Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2019

Marea dezbatere europeană. Frans Timmermans a căutat izolarea lui Manfred Weber, făcând un apel la o coaliție a forțelor de stânga: ”Vom crea o alianță de la Tsipras până la Macron”

Published

on

©️ European Parliament

Candidatul social-democraților europeni la funcția de președinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans, a lansat miercuri, în marea dezbatere electorală de la Bruxelles, un apel către formarea unei alianțe a forțelor de stânga pentru a conduce destinul Uniunii Europene în următorii cinci ani, opunându-se lui Manfred Weber, candidatul PPE, familia politică europeană care conduce actualmente toate instituțiile UE.

Răspunzând la o întrebare privind schimbările climatice, Timmermans a felicitat eforturile depuse de social-democrații europeni, dar și de Verzii Europeni și de Partidul Stângii Unite Europene, insistând că ar putea uni un spectru larg de politicieni progresiști.

Cei trei avem deja o activitate destul de bună în ultimii cinci ani în Parlamentul European“, a spus Timmermans, potrivit Politico Europe.

Oferta mea este să lucrăm împreună în următorii cinci ani, pentru a ne asigura că următoarea Comisie pune criza climatică în topul agendei sale și sunt sigur că vom convinge de asemenea mulți, mulți oameni din familia liberală, că vom crea o alianță de la Tsipras până la Macron“, a adăugat actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, intrând apoi într-un schimb de contradicții cu Manfred Weber.

Citiți și Analiză CaleaEuropeană: Viziunea lui Frans Timmermans și Manfred Weber, candidați pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, privind viitorul Europei

Frans Timmermans a făcut acest apel și în condițiile în care la Summitul UE de la Sibiu, președintele francez Emmanuel Macron, cel care se opune unei legături automate între rezultatele alegerilor pentru PE și desemnarea președintelui Comisiei Europene, a propus o alianță a țărilor care luptă împotriva schimbărilor climatice.

Potrivit proiecțiilor Europe, pe baza votului național, o coaliție a socialiștilor, a verzilor și a stângii radicale ar obține o bază de aproximativ 250 de locuri în noul parlament, ceea ce nu este suficientă pentru o majoritate de 376, dar reprezintă mai mult decât cele 219 de locuri proiectate pentru PPE (170) și aliații săi naturali conservatori. 

Alte 116 de mandate sunt prevăzute a fi ocupate de populiștii de extremă dreaptă și de partidele pro-Brexit, dar Manfred Weber s-a angajat să nu creeze nicio coaliție cu ei.

Chiar și în situația în care liberalii europeni și formațiunea lui Emmanuel Macron, estimați la 104 locuri în viitorul PE, s-ar alătura coaliției social-democraților europeni sau celei a popularilor europeni, o majoritate nu ar putea fi construită. În acest context, scenariul unui nou compromis între centru-stânga și centru-dreapta pare cel mai fezabil.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

ALEGERI EUROPENE 2019

Cine au fost cei mai activi eurodeputați români în mandatul 2014-2019 în funcție de apartenența la grupurile politice din Parlamentul European

Published

on

Eurodeputații Marian-Jean Marinescu, Siegfried Mureșan și Cristian Preda sunt membrii români ai Parlamentului European cu cele mai multe rapoarte coordonate în legislatura 2014-2019, conform unei analize realizată de Europuls – Centrul de Expertiză Europeană și cuprinsă în ”Ghidul alegătorilor români informați – 26 mai 2019”. În ce privește distribuția dosarelor coordonate în raport cu apartenența la marile grupuri politice, cei mai activi eurodeputați români sunt Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), Norica Nicolai (ALDE România/ ALDE Europa) și Emilian Pavel (PSD, S&D).

Primele două locuri sunt ocupate de europarlamentarii PNL Marian-Jean Marinescu (cu 15 rapoarte coordonate) și de Siegfried Mureșan (cu 14 rapoarte). Marinescu este, totodată, vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European, în vreme ce Mureșan, purtător de cuvânt al PPE, este vicepreședinte al Comisiei pentru bugete și a fost negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE pe anul 2018. Pe poziția a treia se clasează Cristian Preda, membru al grupului PPE în PE, coordonator al grupului pentru politică externă și actualmente membru PLUS la nivel național, cu 12 rapoarte, urmat de eurodeputatul ECR Monica Macovei (8 rapoarte) și de europarlamentarul ALDE Norica Nicolai (7 rapoarte).

Eurodeputatul PSD cu cele mai multe rapoarte este Emilian Pavel, cu 6 rapoarte coordonate, la egalitate cu europarlamentarul Ramona Mănescu, membru al grupului PPE în Parlamentul European.

Informațiile analizate de Europuls au fost extrase din datele Parlamentului European.

În ce privește distribuția rapoartelor coordonate la nivel de partide sau grupuri politice, Emilian Pavel (foto) este urmat în top-ul eurodeputaților PSD de Maria Grapini (5 rapoarte) și de Ioan Mircea Pașcu (4 rapoarte).

©️ European Parliament

La nivelul PNL, Marian-Jean Marinescu (foto, 15) și Siegfried Mureșan (14) sunt urmați de Adina Vălean (5 rapoarte), președinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European.

© European Parliament

Cu privire la ALDE, Norica Nicolai (foto) este urmată de Renate Weber (2 rapoarte coordonate).

Iuliu Winkler (foto) și Csaba Sogor de la UDMR au coordonat, în legislatura 2014-2019, trei rapoarte, respectiv un raport.

La nivelul eurodeputaților care figurează ca independenți politic din punct de vedere național, Monica Macovei a coordonat 8 rapoarte, Ramona Mănescu 6, Mircea Diaconu 2, Sorin Moisă 2, Damian Drăghici 1.

În legislatura 2014-2019, România a fost reprezentată în Parlamentul European de 32 de eurodeputați, număr pe care țara noastră și-l va păstra și după alegerile europene din 23-26 mai în condițiile în care Marea Britanie va lua parte la acest scrutin.

Europuls – Centrul de Expertiză Europeană a publicat duminică, cu o săptămână înainte de alegerile pentru Parlamentul European, ”Ghidul alegătorilor români informați – 26 mai 2019”, un document lansat pentru ”nevoia de informare a cetățenilor români înaintea unor alegeri atât de importante pentru viitorul Uniunii Europene”

Ghidul este disponibil aici.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Klaus Iohannis, mesaj pe Twitter pentru cetățenii europeni: ”Fiecare vot contează și încurajez pe toată lumea să se implice pentru viitorul Europei”

Published

on

©️ Klaus Iohannis/ Facebook

Președintele Klaus Iohannis a făcut un îndemn luni, pe Twitter, către cetățenii europeni să meargă la urne la scrutinul de la finalul acestei săptămâni și să voteze pentru viitorul Europei.

În această săptămână, cetățenii europeni sunt așteptați să voteze la alegerile europene. Fiecare vot contează și încurajez pe toată lumea să se implice pentru viitorul Europei”, a scris șeful statului, într-un mesaj însoțit și de hashtag-urile #ThisTimeImVoting și #EUelections2019.

Alegerile pentru Parlamentul European, ce se desfășoară în perioada 23-26 mai și care au o miză crucială, vor avea loc la două săptămâni distanță după ce liderii europeni s-au reunit, în premieră de Ziua Europei, la summitul de la Sibiu, unde și-au luat angajamentul să apere ”o singură Europă” și să fie împreună ”la bine și la rău”, reuniunea fiind găzduită de președintele Klaus Iohannis.

În România, alegerile europene se vor desfășura pe 26 mai, concomitent având loc și un referendum național pe tema justiției inițiat de Klaus Iohannis.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Europuls – Centrul de Expertiză Europeană a lansat ”Ghidul alegătorilor români informați – 26 mai 2019”

Published

on

©️ European Parliament

Europuls – Centrul de Expertiză Europeană a publicat duminică, cu o săptămână înainte de alegerile pentru Parlamentul European, ”Ghidul alegătorilor români informați – 26 mai 2019”, un document lansat pentru ”nevoia de informare a cetățenilor români înaintea unor alegeri atât de importante pentru viitorul Uniunii Europene”, transmite organizația într-un comunicat de presă.

”Prin aceste alegeri, cetățenii români sunt invitați să își exprime opinia asupra viitorului Uniunii Europene. (…) Fiecare cetățean este chemat să decidă, iar noi ne-am dorit să vă oferim un instrument de informare, pentru ca fiecare să ia decizia în cunoștință de cauză. Alegerile nu sunt un lucru ușor. (…) Sperăm ca toată această informație să vă fie utilă pentru alegerile pe care le aveți de făcut, nouă sigur ne-a fost de folos atunci când am redactat-o pentru voi!”, transmite Europuls.

Ghidul este disponibil aici.

Ghidul cuprinde informații despre Parlamentul European, despre atribuțiile și funcționarea acestei importante instituții europene, despre forțele politice din Parlamentul European și obiectivele lor, precum și despre activitatea delegației române din Parlamentul European în ultima legislatură. 

Ghidul prezintă și programele partidelor aflate în cursă pentru delegația română în Parlamentul European.

Potrivit Europuls, printre concluziile importante care pot fi extrase din analiza programelor electorale este numărul surprinzător de domenii de politică europeană unde partidele politice identifică aceleași probleme care trebuie rezolvate și propun chiar soluții similare. 

Printre teme se regăsesc cea a nevoii de atragere de fonduri europene pentru dezvoltare apare la toate partidele, cea a dublului standard în domeniul alimentar, altă temă pe care am regăsit-o la majoritatea partidelor, și unde soluțiile sunt relativ similare, aderarea la Spațiul Schengen sau la zona euro, integrarea Republicii Moldova în UE, nevoia de a apăra drepturile românilor plecați la muncă în statele membre UE, sprijinirea agricultorilor prin aducerea subvențiilor la un nivel similar celui primit de alți fermieri din UE sau nevoia de a aduce cât mai mult fonduri europene în domenii precum sănătatea, educația, cercetare sau domeniul antreprenoriatului. 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending