Premierul britanic Boris Johnson și omologul său suedez Magdalena Andersson au semnat miercuri, la Stockholm, un acord privind garanții de securitate și apărare reciproce, o înțelegere similară urmând a fi parafată și cu Finlanda, pavând astfel calea pentru ca cele două țări nordice – state membre UE, dar nealiniate militar – să declanșeze procesul de aderare la NATO, într-un răspuns la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei.

Johnson și Andersson au semnat o declarație de securitate prin care Marea Britanie se angajează să apere Suedia în cazul în care armata acestei țări ar fi atacată, relatează BBC și The Guardian, care anticipează că în cursul aceleiași zile premierul britanic își va lua același angajament față de Finlanda. Și Reuters notează că Marea Britanie descrie ambele declarații semnate cu Suedia și Finlanda drept “un pas înainte în cooperarea în domeniul apărării și securității”.

“Suntem fermi și fără echivoc în sprijinul nostru atât față de Suedia, cât și față de Finlanda, iar semnarea acestei declarații de securitate este un simbol al asigurării veșnice dintre națiunile noastre”, a declarat premierul într-un comunicat emis înainte de a lua cuvântul.

© No. 10/ Flickr

Conform declarației, Johnson “expune intenția Regatului Unit de a sprijini forțele armate ale celor două națiuni în cazul în care oricare dintre ele se va confrunta cu o criză sau va fi atacată”.

În cazul în care oricare dintre țări va fi atacată, Marea Britanie și Suedia se vor ajuta reciproc în diverse moduri, a declarat liderul suedez Magdalena Andersson în debutul conferinței comune de presă cu Boris Johnson.

La conferința de presă comună cu premierul suedez, Magdalena Andersson, șeful guvernului de la Londra a declarat că Marea Britanie va sprijini orice decizie a Suediei cu privire la o eventuală viitoare aderare la NATO, subliniind că pactul de asigurare a securității cu Suedia este o discuție separată de viitoarea relație a Suediei cu NATO, care este “o chestiune care ține de Suedia”.

“Ceea ce spunem cu tărie este că, în cazul unui dezastru sau al unui atac asupra Suediei, atunci Regatul Unit va veni în ajutorul Suediei cu tot ceea ce aceasta va solicita. (…) Cred că există o problemă separată cu privire la NATO, pe care cred că Suedia o va aborda în cursul următoarelor zile. Nu este treaba mea să comentez acest lucru, cu excepția, desigur, a faptului că sunt sigur că Marea Britanie va sprijini orice fel de acțiune pe care Suedia va decide să o întreprindă”, a explicat el.

Citiți și Suedia şi Finlanda au decis să depună simultan cereri de aderare la NATO. Alianța s-ar extinde la 32 de state membre și și-ar dubla granița cu Rusia

Suedia și Finlanda sunt așteptate să anunțe în zilele următoare o decizie de a adera la Alianța Nord-Atlantică, extinzând blocul politico-militar de la 30 la 32 de membri. De altfel, miniștrii de externe ai celor două țări sunt așteptați sâmbătă și duminică la Berlin, acolo unde omologii lor din NATO vor avea o reuniune informală ca parte a procesului de pregătire a summitului NATO de la Madrid din 28-30 iunie și de adoptare a noului Concept Strategic al Alianței.

Ministrul suedez al apărării a afirmat marți că aderarea Suediei și Finlandei la NATO va consolida apărarea regiunii nordice, iar Comisia de Apărare a Parlamentului finlandez a declarat că aderarea la NATO este cea mai bună opțiune pentru Finlanda pentru a-și garanta securitatea națională.

O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniune Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern.

Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări scandinave ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Prinţul Charles, aşezat la stânga coroanei pe care urmează să o moştenească de la mama lui, a avut o atitudine solemnă şi dedicată, marţi, cu ocazia primului său discurs al tronului – care deschide în mod oficial o nouă sesiune a Parlamentului Marii Britanii -, marcând astfel un moment de cotitură în istoria monarhiei din această ţară din cauza problemelor de mobilitate cu care se confruntă regina Elisabeta a II-a, informează AFP, potrivit Agerpres.

Devenit simbolul unei vieţi petrecute în aşteptare, fiul cel mare al suveranei britanice a trebuit să aştepte până la vârsta de 73 de ani pentru a se achita pentru prima dată de această funcţie esenţială care le revine regilor şi reginelor din Marea Britanie.

Absenţa reginei în această zi de marţi, în anul dedicat celebrărilor ce marchează Jubileul de Platină, reprezintă o nouă etapă simbolică în transferul progresiv al sarcinilor oficiale ale suveranei britanice către prinţul Charles, care o reprezintă deja în străinătate de mai mulţi ani.

Purtând uniforma de amiral de marină, prinţul Charles a subliniat priorităţile Guvernului britanic, condus de prim-ministrul conservator Boris Johnson.

Prinţul Charles s-a aşezat pe tronul alocat consorţilor, folosit în trecut de tatăl lui, prinţul Philip, decedat în 2021 la vârsta de 99 de ani. La dreapta lui, locul rezervat de obicei tronului suveranei, care a împlinit recent vârsta de 96 de ani, a rămas gol.

În discursul său, ritmat de expresii precum “Guvernul Majestăţii Sale” şi “miniştrii Majestăţii Sale”, în locul obişnuitelor cuvinte “Guvernul meu” şi “miniştrii mei” pronunţate de regina Elisabeta a II-a, prinţul Charles a detaliat principalele proiecte de lege ale Guvernului de la Londra pentru sesiunea parlamentară inaugurată marţi. Numeroase chestiuni – inclusiv puterea de cumpărare şi Irlanda de Nord – au fost trecute în revistă, precum şi “apărarea democraţiei” în lume, în special în Ucraina.

În Camera Lorzilor – camera superioară a Parlamentului britanic -, prinţul Charles a lecturat cu o voce gravă textul acestui discurs timp de aproape nouă minute.

Pe durata discursului, moştenitorul tronului britanic a privit de mai multe ori către parlamentarii prezenţi în sală.

După finalizarea lecturării textului, prinţul Charles, la fel cum a procedat atunci când a intrat în Camera Lorzilor, a urmat coroana plasată pe o pernă de catifea purpurie, salutându-i la ieşire pe parlamentarii aşezaţi în ambele jumătăţi ale sălii.

La stânga lui, în locul în care stătea el de obicei, s-a aşezat de această dată soţia lui, Camilla, în timp ce fiul său cel mare, prinţul William, în vârstă de 39 de ani, al doilea în ordinea de succesiune la tron, s-a aşezat la dreapta prinţului Charles şi a participat pentru prima dată la acest eveniment.

A fost pentru prima dată în aproape 60 de ani şi pentru a treia oară în cei 70 de ani de domnie ai reginei Elisabeta a II-a când suverana a lipsit de la acest eveniment anual.

Regina britanică şi-a delegat atribuţiile asociate acestui discurs doar de două ori: atunci când era însărcinată cu prinţii Andrew şi Edward, în 1959, respectiv în 1963.

De Ziua Victoriei în Europa, care marchează astăzi 77 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, premierul britanic a transmis că în acest an trebuie să ne gândim și la cei care au murit și suferit în urma invaziei ilegale a Rusiei în Ucraina.

„În ziua în care ne amintim de cei care și-au sacrificat viața pentru libertatea și viitorul nostru, ne gândim și la cei care au murit și au suferit în urma invaziei ilegale a Rusiei în Ucraina. Respectul și recunoștința noastră față de cei care au luptat în conflictele anterioare ne întărește hotărârea de a sprijini poporul ucrainean în lupta sa. Nu vom uita sacrificiile care au fost făcute de-a lungul generațiilor pentru a asigura pacea și libertatea în Europa”, a transmis premierul Boris Johnson într-un mesaj video postat pe contul de Twitter.

On VE Day, as we remember those who sacrificed their lives in WW2, we also think of those who’ve died and suffered in Russia’s illegal invasion of Ukraine.

Our respect for those who fought strengthens our determination to support Ukrainians today. #WeStandWithUkraine pic.twitter.com/bbDW3Di4tZ

— Boris Johnson (@BorisJohnson) May 8, 2022

Ziua de 8 mai este sărbătorită în general în Europa ca VE Day, Ziua Victoriei în Europa, însă în acest an numeroase ceremonii de amploare pregătite de autorităţi au fost anulate din cauza pandemiei provocate de noul coronavirus.

Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite împotriva Germaniei naziste în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale este sărbătorită în Europa și în SUA la 8 mai, spre deosebire de Rusia care celebrează acest moment la 9 mai. Capitularea Germaniei naziste a intrat în vigoare la 8 mai, ora 23:01 (CET).

Acum 77 de ani, în urma semnării actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste s-a încheiat, în Europa, cel mai mare conflict din istorie, în care şi-au pierdut viaţa peste 60 de milioane de oameni, militari şi civili. Pentru prima dată, pierderile civile sunt mai mari decât cele militare. Urmările războiului, inclusiv schimbările geopolitice, culturale şi economice, au fost fără precedent. Cel de-Al Doilea Război Mondial a luat sfârşit odată cu capitularea Japoniei, în urma bombardamentelor nucleare asupra oraşelor Hiroshima şi Nagasaki (6 şi 9 august), armistiţiul fiind semnat la 2 septembrie 1945, pe puntea cuirasatului Missouri.