Premierul britanic Keir Starmer și președintele american Donald Trump au vorbit duminică la telefon despre un acord economic bilateral, a declarat luni un purtător de cuvânt al reședinței oficiale din Downing Street a prim-ministrului, informează EFE, potrivit Agerpres.

„Marea Britanie lucrează cu Statele Unite la un acord de prosperitate economică, bazându-se pe puterea comună a angajamentului nostru față de securitatea economică. Ca parte a acestor conversații, prim-ministrul și președintele Trump au analizat progresele înregistrate”, a declarat sursa oficială, fără a furniza alte detalii.

Aceasta a subliniat că executivul britanic „va ajunge doar la un acord care să fie în beneficiul interesului național, ceea ce reflectă mandatul acestui guvern de a oferi stabilitate economică poporului britanic”.

De asemenea, purtătorul de cuvânt din Downing Street a refuzat să spună dacă Marea Britanie va elimina taxele pentru giganții tehnologici americani ca parte a acestui pact economic bilateral.

Ministrul britanic de finanțe, Rachel Reeves, a afirmat duminică, în declarații pentru presă, că Londra dorește să facă „progrese” în negocierile sale cu SUA privind tarifele comerciale.

Cu toate acestea, Rachel Reeves nu a comentat dacă Marea Britanie a lua în considerare modificarea sau eliminarea unui impozit pentru companiile din domeniul tehnologiei cu scopul de a evita astfel de tarifele americane ca parte a negocierilor dintre cele două țări. 

Citiți și: Vor exista “consecințe severe” dacă Rusia și Putin încalcă liniile unui acord, avertizează Starmer după ce i-a reunit la Londra pe șefii militari ai “coaliției de voință” pentru Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin se va confrunta cu “consecințe grave” dacă încalcă un acord de pace cu Ucraina, a avertizat premierul Keir Starmer, în timp ce planificatorii militari occidentali încep să elaboreze planuri pentru aplicarea oricărui acord între cele două țări, relatează The Guardian.

Premierul britanic l-a avertizat pe președintele rus după ce s-a întâlnit cu oficiali din 31 de țări la baza militară Northwood de lângă Londra, unde au început să schițeze forțele occidentale care ar putea fi desfășurate pentru a proteja Ucraina în viitor. Printre țările reprezentate s-au numărat Franța, Polonia, Țările de Jos, România, Canada și Australia.

Starmer a declarat că lui Putin nu i se va permite să aibă un veto asupra modului în care Kievul decide să se apere, după ce președintele rus a cerut demilitarizarea Ucrainei ca parte a oricărui acord de pace.

Dar prim-ministrul nu și-a reiterat promisiunea de a pune bocanci pe teren, spunând în schimb că forțele aliate vor fi desfășurate pentru a sprijini trupele ucrainene, inclusiv pe mare și în aer, mai degrabă decât să le înlocuiască.

“Scopul acordurilor de securitate este de a clarifica Rusiei că vor exista consecințe grave în cazul în care vor încălca orice acord”, a declarat el reporterilor după reuniune.

“Acesta este motivul pentru care va fi nevoie de o componentă americană; pentru că trebuie să fie clar pentru Putin că vor exista consecințe severe dacă încalcă liniile”, a continuat Starmer.

Întrebat dacă este posibil ca trupele britanice să servească vreodată în Ucraina, așa cum a sugerat anterior, Starmer a spus că planificatorii militari discută despre oferirea de sprijin aerian, maritim și terestru.

“Există un sentiment puternic că, din cauza a ceea ce s-a întâmplat în ultimii trei ani, forțele ucrainene sunt printre cele mai puternice acum în Europa. Au capacitatea, au numărul și, de fapt, au experiența frontului”, a precizat șeful guvernului de la Londra.

O sursă de la Downing Street, biroul premierului britanic, a declarat că afirmațiile lui Starmer reflectă “natura trecerii la faza operațională” pe care premierul britanic a subliniat-o încă de sâmbătă, când i-a reunit pe liderii participanți la coaliție într-o videoconferință.

Președintele francez Emmanuel Macron a confirmat joi seară un summit al “coaliția țărilor voluntare” în sprijinirea Ucrainei care va avea loc joia viitoare, pe 27 martie.

La reuniune, care va avea loc la Paris, vor participa “țările din coaliția celor dispuși”, alături de liderul ucrainean Volodimir Zelenski, a spus președintele francez la summitul liderilor UE de la Bruxelles.

Reuniunea va avea loc în timp ce liderii europeni se străduiesc să consolideze capacitățile de apărare ale Uniunii Europene în fața amenințărilor din partea Rusiei și a schimbărilor drastice ale politicii externe a SUA sub președinția lui Donald Trump. Aceasta reflectă, de asemenea, un sprijin politic din ce în ce mai mare pentru o “coaliție a celor dispuși” – un număr de țări UE împreună cu altele, posibil inclusiv Canada și Turcia – pentru a interveni în sprijinul Ucrainei.

Luni, reprezentanți ai guvernului SUA se vor întâlni cu diplomați de la Moscova și Kiev în Arabia Saudită pentru a negocia un posibil acord de încetare a focului.

Reuniți joi la Bruxelles, liderii statelor membre ale Uniunii Europene, cu excepția premierului maghiar Viktor Orban, au constatat că “nu au loc negocieri reale în acest moment”, referindu-se la încercările lui Donald Trump de a pune capăt războiului lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei. Ei au cerut Rusiei să dea dovadă de “voință politică reală pentru a pune capăt războiului”.

Cu toate acestea, summitul Consiliului European nu s-a încheiat cu noi angajamente clare privind sprijinul militar al europenilor pentru Ucraina.

Înalți oficiali militari se întâlnesc joi în Regatul Unit, pe măsură ce planificarea unei forțe de menținere a păcii în Ucraina intră într-o „fază operațională”, informează presa internațională și Agerpres.

Prim-ministrul britanic Keir Starmer a încercat să adune o coaliție de state care ar fi dispuse să contribuie la impunerea unui acord de pace care ar putea fi convenit între Kiev și Moscova.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că crede că „o pace durabilă poate fi obținută în acest an” după o discuție telefonică cu președintele american Donald Trump.

Premierul britanic Keir Starmer este așteptat să se întâlnească cu planificatori din domeniul apărării după ce în weekend a anunțat că liderii militari se vor reuni în scopul de a „pune în aplicare planuri puternice și robuste pentru a sprijini un acord de pace și a garanta securitatea viitoare a Ucrainei”.

„Mai devreme sau mai târziu, Putin va trebui să vină la masă. Așa că acesta este momentul. Lăsați armele să tacă, lăsați atacurile barbare asupra Ucrainei să înceteze odată pentru totdeauna și fiți de acord cu o încetare a focului acum” a punctat Starmer.

El a semnalat, de asemenea, trecerea la o „fază operațională”, după ce a confirmat întâlnirea de joi.

Adresându-se sâmbătă la o conferință de presă din Downing Street, Starmer nu a menționat care țări și-au luat angajamente concrete față de participarea la o forță de menținere a păcii, dar a spus că acțiunile pe care le-ar putea adopta vor fi un subiect de discuție în cadrul întâlnirii.

„Există capabilități diferite din diferite țări, dar acestea sunt discuții operaționale care au loc în legătură cu ce va putea fi capabilă să furnizeze această coaliție a celor dispuși” să se implice într-o forță de menținere a păcii în Ucraina, a spus el.

Summitul de la Londra al aliaților Ucrainei s-a încheiat cu liderii europeni vorbind “pe aceeași voce” într-un “moment de răscruce al istoriei” și cu premierul britanic Keir Starmer, gazda reuniunii, confirmând planurile de a asambla “o coaliție de voință” pentru a pune în aplicare un acord de pace între Rusia și Ucraina și a o garanta, cu sprijinul Statelor Unite. Premierul Keir Starmer a anunțat atunci că liderii prezenți au fost de acord să mențină fluxul de ajutor militar și să crească presiunea economică asupra Rusiei și că vor insista asupra faptului că Ucraina trebuie să fie prezentă la masa negocierilor de pace. 

Președintele rus Vladimir Putin nu a acceptat o încetare a focului mai largă, de 30 de zile, susținută de Statele Unite și pe care Ucraina a declarat că este pregătită să o accepte, ci o încetare a focului limitată la infrastructura energetică din Ucraina, liderul rus dorind oprirea tuturor livrărilor de arme către Ucraina ca o condiție prealabilă pentru orice acord de încetare completă a focului.

Potrivit unui comunicat al Kremlinului, președintele rus a ridicat „puncte semnificative” cu privire la împiedicarea ca un astfel de armistițiu să fie folosit de Ucraina pentru a mobiliza mai mulți soldați și a se reînarma.

Comunicatul Kremlinului subliniază că o prioritate pentru Rusia rămâne „necesitatea de a opri mobilizarea forțată în Ucraina și de a reînarma forțele armate ucrainene”, iar o „condiție-cheie” pentru prevenirea escaladării războiului este “încetarea completă a ajutorului militar străin și a furnizării de informații către Kiev”.

Într-o declarație publicată după convorbirea lui Donald Trump cu Vladimir Putin, Casa Albă a declarat că cele două părți au convenit să poarte „negocieri tehnice” privind o încetare a focului maritim și, ulterior, încetarea totală a focului și pacea permanentă.