Connect with us

INTERNAȚIONAL

Marea Britanie deschide ușa ”profesioniștilor din întreaga lume”, printr-un sistem de imigrație post-Brexit bazat pe puncte. Care sunt regulile pe care muncitorii străini vor fi nevoiți să le respecte

Published

on

Regatul Unit a dat publicității detaliile sistemului de imigrare bazat pe puncte, care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021, moment în care se încheie perioada de tranziție post-Brexit.

Acest sistem, anunțat la mijlocul lunii februarie, de tip australian, a fost promis de Partidul Conservator în campania electorală care a precedat alegerile anticipate din luna decembrie a anului 2019, în urma cărora formațiunea politică condusă de premierul britanic Boris Johnson a reușit să obțină o majoritate clară.

Guvernul a promis că va reduce imigraţia slab calificată şi o va facilita pe cea a profesioniştilor calificaţi.

Potrivit unui document de 130 de pagini, ”cei mai buni din întreaga lume” vor avea prioritate la intrarea în Marea Britanie, angajații din domediul sănătății primind permis de ședere în regim de urgență, în termen de trei săptămâni,  în contextul în care pandemia de coronavirus a dus la modificarea criteriilor de imigrație, potrivit The Guardian, citat de Digi24. De asemenea, aceștia vor plăti taxe de imigrare mai mici, potrivit ministrului de interne Priti Patel.

Conform acesteia, angajatorii vor fi încurajați să investească în lucrători din Marea Britanie, după ce se încheie perioada de tranziție post-Brexit. Angajaţii din Uniunea Europeană vor fi evaluaţi după aceleaşi criterii ca şi cei din afara Uniunii. Numărul celor care pot intra în Regatul Unit pentru a lucra nu va fi limitat.

”Într-un moment în care un număr mare de oameni din Marea Britanie își caută de lucru, noul sistem bazat pe puncte va încuraja angajatorii să investească în forța de muncă din Marea Britanie, în loc să se bazeze pur și simplu pe forța de muncă din străinătate. Dar facem și schimbările necesare pentru ca angajatori să-i atragă pe cei mai buni profesionișit din întreaga lume să vină în Marea Britanie”, a menționat oficialul britanic.

Totuși, acest lucru nu este valabil și pentru asistenții sociali și îngrijitori.

În ceea ce-i privește pe studenții străini, aceștia vor putea rămâne în Marea Britanie cel puțin doi ani după terminarea studiilor. Ministrul spune că acest lucru va contribui la retenția ”celor mai buni studenși” în țară.

Noul sistem, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2021, are așadar la bază o grilă de punctaj, lucrătorii străini care doresc să lucreze în Regatul Unit fiind nevoiți să aibă o calificare, să beneficieze de un ”sponsor aprobat” și să vorbească limba engleză la nivelul solicitat, criterii obligatorii pentru care primesc 50 de puncte.

Cel care depune cererea de imigrare trebuie să obțină cel puțin 70 de puncte pentru ca aceasta să fie aprobată, puncte suplimentare fiind acordate pentru doctorat în domeniul ştiinţific, tehnologic, ingineriei sau matematicii, relevant pentru locul de muncă, doctorat într-un domeniu relevant pentru locul de muncă sau dacă acesta va ocupa un loc de muncă într-o ocupaţie cu deficit de forţă de muncă.

©gov.uk

Lucrătorii din domeniul agricol

Noul sistem a stârnit avertismente cu privire la lipsa muncitorilor sezonieri din domeniul agricol. Au fost operate modificări, dar care nu sunt complementare cu recomandările Uniunii Naționale a Agricultorilor. Documentul actualizat privind imigrația nu oferă detalii noi în acest sens, spunând că sectorul va fi reevaluat la sfârșitul acestui an după încheierea unei scheme pilot.

Dovada cunoașterii limbii engleze, obligatorie

Documentul subliniază pentru prima dată detaliile privind testarea cunoștilor de limbă engleză, măsură care se va aplica pentru toți imigranții. În viitor, cei care vor sosi în Regatul Unit vor fi nevoiți să demonstreze competențele lignvistice, dovedind că ”au trecut un test de limbă engleză” sau că au îndeplinit ”nivelurile solicitate în urma unei cereri anterioare, acceptate, de imigrare”.

Cercetătorii, inginerii și artiștii, pe calea ”talentelor globale”

La 20 februarie 2020, Guvernul de la Londra a lansat ruta ”talentelor globale”, în încercarea de a atrage cei mai înalt calificați indivizi, liderii de mâine în domeniul cercetpțrii, ingineriei, artelor (cinematografie, design vestimentar sau arhitectură), tehnologiei digitale.

De cererile acestora se va ocupa o unitate special creată în cadrul Guvernului. Astfel, cei care se încadrează în această categorie vor beneficia de o procesare mai rapidă a cererii de imigrare, care trebuie să privească aviz favorabil din partea Societății Regale, Academiei Regale de Inginerie sau Consiliului de Arte din Anglia.

Premierul Boris Johnson a declarat că Marea Britanie va avea un sistem de imigrație ”uman și sensibil”.

Totuși, Laburiștii din opoziție spun că vor examina propunerile ”cu foarte multă atenție” și că guvernul ”s-a grăbit cu legislația privind imigrația, în mijlocul unei pandemii globale”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Secretarul de Stat al SUA nominalizează România între țările care au decis să permită numai furnizori de încredere pentru tehnologia 5G

Published

on

© US State Department/ Flickr

Țările lumii trebuie să poată avea încredere că echipamentele și software-ul furnizate de tehnologia 5G nu le vor amenința securitatea națională, securitatea economică sau proprietatea intelectuală, a afirmat secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, într-un articol publicat pe pagina Departamentului de Stat și în care șeful diplomației americane laudă aliați precum România pentru faptul că vor permite doar furnizorilor de încredere să construiască rețelele 5G.

Multe țări optează să permită accesul numai al furnizorilor de încredere în rețelele lor 5G. Exemplele includ Regatul Unit, Cehia, Polonia, Suedia, Estonia, România, Danemarca și Letonia. Grecia a fost de acord să utilizeze Ericsson, în loc de Huawei, pentru a-și dezvolta infrastructura 5G“, a spus Pompeo, înaintea unui turneu european care include Cehia, Slovenia, Austria și Polonia.

Șeful diplomației americane a făcut aceste precizări în contextul în care SUA promovează inițiativa “Clean Network”, program al administrației Trump menit să protejeze securitatea națiunii americane și informațiile sensibile ale companiilor împotriva intruziunilor agresive ale unor actori cu influențe maligne precum Partidul Comunist Chinez.

În ce privește România, menționarea țării noastre vine în contextul în care anul trecut, cu ocazia unei vizite a președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă, Bucureștiul și Washington-ul au semnat un memorandum de înțelegere cu privire la dezvoltarea tehnologiei 5G în care sunt afirmate principii potrivit cărora sistemele critice nu pot fi operate de firme care nu sunt de încredere. 

De asemenea, poziția României în ce privește tehnologia 5G a fost apreciată de Mike Pompeo și în luna iunie, în cadrul unei reuniuni informale cu miniștrii de externe din țările UE. Mai mult, Statele Unite au arătat că îș doresc ca statele UE să colaboreze cu furnizori de încredere precum Ericsson, Nokia sau Samsung în privința tehnologiei 5G.

Nu în ultimul rând, președintele Klaus Iohannis a afirmat la 28 aprilie că România va lua o decizie la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind licitația pentru rețeaua 5G, însă o hotărâre ca avea drept “criteriu prevalent” aspectele de securitate națională, care este asigurată împreună cu SUA și NATO.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Marea Britanie: Premierul Boris Johnson consideră “o datorie morală” şi “o prioritate naţională” revenirea copiilor la şcoală

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic Boris Johnson consideră “o datorie morală” şi “o prioritate naţională” revenirea tuturor copiilor la şcoală din septembrie, după ce instituţiile de învăţământ au rămas închise luni bune din cauza pandemiei de coronavirus, informează duminică EFE, potrivit Agerpres.

Pe fondul îngrijorării legate de pierderea claselor, premierul conservator Boris Johnson a subliniat într-un articol publicat în The Mail on Sunday “prioritatea naţională” pe care o reprezintă întoarcerea elevilor în sălile de clasă în septembrie, avertizând totodată că pandemia de coronavirus încă nu s-a încheiat.

“Nu am depăşit această pandemie şi niciunul dintre noi nu-şi poate permite să se simtă încrezător. Însă acum, că ştim suficient pentru a redeschide şcolile pentru toţi copiii într-o manieră sigură, avem datoria morală să facem acest lucru. A ne menţine şcolile închise cu o clipă mai mult decât este nevoie este un lucru intolerabil din punct de vedere social, nesustenabil din punct de vedere economic şi de neapărat din punct de vedere moral”, a scris Johnson.

Guvernul britanic a decis în martie închiderea şcolilor pentru toţi elevii, cu excepţia copiilor lucrătorilor esenţiali, pentru a stăvili propagarea noului coronavirus, ceea ce a obligat mii de profesori să organizeze clase online.

În iunie, executivul de la Londra a permis revenirea la şcoală a anumitor elevi, printre aceştia copii din clasele primare şi adolescenţi care au de dat examene în 2021.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

COVID-19: Noua Zeelendă marchează 100 de zile fără transmitere comunitară a coronavirusului

Published

on

© Captura de ecran - Twitter

Noua Zeelandă a marcat 100 de zile fără transmitere comunitară a coronavirusului, au anunţat duminică oficialităţi din domeniul sănătăţii, citaţi de dpa, informează Agerpres.

Directorul general al serviciilor de sănătate Ashley Bloomfield a declarat că acest punct de cotitură merită sărbătorit, dar i-a avertizat pe neo-zeelandezi să nu se relaxeze.

“Am văzut în străinătate cât de repede a reapărut virusul şi s-a răspândit în zone în care fusese sub control şi trebuie să fim pregătiţi să izolăm rapid orice cazuri viitoare în Noua Zeelandă. Fiecare persoană din echipa de cinci milioane (populaţia Noii Zeelande – n.r.) are un rol de jucat în aceasta”, a afirmat el, citat într-un comunicat de presă.

Deşi există în prezent 23 de cazuri active de COVID-19 în ţară, toate au fost detectate la frontieră şi sunt tratate în centre de izolare.

Primul caz “importat” cunoscut în Noua Zeelandă a fost înregistrat la 26 februarie, iar ultima transmitere comunitară a fost detectată la 1 mai.

Ţara şi-a închis graniţele pentru toată lumea, cu excepţia rezidenţilor şi a cetăţenilor săi, la 19 martie.

Carantina la nivel naţional a început la 25 martie, aproape toate companiile au fost închise, şcolile la fel, iar oamenilor li s-a spus să stea acasă.

Cinci săptămâni mai târziu, Noua Zeelandă a început să ridice încet-încet restricţiile. În prezent, doar graniţele mai sunt închise.

Noua Zeelandă are 1.569 de cazuri confirmate şi suspecte de COVID-19 şi 22 de decese asociate coronavirusului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending