Statele Unite au solicitat Ucrainei realizarea unei serii de reforme urgente în agențiile sale anticorupție, sistemul de justiție și în sector de securitate, conform unei scrisori al cărei conținut a fost dat publicității de Ukrainska Pravda, citată de EFE, informează Agerpres.

Solicitările, care stabilesc termene de implementare de minimum trei luni și de maximum un an și jumătate, au fost înaintate de consilierul adjunct pentru securitate naţională al Casei Albe, Mike Pyle, premierului (Denis Şmîgal), preşedintelui ucrainean (Volodimir Zelenski), precum şi Platformei de coordonare a donatorilor, înfiinţată de G7 pentru a armoniza sprijinul acordat Ucrainei.

Ambasada SUA în Ucraina a confirmat că această scrisoare a fost trimisă către Platformă de coordonare a donatorilor.

Scrisoarea are ca titlu ”Reforme legate de condiţiile privind asistenţa SUA” şi expune o ”lista de reforme”, prezentate ca ”fiind necesare să fie pusă în aplicare” pentru ca Ucraina ”să poată primi în continuare asistenţă militară din partea SUA”, notează Ukrainska Pravda.

În viziunea SUA, cele mai urgente reforme sunt clarificarea funcţiilor şi îmbunătăţirea criteriilor de selecţie pentru Procuratura Anticorupţie, în conformitate cu recomandările Fondului Monetar Internaţional (FMI), şi consolidarea Oficiului Naţional Anticorupţie cu mai mulţi agenţi.

Washingtonul cere Ucrainei ca funcționarii publici să își facă cunoscute averile în mai puțin de 90 de zile.

Printre priorităţile stabilite pentru anul viitor se remarcă cele vizând Ministerul Apărării, cerându-se transparenţă şi control civil în domeniul apărării. Astfel, Kievului i se solicită să ”redreseze procesele” în domeniul achiziţiilor de armament şi altor tipuri de materiale într-o manieră care să reflecte standardele NATO de transparenţă.

La mijlocul lunii iunie, Uniunea Europeană a propus crearea unui mecanism de 50 de miliarde de euro în următorii patru ani pentru redresarea și reconstrucția Ucrainei.

Acest mecanism ar urma să fie finanțat în trei moduri: cu granturi de la bugetul UE; cu împrumuturi obținute pe piețele de capital; și, în cele din urmă, cu veniturile din activele rusești înghețate.

La fel ca și SUA, și Uniunea Europeană a anunțat că va corela reformele ucrainene de investițiile europene.

Prim-ministrul Estoniei, Kaja kallas, a îndemnat celelalte state membre NATO să crească cheltuielile pentru apărare, urmând exemplul țărilor baltice, potrivit DPA, preluat de Agerpres.

În cadrul unui interviu acordat agenției de presă DPA, șefa guvernului de la Tallinn a declarat că, în 2024, Estonia va aduce acest capitol bugetar la 3,2% din PIB. „Și este un lucru pe care îl cer și la nivelul NATO”, a adăugat Kallas.

Premierul Estoniei a subliniat că situația de securitate în Europa s-a înrăutățit mai mult decât în timpul Războiului Rece.

„Să ne uităm la anul 1988, când toți aliații NATO au cheltuit mai mult de 2 la sută din produsul intern brut pentru apărare. Și de ce? Pentru că au considerat că pericolul este grav. Cu toate acestea, pericolul este mai mare acum decât în timpul Războiului Rece, deoarece războiul s-a întors în Europa”.

Totodată, Kallas a amintit că „Rusia a fost întotdeauna cea mai mare amenințare la adresa securității noastre”. „Ceea ce s-a schimbat acum este că și aliații noștri o văd astfel”, a adăugat aceasta.

Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a participat marți la reuniunea Consiliului Permanent consolidat al OSCE, organizată în format hibrid, alături de miniștrii afacerilor externe ai statelor membre ale UE, adjunctul secretarului de stat al SUA,Victoria Nuland, și secretarul general al Serviciului European de Acțiune Externă, Stefano Sannino, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Reuniunea a fost convocată de președintele-în-exercițiu al OSCE, ministrul afacerilor externe al Republicii Macedonia de Nord, Bujar Osmani, pentru reiterarea condamnării agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei și identificarea unor soluții pentru situația dificilă în care se află organizația, din cauza blocajului instituțional al Rusiei, susținută de Belarus.

Today, during @OSCE PC, I have stressed that:
➡️ RU illegal&brutal aggression against #Ukraine runs contrary to #OSCE spirit, norms&principles.
➡️ Constantly targeting 🇺🇦civilian infrastructure is a war crime and impacts UA neighbors, 🇷🇴Romania included. pic.twitter.com/eHWbwC8ad9

— Luminita Odobescu (@Odobes1Luminita) September 26, 2023

În intervenția sa, ministrul de externe Luminița Odobescu a condamnat atacurile Federației Ruse asupra Ucrainei, inclusiv cele din imediata vecinătate a granițelor României și a reafirmat sprijinul consolidat oferit de țara noastră Ucrainei. A subliniat că actuala criză de securitate, generată de agresiunea neprovocată și nejustificată a Federației Ruse asupra Ucrainei a afectat buna funcționare a OSCE, ca urmare a atitudinii obstrucționiste a Rusiei în procesul de luare a deciziilor la nivelul organizației.

În context, alături de reprezentanții celorlalte state membre ale UE, șefa diplomației române a accentuat necesitatea depășirii acestei situații prin adoptarea unei decizii de sprijinire a candidaturii Estoniei la Președinția-în-Exercițiu a OSCE pentru anul 2024, precum și nevoia asigurării predictibilității la nivelul pozițiilor de Secretar General, Director ODIHR, Reprezentant pentru Libertatea Presei și Înalt Comisar pentru Minorități Naționale. De asemenea, ministrul român a asigurat conducerea actuală a OSCE de susținerea României pentru accesul organizației la resursele necesare funcționării sale în parametri corespunzători.