Guvernul britanic trebuie să „îndrăznească să aibă principii” și să ajute Groenlanda să respingă amenințările lui Donald Trump, a declarat un ministru de rang înalt din guvernul groenlandez în fața parlamentarilor din Londra, informează Politico Europe.

După o ședință cu parlamentarii britanici marți, ministrul afacerilor și energiei din Groenlanda, Naaja Nathanielsen, a declarat: „Dialogul este cu adevărat ceea ce este necesar în acest moment. Și… chiar dacă problemele din această lume [sunt] complexe, acest lucru nu ar trebui să fie un motiv pentru a nu intra în aceste dialoguri complexe. Ele pot fi rezolvate prin dialog, în loc de violență și forță.”

Nathanielsen a avut aceste întâlniri pe fondul presiunilor tot mai mari din partea Casei Albe, unde locatarul său, unde Trump intensifică amenințările de a prelua controlul asupra Groenlandei — un teritoriu semi-autonom, bogat în minerale, aparținând Danemarcei — inclusiv prin forță militară.

Regiunea este esențială pentru asigurarea securității SUA împotriva amenințărilor din partea Rusiei și Chinei, susține Trump. SUA vor prelua Groenlanda „pe calea ușoară” sau „pe calea grea”, a declarat el săptămâna trecută.

„Ne simțim trădați”, a spus Nathanielsen. „Considerăm că retorica este jignitoare, așa cum am afirmat de multe ori înainte, dar și derutantă, deoarece nu am făcut altceva decât să susținem ideea că Groenlanda reprezintă o parte din interesul național american.”

Nathanielsen a făcut apel la politicienii din Londra după ce Danemarca a avertizat că agresiunea SUA ar paraliza alianța militară NATO. Liderii Danemarcei și Groenlandei afirmă că Groenlanda „nu este de vânzare”.

Întrebată despre mesajul pe care l-a transmis politicienilor britanici și prim-ministrului Keir Starmer, Nathanielsen a răspuns: „Să insistăm asupra dialogului, chiar dacă este dificil, să îndrăznim să avem principii și să credem în dreptul internațional. Cred că toți vom fi întrebați despre asta în următorii doi ani”.

Ea a spus că „ar dori să-și reitereze recunoștința” pentru sprijinul acordat de Starmer Groenlandei și a afirmat că Marea Britanie trebuie „să insiste ca comunitatea internațională să respecte dreptul internațional” și „să sublinieze relevanța NATO ca alianță importantă și relevantă”.

Starmer l-a avertizat pe Trump că viitorul Groenlandei trebuie decis numai de Danemarca și Groenlanda. Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a declarat Statelor Unite că nu au niciun drept asupra teritoriului arctic.

Însă liderul britanic este, de asemenea, dornic să nu intre în conflict cu Trump pe prea multe fronturi, într-un moment în care guvernul său încearcă atât să obțină un acord comercial favorabil cu SUA, cât și să influențeze abordarea Casei Albe în ceea ce privește instaurarea păcii între Rusia și Ucraina.

Trump afirmă că asigurarea Groenlandei este esențială pentru consolidarea securității SUA. Însă guvernele nordice au respins afirmațiile sale potrivit cărora nave chineze și rusești operează în apele din apropierea Groenlandei.

Nathanielsen a spus că Groenlanda nu a „detectat o amenințare reală”, dar că este „destul de mulțumită” de monitorizarea sporită în jurul Arcticii.

Liderii din Groenlanda sunt clari că „nu avem intenția de a deveni americani” și că suntem „destul de mulțumiți să facem parte din Regatul Danemarcei”, a subliniat ea. 

„Groenlanda nu vrea ca nimeni să o posede sau să o controleze. Dacă ar trebui să alegem chiar acum între SUA și Danemarca, atunci alegem Danemarca. Nu este momentul pentru divergențe interne, ci pentru a fi uniți”, a declarat premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, într-o conferință de presă comună cu prim-ministrul danez Mette Frederiksen.

Președintele american Donald Trump a reiterat duminică ideea ca Statele Unite să achiziționeze Danemarca, motivând că teritoriul arctic nu are mijloace de apărare adecvate pentru o Rusie și o China din ce în ce mai agresive.

Citiți și: SUA trebuie să preia Groenlanda chiar “dacă afectează NATO”, insistă Trump: “Apărarea lor constă în două sănii trase de câini”

„Nu am făcut asta. Groenlanda ar trebui să încheie acordul, deoarece Groenlanda nu dorește să vadă Rusia sau China preluând controlul”, a spus el. „Practic, apărarea lor constă în două sănii trase de câini. Știați asta? Știți care este apărarea lor? Două sănii trase de câini”, a continuat el.

„Între timp, aveți distrugătoare și submarine rusești, precum și distrugătoare și submarine chinezești peste tot. Nu vom permite acest lucru, iar dacă afectează NATO, atunci afectează NATO. Dar, știți, ei au nevoie de noi mai mult decât avem noi nevoie de ei, vă spun asta chiar acum”, a mai adăugat liderul de la Casa Albă.

Încercând să detensioneze situația generată de declarațiile lui Trump, ministrul german de Externe Johann Wadephul a declarat după întâlnirea cu secretarul de stat american Marco Rubio că „SUA sunt de partea Europei și sunt deplin angajate în apărarea legii.”

O discuție cu privire la situația Groenlandei urmează să aibă loc miercuri, la Casa Albă, între miniștrii de Externe ai Danemarcei și insulei daneze și Marco Rubio și J.D. Vance. 

Liderii din Franța, Germania și Regatul Unit au reacționat sâmbătă la capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro de către Statele Unite, cerând o tranziție politică pașnică și democratică în Venezuela și subliniind necesitatea respectării dreptului internațional.

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că Maduro „și-a dus țara la ruină” și a avut „un rol problematic în regiune”, în special prin „implicarea Venezuelei în traficul de droguri”, potrivit EFE și AFP, preluat de Agerpres. El a reiterat că Germania nu recunoaște ultimele alegeri venezuelene, pe care le consideră „falsificate”, și a subliniat că Venezuela are nevoie de un guvern legitimat prin vot.

„Acum nu este momentul să permitem instabilitatea politică în Venezuela. Este necesar să se garanteze o tranziție ordonată către un guvern legitimat la urne”, a afirmat Merz într-un comunicat, adăugând că Berlinul are nevoie de timp pentru a analiza detenția liderului venezuelean. Cancelarul german a calificat justificarea operațiunii americane drept „complexă” și a făcut apel la respectarea dreptului internațional.

La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron a făcut apel la o „tranziție pașnică” și „democratică” în Venezuela, afirmând că poporul venezuelean „nu poate decât să se bucure că a scăpat” de „dictatura lui Maduro” după atacul american care a dus la capturarea acestuia.

„Prin preluarea puterii și călcarea în picioare a libertăților fundamentale, Nicolas Maduro a subminat grav demnitatea propriului popor”, a scris Emmanuel Macron într-un mesaj publicat pe platforma X.

The Venezuelan people are today rid of Nicolás Maduro’s dictatorship and can only rejoice.

By seizing power and trampling on fundamental freedoms, Nicolás Maduro gravely undermined the dignity of his own people.

The upcoming transition…

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) January 3, 2026

Șeful statului francez a pledat pentru o tranziție „care să respecte voința poporului venezuelean” și care să fie asigurată „cât mai curând posibil” de Edmundo Gonzalez Urrutia, candidatul opoziției la alegerile prezidențiale din 2024.

Poziția Franței a fost nuanțată anterior de ministrul de externe Jean-Noel Barrot, care a condamnat capturarea lui Nicolas Maduro de către forțele americane, apreciind că operațiunea a încălcat dreptul internațional și avertizând că „nicio soluție politică durabilă” în Venezuela „nu poate fi impusă din exterior”.

Premierul britanic Keir Starmer a declarat, la rândul său, că Marea Britanie „a susținut de mult timp o tranziție a puterii în Venezuela”.

„L-am considerat pe Maduro un președinte ilegitim și nu ne pare rău pentru sfârșitul regimului său. Am reiterat sprijinul meu pentru dreptul internațional în această dimineață”, a afirmat Starmer într-o postare pe X.

The UK has long supported a transition of power in Venezuela. We regarded Maduro as an illegitimate President and we shed no tears about the end of his regime.

I reiterated my support for international law this morning. The UK government will discuss the evolving situation with…

— Keir Starmer (@Keir_Starmer) January 3, 2026

Premierul britanic a adăugat că guvernul de la Londra va discuta „situația în evoluție cu omologii americani” în zilele următoare și „va urmări o tranziție sigură și pașnică către un guvern legitim care să reflecte voința poporului venezuelean”.

Totodată, Starmer a precizat că ambasada Regatului Unit din Caracas „depune eforturi pentru a se asigura că toți cetățenii britanici din Venezuela beneficiază de sprijin”.

Întrebat anterior dacă va condamna operațiunea militară a SUA în Venezuela, așa cum au făcut mai mulți parlamentari britanici, premierul a răspuns: „Vreau să clarific mai întâi lucrurile. Vreau să vorbesc cu președintele Trump. Vreau să vorbesc cu aliații. Așa cum am spus, pot afirma cu certitudine că nu am fost implicați în asta”.

În acest context, președintele american Donald Trump a declarat anterior că Statele Unite vor „conduce” Venezuela până la realizarea unei tranziții politice „sigure”, fără a-l menționa pe Gonzalez Urrutia. În schimb, lidera opoziției venezuelene și laureată a Premiului Nobel pentru Pace, Maria Corina Machado, a afirmat că acesta ar trebui să preia președinția „imediat”.

Liderii principalelor state europene susținătoare ale Ucrainei, precum și cei ai NATO și UE, au discutat duminică la telefon cu președinții Statelor Unite și Ucrainei, Donald Trump și Zelenski, în timpul întâlnirii din Florida a ultimilor doi cu scopul de a finaliza proiectul unui acord de pace ruso-ucrainean care să pună capăt războiului declanșat de Rusia în urmă cu aproape patru ani. Discuțiile au fost axate pe evoluția negocierilor privind planul de pace și pe garanțiile de securitate, cu Coaliția de Voință urmând să se reunească în luna ianuarie la Paris pentru a finaliza contribuțiile fiecărei țări la garanții de securitate pentru Ucraina.

După convorbire, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că au fost înregistrate progrese importante, subliniind că Ucraina trebuie să beneficieze de garanții de securitate solide încă de la debutul procesului.

„Europa este pregătită să continue să colaboreze cu Ucraina și cu partenerii noștri americani pentru a consolida aceste progrese. Esențial pentru acest efort este să existe garanții de securitate de nezdruncinat încă din prima zi”, a scris ea pe platforma de socializare X.

von der Leyen a precizat că discuția telefonică a durat o oră.

We had a good, one-hour-long call with @POTUS, President @ZelenskyyUa and several European leaders to discuss their meeting today on peace negotiations.

There was good progress, which we welcomed.

Europe is ready to keep working with Ukraine and our US partners to consolidate…

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) December 28, 2025

La rândul său, președintele finlandez Alexander Stubb a subliniat că liderii au discutat despre pașii concreți pentru a pune capăt acestui război.

Had a good call with @POTUS @ZelenskyyUa @EmmanuelMacron @Keir_Starmer @_FriedrichMerz @GiorgiaMeloni @NawrockiKn @jonasgahrstore @SecGenNATO @vonderleyen. The call lasted over an hour.

We discussed concrete steps how to end the war.

We are all working towards a just and…

— Alexander Stubb (@alexstubb) December 28, 2025

În ce-l privește, președintele francez Emmanuel Macron a precizat că a avut o discuție telefonică separată și cu Zelenski.

Macron a arătat că statele europene fac progrese în ceea ce privește garanțiile de securitate care vor fi esențiale pentru construirea unei păci juste și durabile. “La începutul lunii ianuarie, vom reuni la Paris țările din Coaliția celor dispuși să acționeze pentru a finaliza contribuțiile concrete ale fiecărei țări“, a anunțat el.

Along with several other European leaders, I took part this evening in an exchange with Presidents @ZelenskyyUa and @realDonaldTrump. I then spoke with President Zelensky.

We are making progress on the security guarantees that will be central to building a just and lasting…

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) December 29, 2025

O reacție a venit și din partea președintelui Poloniei, Karol Nawrocki, un apropiat al lui Donald Trump care de această dată a reprezentat Varșovia la discuții, în detrimentul premierului Donald Tusk.

Potrivit unui comunicat al președinției poloneze, Nawrocki a menționat că, de la începutul agresiunii pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei, aeroportul Rzeszów-Jasionka a servit ca centru pentru peste 90% din ajutorul acordat Ucrainei.

“Prin urmare, poziția Poloniei la momentul semnării acordului de pace va fi crucială”, a transmis sursa citată.

Prezydent RP Karol Nawrocki uczestniczył w telekonferencji przywódców europejskich z Prezydentem Stanów Zjednoczonych Donaldem Trumpem oraz Prezydentem Ukrainy Wołodymyrem Zełenskim.

Omówiono stan rozmów pokojowych, których celem jest doprowadzenie do zakończenia wywołanej… pic.twitter.com/DCKzwcMtgJ

— Kancelaria Prezydenta RP (@prezydentpl) December 28, 2025

Președintele american Donald Trump a insistat duminică asupra faptului că Ucraina și Rusia sunt „mai aproape ca niciodată” de un acord de pace, în proporție de 95%, în timp ce l-a găzduit pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la reședința sa de la Mar-a-Lago în Florida, dar a recunoscut că negocierile sunt complexe și s-ar putea totuși destrăma, ceea ce ar lăsa războiul să se prelungească ani de zile.

Într-o conferință de presă comună cu Zelenski, Trump a recunoscut că „chestiuni spinoase” legate de viitorul regiunii estice Donbas rămân încă nerezolvate, dar a apreciat că un proiect de acord pentru încetarea războiului este aproape „95% finalizat”. 

Declarațiile președintelui au venit după ce liderii s-au întâlnit pentru discuții, în urma a ceea ce Trump a spus că a fost o convorbire telefonică „excelentă” cu președintele rus Vladimir Putin, a cărui invazie a Ucrainei a declanșat războiul în urmă cu aproape patru ani. Trump a insistat că el crede că Putin își dorește în continuare pacea, chiar dacă Rusia a lansat un nou val de atacuri asupra Ucrainei în timp ce Zelenski zbura spre Statele Unite pentru cea mai recentă rundă de negocieri.