Connect with us

U.E.

Marea Britanie își dublează finanțarea și personalul de securitate în Balcanii Occidentali: Stabilitatea şi securitatea în Balcanii de Vest înseamnă o Europă mai sigură

Published

on

Regatul Unit își va dubla finanțarea pentru statele din Balcanii Occidentali și personalul de securitate din regiune pentru a contribui la combaterea crimei organziate, anunță Reuters, citat de Agerpres. Guvernul britanic a explicat că îşi menţine astfel angajamentul pentru stabilitate în Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi Serbia, informează Agerpres.

FOTO: Donald Tusk/ Facebook

Istoria arată că stabilitatea şi securitatea în Balcanii Occidentali înseamnă o Europă mai stabilă şi mai sigură”, afirmă premierul britanic Theresa May într-o declaraţie dată publicităţii înaintea unui summit al regiunii respective care va avea loc marţi, la Londra, cu participarea unor lideri europeni.

Finanţarea britanică pentru Balcanii Occidentali din Fondul pentru Conflicte, Securitate şi Stabilitate va creşte de la 41 de milioane de lire sterile în 2018-2019 la 80 de milioane în 2020-20219. Personalul implicat în problemele de securitate din regiune care afectează Regatul Unit – inclusiv infracţiunile legate de droguri – urmează să întărească eforturile locale de combatere a criminalităţii organizate şi a extremismului violent. Printre măsuri se numără și lansarea unui Observator al Crimei Organizate din Balcani, în colaborare cu guvernele Austriei, stat care a preluat de la 1 iulie preșdinția rotativă a Uniunii Europene,  și Norvegiei. Un milion de lire va fi alocat formării şi consilierii în domeniul securităţii cibernetice; printre beneficiari se numără sistemul de reacţie rapidă în acest domeniu din Serbia şi Muntenegru. O sumă similară este rezervată continuării eforturilor de găsire şi identificare a victimelor încă date dispărute după conflictele din deceniul 1990 şi altor probleme istorice.

Chiar dacă Regatul Unit urmează să se retragă anul viitor din Uniunea Europeană, Forţa de Rezervă Strategică (SRF) din Balcani se va extinde, iar ţările din regiune – toate, candidate la UE – vor fi sprijinite şi pentru dezvoltarea capacităţilor informatice. Efective ale SRF staţionate în Regatul Unit sunt pregătite să se deplaseze în Balcanii Occidentali dacă situaţia de securitate se deteriorează.

La summitul de marţi, participanţii urmează să promită acţiuni concrete împotriva corupţiei. O declaraţie comună a stabilit deja principiile schimbului de informaţii care va permite organelor legale să lupte mai eficient împotriva crimei organizate şi a terorismului.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialist în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Cristian Bușoi

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Principala prioritate de finanţare în cercetare în sănătate în UE după 2021 va fi eradicarea cancerului la copii, în baza unui amendament pe care l-am propus şi care a fost adoptat de Parlamentul European

Published

on

@CaleaEuropeana.ro

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) anunță că, în baza unui amendament pe care l-a propus şi care a fost adoptat de Parlamentul European (PE), principala prioritate de finanţare în cercetare în sănătate în UE după 2021 va fi eradicarea cancerului la copii, în condiţiile în care anual mor 15.000 de copii de diverse tipuri de cancer.

Această prioritate va fi menținută până în 2040, potrivit unui postări pe pagina de Facebook a politicianului.

Potrivit lui Buşoi, programul UE pentru cercetare în sănătate pentru perioada 2021-2027 va fi de 9 miliarde de euro.

,,La nivel european (n.red. ca membru în PE), am fost responsabil pentru Programul de sănătate al UE 2021-2027 şi pentru capitolul sănătate din programul de cercetare al UE de după 2021. Vorbim de 473 milioane euro cât a fost crescut bugetul în urma amendamentelor pe care le-am depus de la 413 cât era propunerea Comisiei Europene pe programul de Sănătate al UE şi vorbim de peste 9 miliarde euro bani care vor fi destinaţi cercetării în sănătate în următorii şapte ani în UE. A fost adoptat un amendament pe care l-am propus: principala prioritate de finanţare în cercetare în sănătate în UE după 2021 va fi eradicarea cancerului la copii până în 2040″, a spus Buşoi, într-o conferinţă de presă la Craiova, citat de Agerpres.

Acesta a afirmat că potrivit comunității ştiinţifice de la nivel european acest lucru este posibil.

,,Sunt, din păcate, 15.000 de copii bolnavi de diverse tipuri de cancer care mor în fiecare an în UE şi sunt zeci de mii de cazuri noi care se descoperă în fiecare an și, pentru combaterea acestei teribile maladii, este nevoie de decizii curajoase, implicare și un efort susținut”, mai spune acesta în postare.

,,O bună parte din cei 9 miliarde euro vor merge către acţiuni care vor cerceta tratamente noi, îmbunătăţirea tratamentelor existente, îmbunătăţirea metodelor de diagnostic şi alte acţiuni care pot să reducă sau să ducă către zero impactul cancerului la copii în UE”, a mai spus europarlamentarul PNL. 

Cristian Bușoi, candidat pentru un nou mandat de eurodeputat în alegerile europene din mai, este membru al Parlamentului European din 2007 până în prezent, unde activează în calitate de membru în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară. În prezent este vicepreședinte PNL responsabil cu domeniile Sănătate, Muncă și Protecție Socială. De asemenea, a fost distins cu premiul „Cel mai activ europarlamentar în domeniul Sănătății”. (Mai multe despre activitatea lui Cristian Bușoi aici)

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Italia, prima țară din grupul G7 care se alătură Inițiativei Chinei pentru un nou ,,Drum al Mătăsii”, provoacă îngrijorare în rândul partenerilor occidentali

Published

on

Italia a devenit prima economie dezvoltată, din grupul G7, care s-a alăturat programulului global de investiții al Chinei,  în ciuda îngrijorărilor generate printre aliații occidentali ai statului italian, informează Politico.eu

În cadrul vizitei președintelui chinez Xi Jinping la Roma au fost semnate 29 de contracte în valoare de 2,5 miliarde de euro (2,8 miliarde de dolari).

Proiectul este gândit ca un nou ,,drum al mătăsii” care, la fel ca vechiul traseu comercial, își propune să lege China de Europa.

Aliații Italiei din Uniunea Europeană și Statele Unite și-au exprimat îngrijorarea față de influența crescândă a Chinei.

Despre ce este vorba în proiectul chinezesc?

Noul ,,drum al mătăsii” are un alt nume – Inițiativa Belt and Road (BRI) – și implică un val de finanțări chineze pentru proiectele majore de infrastructură din întreaga lume, în încercarea de a accelera intrarea mărfurilor chinezești pe piețele globale. Criticii proiectului consideră că acesta reprezintă, de asemenea, o încercare îndrăzneață din partea Chinei de a căpăta și mai multă influență geo-politică și strategică, relatează BBC.

Inițiativa a finanțat deja trenuri, drumuri și porturi, iar firmele chinezești de construcții au primit contracte lucrative pentru a conecta porturi și orașe – finanțate prin împrumuturi de la bănci chineze.

Deși, nivelurile crescute ale datoriilor națiunilor din Africa și Asia de Sud către China au ridicat îngrijorări în Occident, realitatea este că investițiile chineze au contribuit la construirea de drumuri și căi ferate care altfel nu ar fi fost posibile:

  • În Uganda, banii chinezilor au construit un drum de 50 km (30 mile) către aeroportul internațional
  • În Tanzania, un mic oraș de coastă, are acum potențialul de a deveni cel mai mare port al continentului

Iar în Europa, întreprinderile chineze au reușit să cumpere 51% din autoritatea portuară din portul Pireu de lângă Atena în 2016, după ani de criză economică în Grecia

Ce proiecte au fost semnate la Roma?

În numele Italiei, vicepremierul Luigi Di Maio, liderul mișcării populiste Cinci Stele, a semnat acordul-umbrelă (sub forma unui memorandum de intenție), făcând Italia în mod oficial parte la dimensiunea economică a noului Drum al Mătăsii și la Inițiativa pentru un Drum maritim al Mătăsii pentru secolul XXI .

Cele două țări au promis o cooperare economică mai strânsă, în special în domeniile conectivității, transportului, infrastructurii și comerțului. Nicio parte nu a luat cuvântul în timpul ceremoniei de semnare, care a fost punctul culminant al unei călătorii de trei zile în Italia întreprinsă de președintele chinez Xi Jinping.

Miniștrii au semnat acorduri privind energia, finanțarea și producția agricolă, urmați apoi de șefii marilor companii italiene de gaz și energie și de firmele de inginerie – cărora le va fi oferită intrarea pe piața chineză.

Compania de Comunicatii si Constructii din China va avea acces la portul Trieste pentru a iniția legături cu Europa Centrală si de Est. Chinezii vor fi, de asemenea, implicați în dezvoltarea portului din Genova.

Președintele italian Sergio Mattarella a declarat vineri că semnarea inițiativei ,,Belt and Road” va întări legăturile dintre Italia și China.

,,Este un drum pe ambele sensuri care sper că aduce un schimb de idei și de cultură și nu doar comercial și de afaceri”, spunea acesta, citat de Politico.eu

Cele două țări au semnat, de asemenea, acorduri de cooperare privind subiecte de la comerțul electronic la start-up-uri și evaziune fiscală.

Temeri în rândul partenerilor euro-atlantici

Apropierea Italiei de Beijing a ridicat temeri la Washington și în întreaga Europă, premierul italian Giuseppe Conte fiind nevoit să-i liniștească pe aliații tradiționali ai Italiei că acest acord reprezintă o ,,colaborare echilibrată și reciproc avantajoasă, care respectă, totodată, cooperarea dintre UE și China.”

Prim-ministrul italian, Giuseppe Conte, a insistat marți că această mișcare ar fi bună pentru economia țării, permițându-i să sporească exporturile către ,,o piață cu o dimensiune enormă” și că semnarea acordului nu prezintă niciun risc pentru poziția geopolitică a Italiei . ,,Acordul nu ne pune la îndoială alianța euro-atlantică”, a declarat el pentru parlament, potrivit The Guardian.

Conte a susținut că memorandumul este în deplinătate conform cu strategia UE de consolidare a legăturilor de infrastructură între Europa și Asia. ,,De fapt, memorandumul promovează acest lucru așa cum niciun alt stat membru nu a făcut-o până acum în relațiile sale cu Beijingul”, a spus el, citat de aceeași sursă.

De altfel, UE a emis săptămâna trecută o comunicare comună a Comisiei Europene cu Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, care reevalua abordarea europeană față de parteneriatul strategic cu China și care constata că este nevoie de o echilibrare a cooperării în domenii de interes comun în raport cu tendințele extrem de competitive ale Chinei la nivel global.

Documentul, lansat în contextul mai larg al pregătirilor pentru Summitul UE-China din 9 aprilie, propunea spre dezbatere în Consiliul European din 21-22 martie 10 puncte de acțiune, formulate cu referire la relațiile bilaterale cu China, ,,într-un spirit de respect reciproc”. Propunerile se refereau la modalitățile concrete în care UE poate acționa pentru a-și consolida competitivitatea, pentru a asigura un grad mai mare de reciprocitate și condiții de concurență echitabile și pentru a proteja economia de piață împotriva unor eventuale denaturări. 

Citiți și Uniunea Europeană își schimbă abordarea în relațiile cu China pentru a echilibra parteneriatul strategic și pentru a-l face mai categoric și realist

În acest sens, întâlnirea dintre șefa diplomației din UE, Federica Mogherini, și ministrul de externe chinez, Wang Yi, de la începutul săptămânii, a avut loc tot în contextul pregătirilor pentru reuniunea blocului cu omologii chinezi, ca parte a dialogului strategic UE-China. În declarația de după întrevederea celor doi, care s-a desfășurat într-un ,,spirit extrem de pozitiv și prietenos”, Înaltul Reprezentant informa că părțile au ,,identificat domenii potențiale pentru a face mai mult împreună în sfera internațională și modul prin care ne putem asigura că relațiile dintre Uniunea Europeană și China sunt asezate pe un parcurs echitabil, respectuos, echilibrat și reciproc avantajos”.

Citiți și Federica Mogherini, dialog strategic cu ministrul de externe al Chinei Wang Yi: ,,Este pentru prima oară când ministrul chinez de externe participă la un Consiliu pentru Afaceri Externe și cred că asta spune multe despre nivelul intensității schimburilor și a cooperării noastre care a atins un nivel fără precedent”

De asemenea, președintele Donald Tusk, declara după summit-ul european de joi și vineri, că liderii din UE au discutat ,,despre prioritățile summitului de luna viitoare cu China”, stabilind că scopul va fi ,, să ne concentrăm pe realizarea unei relații echilibrate, care să asigure o concurență loială și un acces egal pe piață”, potrivit unui comunicat al instituției.

În timpul vizitei în Italia, pe lângă obiectivul aderării Italiei la Inițiativa ,,Belt and Road”, președintele Mattarella și premierul Conte au purtat discuții aprofundate cu Președintele Republicii Populare Chineze și pe tema relațiilor bilaterale și problemelor internaționale și regionale de interes comun, se arată într-un comunicat al guvernului italian.

Potrivit aceluiași comunicat, părțile au considerat că relațiile dintre cele două țări au înregistrat progrese importante de la înființarea Parteneriatului Strategic Global Bilateral cu 15 ani în urmă, atât în ​​ceea ce privește dezvoltarea încrederii reciproce, cât și a colaborării concrete. Prin urmare, Italia și China au decis ca, ,,în contextul situației internaționale actuale caracterizată prin schimbări profunde și complexe, consolidarea și promovarea, în spiritul respectului reciproc și al beneficiilor comune, a relației de parteneriat strategic global intenționează să contribuie la pacea și stabilitatea mondială, la dezvoltarea durabilă și la prosperitate”.

Cele două părți vor avea ocazia unui nou schimb de opinii la Summit-ul bilateral UE-China de pe 9 aprilie, fiind posibil ca premierul Giuseppe Conte să mai participe la un Summit al BRI care va avea loc în China tot în aprilie.

Continue Reading

U.E.

1 milion de persoane au mărșăluit sâmbătă la Londra pentru un nou referendum privind Brexit. Care au fost mesajele mulțimii și politcienilor antiBrexit exprimate în fața Parlamentului britanic

Published

on

1 milion de britanici au protestat sâmbătă în fața Parlamentului, într-un marș organizat de susținătorii campaniei Votul Poporului, pentru a cere guvernului să organizeze un al doilea referendum pentru Brexit, în condițiile în care Regatul Unit este tot mai aproape de o ieșire fără acord din Uniunea Europeană, care ar provoca o criză economică și politică mai mare decât impasul în care se află acum autoritățile britanice, informează The Guardian.

Mesajele mulțimii către guvern

Un corespondent al BBC prezent la fața locului a transmis că albastru și galben, culorile specifice drapelului UE, se puteau observa peste tot în mulțimea plină de grupuri de familii, prieteni, colegi și oameni politici care mărșăluiau spre clădirea Parlamentului. 

Mulți oameni au venit drapați în steaguri și au purtat însemne realizate acasă, cu sloganuri variind de la mesaje ludice -,,Niciodată nu vom renunța la UE (eng. Never gonna give EU up)” – la unele politice – ,,Uitați de Idele lui martie – feriți-vă de Brexitul din mai (aluzie la premierul Theresa May: Forget the Ides of March – beware the Brexit of May) – și culminând cu mesaje furioase – ,,Brexit este trădare”, relatează BBC.

Ocazional, mulțimea a izbucnit în aplauze spontane și a început să strige:  ,,Ce vrem? Votul poporului. Când îl vrem: Acum!”, erau cuvintele care se auzeau pe străzile principale din Londra care duc la Parlament, precum și în fața acestuia.

La protest au fost prezente și personalități politice care nu susțin Brexitul și care s-au aflat astăzi la Londra pentru a se adresa mulțimii. Vorbitorii de la miting i-au inclus pe liderul adjunct al lui Partidului Laburist, Tom Watson, prim-ministrul Scoției, Nicola Sturgeon, primarul Londrei Sadiq Khan, fostul politician conservator care a trecut la independenți, Anna Soubry și fostul procuror general pe vreme guvernului lui David, Dominic Grieve, și el conservator și suținător fervent al rămânerii Regatului Unit în UE. 

Mesajele politicienilor antiBrexit

Vicepreședintele Partidului Laburist Tom Watson a transmis următorul mesaj mulțimii, motivat de fiica sa:
 
,,Suntem un milion de oameni puternici, dar există doar un singur motiv pentru care sunt aici astăzi … fiica mea de 10 ani care mi-a spus să vă mulțumesc că ați făcut campanie pentru viitorul ei.”

Watson,  pledând cauza mulțimii în fața Theresei May, a declarat că o va ajuta să-și treacă acordul prin parlament, dar numai dacă îl va supune și votului popular.

,,Vă voi ajuta să obțineți acordul parlamentului pentru a împiedica un Brexit dezastruos, dar pot vota pentru acord doar dacă lăsați la rândul dvs. oamenii să voteze asupra lui”, i-a transmis politicianul premierului britanic.

De asemenea, prim-ministrul Scoției, Nicola Sturgeon, a spus mulțimii că Theresa May a raliat “parlamentul împotriva poporului”.

,,Dacă aceasta este opinia dumneavoastră, doamnă prim-ministru, lăsați și poporul să vorbească”, a spus ea.

Sturgeon a acuzat-o pe May că ,,este supusă susținătorilor fervenți ai Brexitului” și a cerut, de asemenea, liderului  Laburiștilor Jeremy Corbyn să sprijine dorința britanicilor de a merge din nou la vot.

Primarul Londrei, Sadiq Khan, care doar cu o zi înaintea marșului de protest o critica extrem de dur pe Theresa May pentru gestionarea extrem de proastă a Brexitului, a vorbit oamenilor strânși în fața parlamentului britanic și le-a spus că este ,,un european mândru”.

Citiți și Marș de protest anti-Brexit la Londra. Primarul Sadiq Khan cere revocarea Articolului 50 și organizarea unui al doilea referendum, într-un atac virulent la adresa Theresei May: ,,Nimeni nu a votat pentru această umilință națională. Nimeni nu a votat să fie mai sărac. Premierul ne-a ignorat pe toți, punând Partidul Conservator înaintea intereselor țării”

,,Indiferent de modul în care ați votat în cadrul referendumului, indiferent de partidul politic pe care îl susțineți, cu toții suntem de acord că Brexitul a fost o mizerie totală”, a spus acesta.

,,Au mai rămas doar câteva zile (până la retragerea din UE, n.r.) și suntem în pericol să cădem în prăpastie, ceea ce va avea consecințe catastrofale. Este timpul să revocați articolul 50, este timpul să oferiți poporului britanic ultimul cuvânt asupra Brexitului”, s-a adresat acesta retoric guvernului britanic în timp ce se afla în fața miilor de oameni.

Petiție pentru anularea Brexitului

Amintim faptul că în timp ce 1 milion de persoane ieșeau pe străzile din Londra împotriva Brexitului, alte peste 4 miloane de persoane semnaseră petiția existentă pe site-ul parlamentului britanic, prin care se solicită anularea Brexitului, informează Reuters.

Petiţia pentru renunţarea la Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona şi rămânerea Regatului Unit în UE a strâns peste 4.150.000 de semnături, cu peste două milioane de semnături în ultimele 24 de ore, potrivit Agerpres. 

O altă petiţie, pro-Brexit, care cere guvernului să părăsească UE fără acord, a strâns 455.000 de semnături.

Petiţia care cere anularea Brexitului, iniţiată în februarie de Margaret Anne Georgiadou, s-a viralizat pe reţele şi a provocat joi căderi ale serverului ce găzduieşte pagina web a parlamentului britanic.

,,Guvernul afirmă în mod repetat că plecarea din UE reprezintă ‘voinţa poporului’. Noi trebuie să punem capăt acestei afirmaţii demonstrând forţa sprijinului public actual pentru rămânerea în UE”, se afirmă în textul ce însoţeşte petiţia online. Un al doilea referendum ”ar putea să nu fie organizat niciodată, deci votează acum”, se mai spune în mesaj.

Potrivit reglementărilor britanice, petiţiile semnate online de peste 10.000 de cetăţeni vor primi un răspuns din partea guvernului, în timp ce cele care depăşesc numărul de 100.000 de semnături vor fi luate în considerare pentru dezbatere. Astfel, inițiatoarea petiției, precum și cele peste 4 milioane de semnatari așteaptă acum o reacție din partea autorităților.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending