Ambasada Danemarcei la București a scris, vineri, pe pagian de Facebook, un mesaj prin care spune că ”va fi o duminică fierbinte”, făcând trimitere la alegerile europarlamentare care vor avea loc în acea zi, precizând că după scrutin este ”posibil să fie mai răcoare”, aluzie la ziua de luni, când vor fi făcute publice rezultatele finale.

Ambasada Danemarcei se numără printre cele 12 semnatare ale scrisorii din 3 aprilie în care acestea au transmis un mesaj public prin care îşi exprimă îngrijorarea pentru integritatea sistemului judiciar românesc şi au chemat Guvernul să se abţină de la modificări care ar slăbi statul de drept şi capacitatea României de a lupta împotriva criminalităţii sau corupţiei.

Alegerile europene în România vor avea loc pe 26 mai, urmând ca luni să fie anunțate rezultatele finale.

Considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, alegerile europarlamentare au început la 23 mai, și se vor desfășura până duminică, 26 mai. 427 de milioane de cetățeni europeni cu drept de vot sunt așteptați de joi până duminică la urne în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene pentru alegerile pe care, în urmă cu doi ani, președintele Comisiei Europene le-a intitulat ”intâlnirea europenilor cu democrația” și care vor reprezenta primul pas al unui proces ce va conduce la schimbarea garniturii de lideri din ierarhia principalelor instituţii ale UE până la finalul lui 2019.

Premierul maghiar Viktor Orbán l-a calificat pe candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, drept un “lider slab”, cu două zile înainte de alegerile europene și la câteva săptămâni după ce și-a retras sprijinul pentru candidatul german la funcția de președinte al executivului de la Bruxelles.

“Dacă vrei să fii lider, trebuie să te lupți pentru credințele tale“, a spus Orbán într-un interviu pentru Bild publicat vineri și citat de Politico Europe.

“Din câte văd, Manfred Weber este un om decent, dar nu dorește să lupte pentru propriile sale valori”, a completat premierul Ungariei, cel care va participa alături de ceilalți lideri europeni, marțea viitoare, la Consiliul European informal dedicat unor prime tratative pentru desemnarea liderilor instituțiilor Uniunii Europene.

Prim-ministru maghiar – care face parte din PPE la fel ca Weber – a declarat că „singura diferenţă între Weber şi rivalul său de stânga Frans Timmermans este aspectul fizic”, adăugând că Weber, în opinia sa, „nu mai este un politician conservator”.

Reacțiile lui Orbán în această direcție s-au întețit după ce Manfred Weber s-a numărat printre susținătorii suspendării partidului Fidesz din forurile PPE, pe fondul derapajelor formațiunii premierului Ungariei de la valorile europene. De atunci, s-a speculat intens asupra unei apropieri între Viktor Orbán și Matteo Salvini, vicepremierul populist al Italiei, cel care ar urma să formeze al patrulea cel mai puternic grup din Parlamentul European după alegeri.

Citiți și 

Matteo Salvini i-a propus lui Viktor Orban o alianță a populiștilor cu PPE, principala familie politică european: ”Din 27 mai va fi o altă situaţie pentru Europa şi pentru popoarele Europei”

Premierul Ungariei Viktor Orban își retrage sprijinul politic pentru candidatul popularilor europeni la funcția de președinte al Comisiei Europene, Manfed Weber: Căutăm un candidat potrivit

”Vreau ca PPE să câştige alegerile pentru Parlamentul European, dar după aceea va exista o dezbatere despre direcţia pe care o va lua”, a mai declarat Orbán, citat și de Agerpres.

În ce priveşte rămânerea partidului său Fidesz în PPE sau intrarea într-o nouă alianţă, acest lucru va depinde doar de PPE, a spus Orban, atrăgând atenţia că ”ne aşteaptă o dezbatere dureroasă”. El a avertizat PPE împotriva unirii forţelor cu stânga, care plănuieşte un ‘socialism european’, al cărui preţ va fi plătit de germani şi de central-europeni.

Orban a afirmat că, în Italia, vicepremierul Matteo Salvini, liderul Ligii, ”face o treabă bună”, iar, după alegeri, toate opţiunile pentru o alianţă cu acesta ar trebui să fie deschise.

Migraţia pe termen lung din Uniunea Europeană către Regatul Unit a scăzut anul trecut la cel mai mic nivel de după 2013, arată date preluate vineri de Reuters şi Xinhua de la Oficiul Naţional de Statistică (ONS) britanic, relatează Agerpres. 

Migraţia netă din UE pe termen mai mare de un an a fost de 258.000 de persoane în 2018 – cel mai mic număr înregistrat într-un an calendaristic, începând din 2013 – şi de 285.000, în anul precedent.

Scorul mai mic de anul trecut a fost dat de sosirea în ţară a circa 602.000 de imigranţi şi plecarea a aproximativ 343.000 de emigranţi.

În acelaşi timp, migraţia netă din afara Uniunii Europene a crescut în ultimii 5 ani; în 2018, numărul imigranţilor intraţi în Regatul Unit din afara UE a fost cu 232.000 de persoane mai mare față de cel al emigranţilor din aceeaşi categorie.

Potrivit lui Jay Lindop, director al Centrului pentru Migraţie Internaţională al ONS, europenii nu mai caută de muncă în Regatul Unit la fel de mult cum o făceau în anii precendenți.

,,Din 2016, modelul migraţiei către Regatul Unit pentru muncă s-a modificat. Imigraţia pe termen lung în Regatul Unit pentru muncă a scăzut, în special din cauza numărului mai mic de sosiri din UE”, a arătat statisticianul Jay Lindop.

Oficiul a înregistrat o migraţie netă relativ stabilă din întreaga lume, pe termen lung, rezultată din totaluri aproximativ constante de imigranţi şi emigranţi începând din 2017, deşi migraţia netă din Uniunea Europeană a început să scadă de la jumătatea lui 2016.

Lindop mai precizează că, în ciuda faptului că imigranții din afara UE par la fel de interesați să găsească un loc de muncă în Marea Britanie, raportat la numărul de sosiri, calitatea profesională a acestora a crescut.

,,Observăm de asemenea o creştere a numărului de vize pentru lucrători calificaţi din afara UE, deşi imigraţia totală din afara UE, pentru muncă, a rămas stabilă în linii mari”, a mai spus Lindop.