Regatul Unit și Uniunea Europeană au semnat miercuri un acord privind libera circulație a persoanelor și bunurilor între enclava britanică Gibraltar și Spania – o chestiune rămasă nerezolvată în urma Brexitului.

Potrivit comunicatului oficial, pe baza progreselor semnificative realizate în cadrul reuniunilor politice anterioare din 2024 și a eforturilor intense depuse de echipele de negociere de atunci pentru a soluționa problemele restante, discuțiile de miercuri au condus la un acord politic definitiv cu privire la aspectele esențiale ale viitorului acord între UE și Regatul Unit în ceea ce privește Gibraltarul.

„Viitorul acord nu aduce atingere pozițiilor juridice respective ale Spaniei și Regatului Unit în ceea ce privește suveranitatea și jurisdicția”, se menționează în comunicat. 

Obiectivul principal al viitorului acord este de a asigura prosperitatea viitoare a întregii regiuni. Acest lucru se va realiza prin eliminarea tuturor barierelor fizice, a verificărilor și a controalelor asupra persoanelor și mărfurilor care circulă între Spania și Gibraltar, păstrând în același timp spațiul Schengen, piața unică a UE și uniunea vamală.

„Un moment cu adevărat istoric: un acord politic între UE și Regatul Unit privind relația viitoare în ceea ce privește Gibraltarul. Acest acord aduce beneficii pentru toată lumea și marchează începutul unui nou capitol în relația dintre UE și Regatul Unit”, a scris comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic pe X.

A truly historic milestone: an EU-UK political agreement on the future relationship concerning Gibraltar.

This benefits everyone and reinforces a new chapter in the 🇪🇺🇬🇧 relationship.

Our joint statement with @jmalbares @DavidLammy @FabianPicardo 👉📝 https://t.co/0rV6xLv0r2. pic.twitter.com/z3oIt0CMYO

— Maroš Šefčovič🇪🇺 (@MarosSefcovic) June 11, 2025

Potrivit comunicatului citat, acest lucru va aduce încredere și securitate juridică în viața și bunăstarea populației din întreaga regiune, promovând prosperitatea comună și relații strânse și constructive între autoritățile din Gibraltar și cele spaniole.

În domeniul circulației persoanelor, părțile au convenit să instituie controale duble la frontieră pentru Gibraltar și spațiul Schengen, la portul și aeroportul din Gibraltar – care vor fi efectuate în deplină cooperare între autoritățile UE și cele din Regatul Unit/Gibraltar, eliminând toate controalele la punctul de trecere dintre Gibraltar și La Línea pentru miile de persoane care traversează zilnic în ambele sensuri.

Pentru UE, controalele Schengen complete vor fi efectuate de Spania. Pentru Regatul Unit, controalele complete ale Gibraltarului vor continua să fie efectuate ca și până acum.

De asemenea, s-au convenit aranjamente privind vizele și permisele, precum și o cooperare strânsă între poliție și autoritățile de aplicare a legii.

În domeniul mărfurilor, părțile au convenit asupra principiilor care stau la baza viitoarei uniuni vamale între UE și Gibraltar, prevăzând o cooperare strânsă între autoritățile vamale respective și eliminarea controalelor asupra mărfurilor. De asemenea, s-a ajuns la un acord cu privire la principiile impozitării indirecte care vor fi aplicate în Gibraltar, inclusiv în ceea ce privește tutunul, ceea ce va evita denaturarea concurenței și va contribui la prosperitatea întregii regiuni.

Alte domenii importante ale viitorului Acord UE-Regatul Unit includ angajamente privind condiții echitabile de concurență în materie de ajutoare de stat, fiscalitate, muncă, mediu, comerț și dezvoltare durabilă, combaterea spălării banilor și transport – inclusiv aeroportul; drepturile lucrătorilor transfrontalieri și coordonarea sistemelor de securitate socială.

De asemenea, va fi prevăzută o cooperare specifică în domeniul protecției mediului. S-a convenit și crearea unui mecanism financiar adecvat pentru a promova coeziunea și a sprijini formarea profesională și ocuparea forței de muncă în regiune.

Spania a cedat Gibraltarul coroanei britanice în 1713 în cadrul Tratatului de la Utrecht, însă de atunci ea nu a încetat niciodată să revendice suveranitatea asupra acestui teritoriu, ceea ce generează tensiuni regulate între Madrid și Londra, scrie Agerpres.

Împreună cu protocolul asupra Irlandei de Nord convenit de Londra și Bruxelles în 2023, Gibraltar era ultimul teritoriu britanic fără un acord care să clarifice viitoarea sa relație cu UE.

Prim-ministrul britanic Keir Starmer a avertizat joi Israelul cu „noi acțiuni concrete ca răspuns” la continuarea ofensivei în Gaza și restricțiile impuse privind ajutorul umanitar, declarație făcută după o întrevedere la Londra cu regele Abdullah al II-lea al Iordaniei, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Prim-ministrul a reafirmat că dacă Israelul nu încetează ofensiva militară și nu ridică restricțiile privind ajutorul umanitar, Regatul Unit și partenerii săi vor recurge la noi acțiuni concrete ca răspuns”, a declarat un purtător de cuvânt al Downing Street într-un comunicat.

Luna trecută, liderii Marii Britanii, Franței și Canadei au condamnat deteriorarea gravă a situației umanitare din Gaza și au cerut Israelului să înceteze campania militară intensificată din enclava asediată.

Prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, a acuzat trio-ul că se află de „partea greșită a istoriei” și că este de partea Hamas, după ce toți au făcut apel la încetarea operațiunii militare a Israelului în Gaza și la restricții privind livrarea de ajutor umanitar.

Conflictul din Fâșia Gaza a fost declanșat de atacul terorist fără precedent comis de Hamas în 7 octombrie 2023 în sudul Israelului și soldat cu moartea a 1.218 de persoane, în majoritate civili. Alte 251 au fost luate ostatice și duse în enclava palestiniană. Dintre acestea, 57 încă se află în Fâșia Gaza, dar armata israeliană deține informații că doar 23 dintre ele mai sunt în viață.

Armata israeliană a ripostat cu o operațiune militară dură asupra pozițiilor Hamas din Fâșia Gaza. Această campanie militară s-a soldat până luni la prânz cu 54.470 de morți (dintre care 52 în precedentele 24 de ore) și 124.693 de răniți, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, date considerate fiabile de către ONU.

Guvernul de la Londra a anunțat investiții de 5 miliarde de lire sterline pentru dotarea forțelor armate britanice cu drone și lasere militare, anunță DPA, citat de Agerpres.

Ministrul britanic al Apărării, John Healey, a detaliat că suma de 4 miliarde de lire sterline va merge către drone și sisteme autonome, în vreme ce diferența de sumă va fi direcționată către sisteme laser pentru protejarea navelor și a soldaților britanici.

Investiția ”va furniza cel mai semnificativ avans în tehnologiile de apărare în Regatul Unit în ultimele decenii și va garanta că forțele noastre dispun de capabilitățile revoluționare de care au nevoie pentru a răspunde provocărilor unei lumi în schimbare rapidă”, a detaliat Healey.

Marea Britanie a declarat luni că își va schimba radical abordarea în materie de apărare pentru a face față amenințărilor din partea Rusiei, riscurilor nucleare și atacurilor cibernetice, investind în drone și în războiul digital, în loc să se bazeze pe o armată mult mai mare pentru a se angaja în lupte moderne, informează Reuters.

Citiți și: Keir Starmer dezvăluie noua strategie de apărare a Regatului Unit. Documentul va solicita trecerea la „starea de pregătire pentru război” pentru a descuraja agresiunea Rusiei în Europa

Răspunzând insistenței președintelui american Donald Trump ca Europa să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate, prim-ministrul Keir Starmer a promis cea mai mare creștere susținută a cheltuielilor britanice pentru apărare de la sfârșitul Războiului Rece.

SDR, o lucrare majoră care prezintă cele mai mari amenințări cu care se confruntă Regatul Unit și modul de a le face față, a stabilit peste 60 de noi măsuri menite să consolideze capacitatea țării de a lupta și de a ajuta la protejarea aliaților săi, conform Politico Europe.

Documentul sugerează ca Marea Britanie să își extindă programul de submarine, ceea ce ar trebui să creeze 30 000 de noi locuri de muncă; să cheltuiască 1,5 miliarde de lire sterline pe tehnologie pentru a accelera deciziile pe câmpul de luptă; și să dezvolte Royal Navy ca o forță ”hibridă”, combinând dronele cu navele de război, submarinele și aeronavele.

În raport se afirmă că Regatul Unit ar trebui să se concentreze pe răspunsul la amenințările comune cu care se confruntă aliații europeni, descrisă ca o ”abordare NATO în primul rând ”.