată în mod oficial de către Consiliu înainte de a intra în vigoare la o zi după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.