Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2019

Marea dezbatere europeană, prefațată de proiecțiile din sondaje. Politico Europe: Forțele pro-europene își vor păstra o majoritate confortabilă în noul Parlament European

Published

on

© European Parliament/ Flickr

Cu o săptămână înainte de alegerile europene și în avanpremiera marii dezbateri dintre candidații familiilor politice europene la funcția de președinte al Comisiei Europene, forțele politice pro-europene își păstrează o majoritate confortabilă în comparație cu grupările populiste și eurosceptice în sondajele și proiecțiile privind viitoarea configurație a teatrului democrației europene – Parlamentul European.

Miercuri seară, de la ora 22:00, șase candidați ”cap de listă” la funcția de președinte al Comisiei Europene sunt prezenți, în sala de plen a Parlamentului European de la Bruxelles, la singura dezbatere ce reunește toţi candidaţii înscrişi în cursa pentru poziția de preşedinte al viitoarei Comisii, în ceea ce este intitulată ”marea dezbatere europeană” sau ”Eurovision-ul politicii europene”. (Urmăriți aici LIVE ”Eurovision-ul politicii europene” și cursa pentru votul cetățenilor: Ce trebuie să știm despre singura dezbatere între toți candidații la șefia Comisiei Europene care are loc astăzi în sala de plen a Parlamentului European)

Desfășurată cu o săptămână înainte de debutul alegerilor europene din 23-26 și la o perioadă similară după summitul UE de la Sibiu, dezbaterea de la Bruxelles, axată pe teme precum ocuparea forţei de muncă, migraţie, securitate, populism, schimbări climatice şi rolul Uniunii Europene pe scena internaţională, stă în mod inevitabil și sub semnul viitoarei distribuții a mandatelor în noul Parlament European.

Potrivit Politico Europe, care prezintă proiecții actualizate ale viitoarei configurații a Parlamentului European, co-legislativul european va rămâne dominat, la nivel macro, de forțele pro-europene – 465 de eurodeputați, prin comparație cu 257 de eurodeputați cotați ca fiind eurosceptici, dintr-un total de 751 de membri, inclusiv cu cei britanici. În aceste condiții, o majoritate simplă necesită 376 de voturi.

Modificările substanțiale intervin în ce privește componența numerică a grupurilor politice, în care PPE ar urma să dețină 170 de mandate (cu 46 mai puțin), S&D – 144 mandate (cu 42 mai puțin), ALDE + En Marche – 104 mandate (cu 36 mai mult), noua Alianță a populiștilor condusă de Matteo Salvini – 71 de mandate (cu 36 mai mult), Conservatorii și Reformiștii Europeni – 62 de mandate (cu 15 mai puțin), Verzii – 56 de mandate (cu 4 mai mult), Stânga Unită Europeană – 50 de mandate (cu 2 mai puțin), partide noi și neafiliate – 50 (în creștere cu 29 de mandate) și noul grup Mișcarea Cinci Stele + Brexit – 44 de mandate.

În aceste condiții, cele două mari familii politice – PPE și S&D – nu vor mai putea forma împreună majoritatea decât cu sprijinul unei a treia forțe politice, dacă este vorba despre ALDE și partidul președintelui francez Emmanuel Macron, sau de alte două grupuri sau eurodeputați neafiliați. Pe de altă parte, nu este o certitudine nici faptul că PPE și S&D vor urmări să formeze împreună o majoritate de compromis pentru a nu permite avansarea euroscepticilor.

Proiecțiile din sondaje, dincolo de voturile punctuale pe documente legislative care vor trebui date în activitatea Parlamentului European, sunt importante în acest context pentru a formula un răspuns întrebării – Cine va fi viitorul președinte al Comisiei Europene? -, mai ales în contextul dezbaterii de miercuri în care se confruntă candidații Nico Cue (Stânga Europeană), Ska Keller (Partidul European al Verzilor), Jan Zahradil (Alianţa Conservatorilor şi Reformiştilor din Europa), Margrethe Vestager (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa), Manfred Weber (Partidul Popular European) şi Frans Timmermans (Partidul Socialiştilor Europeni).

Teoretic, cele mai mari șanse pentru a ocupa fotoliul de viitor președinte al Comisiei Europene le au Manfred Weber, actualul lider al grupului PPE în Parlamentul European, și Frans Timmermans, candidatul socialist și actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Europene. Dincolo de acest aspect și prin comparație cu anul 2014, cele două mari familii politice europene par a fi singurele care țin cu fermitate de procedura Spitzenkandidat – ”candidat cap de listă”, potrivit căreia candidatul de top al formațiunii care câștigă alegerile pentru Parlamentul European trebuie nominalizat de Consiliul European pentru a deveni președintele Comisiei.

ALDE, formațiune care l-a avut în 2014 drept ”cap de listă” pe Guy Verhofstadt, și-a transformat opțiunea politică, mergând la aceste alegeri pe o listă de candidați în care Verhofstadt și Margrethe Vestager sunt vârfurile de lance ale viitorului grup politic european dintre ALDE și formațiunea președintelui francez Emmanuel Macron, acesta din urmă nesusținând procedura Spitzenkandidat.

Procedura de numire a șefului executivului european presupune următoarea evoluție:


Ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European, Consiliul European trebuie să propună un candidat pentru postul de președinte al Comisiei Europene, hotărând cu majoritate calificată. Parlamentul European trebuie să aprobe candidatul propus cu majoritatea membrilor săi (minimum 376 de deputați în PE). În cazul în care candidatul Consiliului European nu obține un vot majoritar de aprobare în Parlament, Consiliul European trebuie să propună un nou candidat. Noua propunere trebuie făcută în termen de o lună de la eșecul votului în Parlament.


Președintele Consiliului European Donald Tusk a anunțat la finalul Summitului de la Sibiu organizarea unei reuniuni a Consiliului European în format UE-28 la data de 28 mai, la două zile distanță după alegerile pentru Parlamentul European, pentru ca liderii să poarte primele discuții oficiale privind noile numiri în fruntea instituțiilor UE. 

Consiliul European de vară, unde Donald Tusk a anunțat că speră să se finalizeze cu o decizie, va avea loc în perioada 21-22 iunie. 

Alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, considerate unele cruciale pentru viitorul UE, vor da startul unui proces complex de schimbare la vârful instituțiilor europene. Noul Parlament European se va reuni de la 1 iulie 2019, în timp ce mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 31 octombrie 2019. Ulterior, la 30 noiembrie 2019 își vor finaliza mandatele și președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

ALEGERI EUROPENE 2019

Fostul lider al extremei drepte din Austria, Heinz-Christian Strache, implicat recent într-un scandal de corupție, nu își va prelua mandatul de europarlamentar

Published

on

©️ HC Strache Facebook

Fostul lider al extremei drepte din Austria, Heinz-Christian Strache, nu-şi va prelua mandatul în Parlamentul European, potrivit propriilor declaraţii făcute luni, el promiţând totodată să revină în politică imediat ce va descoperi cine i-a înregistrat pe ascuns în Ibiza (Spania) declaraţiile incriminatoare care au dus la demisia sa, luna trecută, transmite dpa, relatează Agerpres.

Vicecancelarul austriac Heinz-Christian Strache, liderul formaţiunii de extremă dreapta Partidul Libertăţii (FPO), care făcea parte din coaliţia de guvernământ, şi-a dat demisia din funcţie în urma difuzării unei înregistrări video compromiţătoare în care Strache oferă contracte guvernamentale în schimbul sprijinului politic, transmit dpa, AFP şi Reuters, relatează Agerpres

Potrivit rezultatelor și site-ului Parlamentului European, Partidul Libertății FPÖ (Freiheitliche Partei Österreichs) a obținut un procentaj de 17,20%, clasându-se pe locul 3. Acest partid ocupă 3 mandate în Parlamentul European, făcând parte din grupul ID (Identity and Democracy).

După destrămarea coaliţiei de guvernare formate din conservatori şi extrema-dreaptă în urma demisiei vice-cancelarului lider al extremei-drepte Heinz-Christian Strache, Sebastian Kurs, cancelarul conservator a anunțat sâmbătă că vor fi convocate alegeri anticipate, anunță agențiile Reuters și EFE, potrivit Agerpres.

Citiți și: Cancelarul conservator, Sebastian Kurz, a anunțat alegeri anticipate în Austria după scandalul de corupție în care a fost implicat vicecancelarul Heinz-Christian Strache: ”Prea mult este prea mult”

Scandalul a izbucnit când revista Der Spiegel şi ziarul Süddeutsche Zeitung au difuzat o înregistrare video în care Strache pare să ofere, în schimbul susţinerii politice, contracte în infrastructură unei femei care a pretins că este o potenţială donatoare bogată din Rusia. 

Citiți și:Liderul extremei drepte austriece, Heinz-Christian Strache, demisionează înaintea alegerilor europene, în urma unui scandal de corupție. Acesta guverna alături de cancelarul austriac Sebastian Kurz

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Partidul lui Emmanuel Macron, ALDE și Alianța USR PLUS au decis: Grupul lor din Parlamentul European a fost denumit Renew Europe

Published

on

©️ Dacian Cioloș/ Facebook

Partidul președintelui francez Emmanuel Macron și liberalii europeni au ales denumirea pentru noul lor grup în Parlamentul European, al treilea cel mai puternic din hemiciclu și din care face parte și Alianța 2020 USR PLUS, numele noii grupări politice fiind Renew Europe.

Grupul reunește membri ai Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), ai partidului La République En Marche, ai Alianței 2020 USR PLUS și alții.

”Am decis, astăzi, ca numele noului grup din Parlamentul European pe care l-am fondat alături de partenerii noștri din ALDE  și En Marche să fie Renew Europe (Reînnoim Europa). Numele grupului reflectă exact intențiile noastre: vrem să construim o Europă modernă, mai puternică, mai aproape de cetățeni. Deviza noastră este: Hotărâți să construim împreună o Europă liberă și echitabilă”, a scris Dacian Cioloș, președintele PLUS și viitor eurodeputat din partea Alianței 2020 USR PLUS.

Potrivit Politico Europe, partidul lui Macron a dorit cu insistență să evite cuvântul “liberal”, care este adesea folosit negativ în Franța ca o reprezentare a ultra-capitalismului.

“Grupul ALDE din Parlamentul European a fost redenumit Renew Europe”, a scris pe Twitter Chris Davies, membru al liberalilor și democraților din Marea Britanie.

Renew Europe a fost printre cele patru nume luate în calcul, alături de The Europeans, Europe Forward și ceva care implică cuvântul “Europa”.

Grupul are un număr total provizoriu de 110 de locuri în noul Parlament – cu 41 mai mult decât vechiul grup ALDE, în mare parte datorită partidului lui Macron, a liberal-democraților din Regatul Unit și a Alianței USR PLUS din România.

Delegația franceză este cea mai mare din noul grup. În cadrul noului grup format în Parlamentul European delegația Alianței 2020 USR PLUS, cu opt eurodeputați, va fi a treia ca mărime după cele ale Franței și Marii Britanii, iar după retragerea Regatului Unit din UE va deveni a doua cea mai importantă forță politică din grupul Renew Europe.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Uniunea Salvați România a validat afilierea la grupul ALDE – Renaissance – USR PLUS din Parlamentul European, unde Alianța 2020 va fi a treia cea mai mare delegație

Published

on

© Guy Verhofstadt/ Facebook

Comitetul Politic al Uniunii Salvați România, reunit sâmbătă la Brăila, a validat afilierea europeană la grupul ALDE+Renaissance+USR PLUS din Parlamentul European, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Decizia de validare a afilierii europene a întrunit 84 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și trei abțineri.

„Avem o datorie uriașă față de cei peste 2 milioane de români care au votat Alianța 2020 USR PLUS la alegerile din 26 mai și care au făcut din Alianță un jucător pe scena politică la egalitate cu PSD și PNL. Îi vom reprezenta pe români cu fruntea sus în Europa și vom încerca să reparăm tot răul pe care l-au făcut PSD și ALDE în ultimii doi ani și jumătate în ceea ce privește imaginea și credibilitatea României. Europarlamentarii Alianței 2020 USR PLUS vor demonstra că locul României este în Europa și că Europa poate însemna o sursă de progres și de prosperitate pentru toți românii”, a declarat Dan Barna, președintele USR.

În cadrul noului grup format în Parlamentul European, al cărui nume definitiv va fi stabilit în curând, delegația Alianței 2020 USR PLUS va fi a treia ca mărime după cele ale Franței și Marii Britanii.

Citiți și
Au fost publicate rezultatele finale la europarlamentare: PNL – 10 mandate, PSD – 8+1, Alianța USR PLUS – 8 mandate. Toți eurodeputații români, așteptați să facă parte din cele mai puternice 3 grupuri politice din Parlamentul European
Cine sunt cei 32 de eurodeputați care vor reprezenta România în Parlamentul European

Alianța 2020 USR PLUS a dobândit opt mandate în Parlamentul European în urma alegerilor europene pentru legislatura 2019-2024, obținând un scor de 22,4%, cu 0,1% mai puțin decât PSD.

Potrivit listei Alianței, cei opt eurodeputați din partea USR PLUS vor fi: Dacian Cioloș, Cristian Ghinea, Dragoș Pîslaru, Clotilde Armand, Dragoș Tudorache, Nicolae Ștefănuță, Vlad Botoș și Ramona Strugariu.

Grupul ALDE + Renaissance + USR PLUS va avea 106 mandate în noul Parlament European, fiind al treilea cel mai mare grup politic din noul hemiciclu.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending