Connect with us

NATO

Marea Britanie și România au semnat, la Londra, un memorandum de cooperare în domeniul apărării și își asumă ”un angajament comun față de securitatea Mării Negre”

Published

on

©️ gov.uk

Miniștrii Apărării din Marea Britanie și din România, Gavin Williamson și Gabriel Leș, au semnat miercuri, la Londra, un Memorandum de înțelegere privind cooperarea româno-britanică în domeniul apărării, un document prin care cele două țări ”semnalează un angajament comun față de securitatea Mării Negre”, informează cele două Ministere ale Apărării.

Potrivit unui comunicat MApN remis CaleaEuropeană.ro, documentul va permite aprofundarea cooperării existente și identificarea de noi domenii de cooperare cu avantaje reciproce, reflectând statutul României de membru NATO și dinamica actuală a relațiilor bilaterale în noul context de securitate din Europa.

”Memorandumul de înțelegere oferă, de asemenea, o bază solidă pentru viitoarea cooperare în regiunea Mării Negre și a Balcanilor de Vest”, arată și Ministerul Apărării de la Londra.

Întrevederea Williamson-Leș a reprezentat o oportunitate pentru cei doi oficiali de a discuta despre cooperarea bilaterală româno-britanică în domeniul apărării, precum și despre teme de actualitate de pe agenda Alianţei Nord-Atlantice. Potrivit surselor citate, au fost trecute în revistă rolul comun în asigurarea securității şi apărării Europei şi a fost exprimată convingerea că dialogul politico-militar dintre cele două țări va cunoaşte în continuare un trend ascendent.

Discuțiile de astăzi au subliniat angajamentul celor două țări de a aprofunda această relație pentru mulți ani care vor veni”, a afirmat ministrul britanic al Apărării.

De cealaltă parte, omologul român a punctat că memorandumul semnat ”creează cadrul propice pentru o dezvoltare substanțială a relației bilaterale”.

”Secretarul britanic al Apărării, Gavin Williamson, a subliniat rolul proeminent pe care România îl are în regiunea Mării Negre, arătând că, printr-o cooperare strânsă cu țara noastră, întregul flanc estic al Alianței va fi întărit. (…) Amândoi am fost de acord că trebuie să continuăm acordarea de sprijin activ partenerilor din regiunea Mării Negre. Astfel, este oportun ca state precum Republica Moldova, Ucraina și Georgia să primească asistență în eforturile lor de a-și dezvolta capacitățile de apărare”, a mai spus Gabriel Leș.

Memorandumul cu pricina a fost discutat între miniștrii Apărării român și britanic la ministeriala NATO de anul trecut, din luna iunie, iar tratativele pe marginea acestuia au continuat în cadrul vizitei efectuate de Gavin Williamson la București, în vara lui 2018.

Reamintim că, în contextul Operațiunii de poliție aeriană Reassurance, Marea Britanie a participat cu avioane de luptă și cu un detașament de militari la exercițiile și misiunile de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu. Anul trecut, 160 de militari (piloți și personal tehnic) au executat, în perioada 1 mai – 31 august, misiuni de poliție aeriană întărită cu patru aeronave Eurofighter Typhoon, alături de aeronavele MiG-21 LanceR și militari ai Forțelor Aeriene Române.

Memorandumul de înțelegere, axat pe cooperarea bilaterală, este așteptat a fi concretizat inclusiv prin afilierea militarilor britanici la Brigada Multinațională NATO de la Craiova. De asemenea, Bucureștiul a solicitat, în mod oficial, sprijin din partea Londrei în găzduirea de către România a unui comandament la nivel de corp armată, în baza ofertei lansate de țara noastră și inclusă în Declarația Finală a Summit-ului NATO de la Bruxelles.

La Londra, în luna decembrie, va avea loc și summit-ul aniversar al Alianței Nord-Atlantice, dedicat celor 70 de ani de la înființarea NATO.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

NATO

IMAGINEA ZILEI Unul din bombardierele americane trimise în Europa pentru a descuraja Rusia a fost alimentat în spațiul aerian al României

Published

on

© U.S. Air Forces in Europe and Air Forces Africa

Un bombardier B-52 al Forţelor Aeriene ale Statelor Unite, capabil să transporte arme nucleare şi rachete de croazieră, a fost alimentat luni, 18 martie, în spațiul aerian al României, arată Ambasada SUA la București într-o postare pe Facebook în care face referire la misiunile bombardierelor B-52 în Europa.

Recent, SUA au trimis în Europa două bombardiere capabile să transporte arme nucleare şi rachete de croazieră, cele două aeronave de tip B-52 fiind staţionate la o bază a Forţelor Aeriene Regale din Marea Britanie, în ceea ce reprezintă primele măsuri strategice cu valențe nucleare de la suspendarea obligațiilor ce decurg din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare.

În aceeași zi în care a fost alimentat în România, bombardierul B-52 a efectuat misiuni în Marea Norvegiei, în Marea Baltică și în Marea Mediterană.

Considerată una dintre cele mai de temut arme, aeronava B-52 poate transporta până la 32 de tone de armament şi se află în serviciul Forţelor Aeriene ale Statelor Unite de mai bine de 60 de ani.

 

Reamintim că, anul trecut, un bombardier B-52 a desfăşurat activităţi de antrenament în comun în spaţiul aerian al României, la Bazele aeriene Mihail Kogălniceanu şi Borcea, alături de Forţele Aeriene Române.

Acțiunea SUA de a trimite două astfel de bombardiere în Europa, în ceea ce reprezintă primele măsuri practice de la suspendarea obligațiilor ce decurg din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, a fost urmată și de un anunț de la Moscova.

La cinci ani de la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, Rusia a decis să plaseze bombardierele strategice cu capacităţi nucleare Tupolev Tu-22M3 în Crimeea ca răspuns la sistemul anti-rachetă american din România, a scris Ria Novosti, luni.

Reamintim că Rusia a solicitat Statelor Unite să distrugă lansatoarele de rachete Mk-41 din dispozitivul de apărare antirachetă din România pe motiv că ar încălca Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), subiect asupra căruia atât NATOcât și ministrul Teodor Meleșcanuau reacționat. Ulterior, pe acest subiect au existat consultări ale șefului diplomației române cu secretarul general al NATO și cu aliații.

România și NATO au criticat Rusia de o nouă tentativă flagrantă de a distrage atenţia de la încălcarea tratatului INF prin dezvoltarea şi implementarea rachetei sale SSC8.

 

Continue Reading

NATO

Sondaj INSCOP: România, între două jumătăți. Aproape 50% au ”puțină și foarte puțină încredere” în Uniunea Europeană și NATO

Published

on

Peste 70% dintre români consideră că direcția în care se îndreaptă România este greșită, în ceea ce reprezintă o creștere ușoară a percepției că țara merge într-o direcție greșită, relevă un sondaj INSCOP, realizat la comanda Fundației Konrad Adenauer și remis CaleaEuropeană.ro, și care conține cifre și mai alarmante: aproape jumătate dintre cetățenii români au ”puțină și foarte puțină încredere” în NATO (46,4%) și în Uniunea Europeană (49,2). În schimb, apropierea de momentul alegerilor europarlamentare, dar și evenimente recente care au mediatizat puternic activitatea instituțiilor europene în România – preluarea de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene și suita de evenimente generată de acest eveniment excepțional, procedurile privind desemnarea viitorului procuror european -, par să fi favorizat semnificativ îmbunătățirea percepției asupra direcției în care merg lucrurile în Europa.

Comparativ cu sondajul de luna trecută al INSCOP, NATO și Uniunea Europeană au rămas pe primele două poziții în topul încrederii românilor în instituțiile internaționale, cu același capital de încredere ce se situează la 49.9%, respectiv 47.8%. Pe de altă parte, procentele arată o relativă similitudine în ceea ce privesc percepțiile negative, 46,4% dintre români precizând că au ”puțin și foarte puțină” încredere în NATO, și 49,2% au aceeași părere defavorabilă privind Uniunea Europeană.

Mai mult decât atât, datele colectate arată că din cei 49,9% dintre români care au încredere în NATO, 13% au răspuns ”foarte multă”, iar 36,9% ”multă. În ce privește cei 46,4% situați la polul opus referitor la nivelul de încredere în Alianța Nord-Atlantică, 30,7% au ”puțină” încredere și 15,7% au ”foarte puțină”.

În privința Uniunii Europene, 12,3% dintre respondenți au ”foarte multă” încredere și 35,5% au ”multă” încredere. La polul opus, 34% au ”puțină” încredere în UE și 15,2% au ”foarte puțină” încredere.

În sondajul INSCOP sunt incluse și alte două instituții ale Uniunii Europene – Parlamentul European și Comisia Europeană, iar în privința acestora, procentul majoritar al celor care au ”puțină și foarte puțină încredere” este de 51,9% în cazul PE și 52,5% în cazul Comisiei.

Rezultatele sondajului INSCOP relevă o îngrijorare majoră în condițiile în care, între timp, o recentă măsurătoare sociologică realizată de IRES arată 48% dintre români susțin că naționalismul ar fi o mișcare necesară pentru România, în timp ce 50% dintre cetățeni nu au încredere în străinii care critică țara noastră.

Astfel, 72,8% dintre români consideră că direcția în care se îndreaptă România este greșită. Un procent de 17,8% este de părere că direcția în care merge țara este bună, în timp ce 9,4% dintre respondenți nu știu sau aleg să nu răspundă.

Comparativ cu sondajul publicat luna trecută, a crescut ușor atât procentul respondenților care cred că țara merge într-o direcție greșită, cât și al celor care cred că țara merge într-o direcție bună. Față de 2017, procentul optimiștilor s-a înjumătățit. Astfel, de la 36,6% dintre români care erau de părere în iulie 2017 că România merge într-o direcție bună, mai împărtășeau această percepție doar 22,8% în noiembrie 2017, 19,9% în februarie 2018, 19,1% în octombrie 2018, 18,7% în noiembrie 2018 și 16,9% în ianuarie-februarie 2019.

Cei mai mulți respondenți (46,7%) sunt de părere că Europa se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce 35,3% apreciază că Europa merge în direcția greșită. Procentul non-răspunsurilor este de 17,9%.

Sondajul INSCOP Research a fost realizat în perioada 5 – 13 martie 2019, la comanda Fundației Konrad Adenauer, pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Volumul eșantionului, de tip multi-stratificat, probabilistic, a fost de 1053 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Risc de criză diplomatică între Germania și SUA: Vicepreședintele Bundestag-ului cere ca ambasadorul Statelor Unite să fie declarat imediat ”persona non grata”

Published

on

© Instagram/bundeskanzlerin

Vicepreședintele Bundestag-ului, Wolfgang Kubicki, a cerut ca marți ca ambasadorul SUA la Berlin să fie trimis acasă după ce acesta și-a permis să critice planul de cheltuieli al Germaniei pentru NATO, relatează Politico Europe.

Wolfgang Kubicki a declarat pentru AFP că ministrul german de Externe ”ar trebui să-l declare pe Richard Grenell persona non grata imediat”, menționează sursa citată, citând Der Spiegel.

Kubicki, care este și vicepreședintele Partidului Liber Democrat, a cerut înlăturarea diplomatului american după ce Grennell a criticat bugetul Germaniei stabilit de Ministerul Finanțelor și a declarat că este inacceptabil faptul că Germania este pe cale să nu-și îndeplinească angajamentele cu privire la finanțarea NATO.

Ambasada SUA de la Berlin a distribuit luni, contul său oficial de Twitter, un articol AFP în care Richard Grennell preciza că „reducerea angajamentelor sale deja inacceptabile privind pregătirea militară este un semnal îngrijorător pentru cei 28 aliați NATO ai Germaniei”.

Conform ultimului proiect de buget al Germaniei, cheltuielile pentru apărare vor fi de 1,37 % din PIB și vor scădea pe termen mediu. 

Criticile ambasadorului american apar și după ce secretarul general al NATO a publicat săptămâna trecută raportul de activitate al Alianței, iar Germania, țara vizată de cele mai multe critici din partea SUA, a alocat în jur de 1,2 – 1,3% din PIB pentru Apărare în 2018, menținând astfel riscul unor animozități transatlantice pe axa Berlin-Washington.

Reamintim că, anul trecut, dezacordurile majore de la summitul NATO de la Bruxelles între Donald Trump și Angela Merkel au pornit de la criticile vehemente și repetate ale președintelui american pentru ca Berlinul să cheltuiască 2% din PIB pentru Apărare. 

În dese rânduri Germania a replicat, precizând că măsurarea contribuțiilor și responsabilităților în cadrul NATO nu este doar o chestiune de cifre, ci este relevată și prin angajamentul față de misiuni și implicare în inițiativele de descurajare ale Alianței.

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending