Marea Britanie a decis marți sancționarea a cinci bănci din Rusia și a trei oligarhi ca urmare a hotărârii Moscovei de a recunoaște independența regiunilor separatiste ucrainene Donețk și Lugansk.
Potrivit unui comunicat al Downing Street, băncile sunt următoarele: Rossiya, IS Bank, General Bank, Promsvyazbank și Black Sea Bankmarea.
În egală măsură, lui Gennady Timchenko, Boris Rotenberg și Igor Rotenberg li se interzice să călătorească în Regatul Unit iar entităților din această țară să stabilească relații cu aceste persoane, ale căror active vor fi, de asemenea, înghețate.
”Aceasta este prima tranșă, primul tir a ceea ce suntem pregătiți să facem. Vom avea pregătite și alte sancțiuni, care vor fi aplicate alături de Statele Unite și Uniunea Europeană dacă situația se va agrava și mai mult”, a declarat premierul britanic, Boris Johnson, în fața parlamentului.
Anterior acestui moment, într-o declaraţie făcută presei în finalul reuniunii COBRA, Johnson avertizat că președintele rus ”pregătește o invazie pe scară largă” în Ucraina și a subliniat că ţara sa se pregăteşte să aplice ”un pachet imediat de sancţiuni economice”, după ce Moscova ”a distrus completat dreptul internațional”, informează Agerpres.
Aceste măsuri, a adăugat şeful guvernului britanic, vor fi îndreptate împotriva Rusiei şi vor avea ca scop să afecteze ”cât mai mult posibil” interesele economice ruseşti.
În acest context, Johnson a anunțat că Regatul Unit va continua să depună eforturi pentru ca Putin să eşueze dacă va încerca să invadeze Kievul, a declarat Johnson.
Președintele rus, Vladimir Putin, a semnat luni seara decretul de recunoaștere a independenței regiunilor separatiste Donețk și Lugansk, dar și tratate de prietenie, cooperare și ajutor reciproc între Rusia și aceste zone din estul Ucrainei, gest menit să transmită mesajul că Moscova nu mai recunoște acordurile de la Minsk și se retrage din negocierile purtate în cadrul formatului Normandia, mediate de Franța și Germania.
Într-un discurs televizat care a precedat semnarea documentelor, liderul de la Kremlin a pus la îndoială însăși ”statalitatea reală” a Ucrainei și a reluat declarațiile potrivit cărora Rusiei i s-a promis în trecut că NATO nu se va extinde, într-un ecou al ideilor exprimate într-un articol publicat în iulie 2021 dar și în discursul său din februarie 2007 din cadrul Conferinței pentru securitate de la Munchen, ce a scos la iveală aspirațiile lui Putin privind Rusia, care, în viziunea sa, trebuie recunoscută ca mare putere pe scena globală.
Această mișcare neașteptată care dinamitează eforturile diplomatice de soluționarea a crizei de securitate provocată de Moscova prin masarea la granița cu Ucraina a peste 130.000 de trupe și echipamente militare a provocat un val de reacții din partea Cancelariilor occidentale.
Astfel, președintele american, Joe Biden, a semnat un ordin executiv menit să sancționeze Rusia pentru ”încălcarea flagrantă a dreptului internațional” prin recunoașterea independenței regiunilor ucrainene separatiste Donețk și Lugansk.
Uniunea Europeană, prin vocea Înatului său Reprezentat pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, pregătește, la rândul său, pachetul de sancțiuni care ar urma să fie adoptat de urgență astăzi de miniștrii de externe din statele membre UE.
Între timp, cancelarul german, Olaf Scholz, a anunțat că proiectul Nord Stream 2, a cărui aprobare a fost suspendată încă din noiembrie anul trecut, nu mai poate continua în aceste circumstanțe de criză.
La rândul său, președintele Klaus Iohannis a calificat decizia lui Putin drept ”o încălcare flagrantă a dreptului internațional”, sprijinind demersul de a impune sancțiuni ferme împotriva Rusiei, fapt invocat și de liderul francez, Emmanuel Macron, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.
La nivel executiv, premierul Nicolae Ciucă a reiterat sprijinul României pentru integritatea teritorială a Ucrainei și a acuzat Moscova că are o ”abordare rezivionistă”, opinie împărtășită și de statul vecin, Bulgaria, dar și de Cehia.
Reacții dure au venit și din partea Uniunii Europene, prin vocile președinților Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen, respectiv Charles Michel, dar și din partea NATO.
Cât privește partenerii Ucrainei din Parteneriatul Estic, Georgia și Republica Moldova, președinții acestor două state care împărtășesc experiența soldaților ruși staționați pe teritoriul lor au condamnat cu fermitate decizia recunoșaterii independenței regiunilor separatiste ucrainene anterior amintite.