Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2019

”Marea vânătoare de posturi europene”: Cine sunt cei 17 politicieni proeminenți care ar putea prelua frâiele UE până în 2024 (Reuters)

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Alegerile pentru Parlamentul European care se vor desfășura în cele 28 de state membre ale UE, începe de joi și până duminică, vor da startul pentru ”marea vânătoarea de posturi europene”, scrie Reuters într-un material dedicat diferitelor nume care ar putea conduce instituțiile Uniunii Europene în următorii cinci ani, tratative care vor avea prima lor înfățișare pe 28 mai, la două zile după alegerile europene, când șefii de stat sau de guvern se vor reuni la Bruxelles.

Reuters transmite că orice acord va fi obținut în urma acestor tratative trebuie să pună în balanță interesele statelor și ale marilor familii politice europene, prezentând totodată și o serie de 17 nume de oameni politici europeni, unii dintre ei candidații cap de listă la șefia Comisiei Europene, alții foști prim-miniștri și politicieni cu o istorie în poziții cheie naționale, europene și internaționale. Separat, alte cinci nume sunt evocate pentru a deveni viitorul președinte al Băncii Centrale Europene.

Mai mult, numele celor vehiculați pentru a deveni viitori lideri cheie în angrenajul instituțional european apar în condițiile unor diferențe majore de viziune politică între principalii lideri europeni, în speță Emmanuel Macron și Angela Merkel, unde președintele francez nu susține crearea unei legături automate între rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European și numirea unui președinte al Comisiei Europene, procedura cunoscută sub denumirea de ”Spitzenkandidat”. De asemenea, negocierile pentru viitorul șef al Comisiei se extind și către alte funcții cheie precum cele de președinte al Consiliului European, de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate – ambele funcții numite de șefii de stat sau de guvern -, dar și cele de președinte al Băncii Centrale Europene sau poziții cheie de comisari europeni. Totodată, și funcția de președinte al Parlamentul European, deși decisă de membrii săi, intră în această ecuație pentru a menține balanța între interesele de reprezentare politică. De altfel, CaleaEuropeană.ro a analizat, pe larg, cum arată situația privind ”urzeala tronurilor” în Europa, plasată între rezultate electorale, putere politică și jocuri de culise.

Cine se urcă pe tronul pe care îl va elibera Jean-Claude Juncker?

©️ European Parliament

Potrivit Reuters, între pretendenții la succesiunea lui Jean-Claude Juncker la șefia Comisiei Europene se regăsesc, firește, candidații cap de listă ai marilor familii politice europene – Manfred Weber (PPE) și Frans Timmermans (PES -, însă alte nume luate în calcul sunt Michel Barnier, Margrethe Vestager, Kristalina Georgieva sau Christine Lagarde.

Apariția acestora din urmă este o consecință a opoziție președintelui Franței de a accepta procedura Spitzenkandidat. 

Reuters notează că Manfred Weber ar putea fi ajutat să ajungă președinte al Comisiei Europene de ”un rezultat bun al PPE” la scrutinul european, în vreme ce Frans Timmermans ”este tras în jos de slaba performanţă a socialiştilor la alegerile naţionale şi care se prefigurează a fi la fel la cele europene”.

©️ EPP/ Flickr

În ce-l privește pe Michel Barnier, negociatorul-șef al UE pentru Brexit ”caută în spatele scenei să capitalizeze respectul liderilor europeni” și ”ar putea fi agreat deopotrivă de preşedintele liberal Emmanuel Macron şi de cancelarul conservator german Angela Merkel”.

Margrethe Vestager face parte din ”Team Europe”, echipa de candidați propusă de cuplul electoral ”ALDE și formațiunea lui Emmanuel Macron”, iar Christine Lagarde este invocată ”de cei care cred că liderii europeni vor dori ca pentru prima dată o femeie să conducă UE”, ea fiind apreciată pentru ajutorul dat de FMI europenilor în timpul crizei din zona euro.

Includerea Kristaline Georgieva în această ecuație a apărut după ce Bloomberg a scris că, la Summitul de la Sibiu, liderii europeni au considerat-o pe Kristalina Georgieva drept unul dintre principalii competitori la preşedinţia Comisiei Europene. ”Este sprijinită discret de unele guverne est-europene pentru a deveni primul preşedinte al Comisiei Europene provenit dintr-o ţară fostă comunistă”, scrie Reuters.

Consiliul European: Ce fost sau actual lider național se va așeza pe scaunul ”facilitatorului de consens”

Mai departe, Reuters prezintă și o serie de posibilități pentru funcția de președinte al Consiliului European, instituție oficializată în 2009 după Tratatul de la Lisabona și care a fost condusă până acum de doi foști prim-miniștri și lideri proeminenți din partea PPE, Herman van Rompuy și Donald Tusk. Prin cutumă, președintele Consiliului European este cel care trebui să construiască un consens între liderii europeni și cu Comisia Europeană.

©️ EU Council

Interesant și faptul că actualul șef al Consiliului European, polonezul Donald Tusk, a făcut o pledoarie pentru ca viitoarele poziții cheie în instituțiile UE să fie ocupate având în vedere și un echilibru geografic între Est, Vest, Nord și Sud, precum și o balanță de gen.

Între numele liderilor vehiculați apar Dalia Grybauskaite, președinta Lituaniei aflată la final de mandat, Mark Rutte, premierul Olandei, Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei Europene și fost prim-ministru al Letoniei, Andrej Plenkovic, premierul Croației, Charles Michel, premierul Belgiei, și Angela Merkel, cancelarul Germaniei.

Deși Reuters nu menționează explicit funcția pentru care ar putea candida, printre politicienii favoriți să ocupe poziții cheie la Bruxelles se află și Alexander Stubb, fost contracandidat al lui Manfred Weber și fost prim-ministru al Finlandei, sau Hella Thorning-Schmidt, fost premier al Danemarcei.

©️ Guy Verhofstadt/ Facebook

Guy Verhofstadt sau Manfred Weber spre șefia Parlamentului European

Reuters scrie că Guy Verhofstadt, fost prim-ministru al Belgiei și actual lider al grupului ALDE în Parlamentul European, ar putea deveni noul președinte al Parlamentului.

”Un federalist european notoriu, el aspiră să devină preşedinte al Parlamentului European. La fel cum s-a întâmplat în actuala legislatură cu Martin Schulz şi Antonio Tajani, el ar putea împărţi cu altcineva mandatul, probabil cu Weber, fiecare câte doi ani şi jumătate”, precizează Reuters, numele lui Weber apărând în contextul în care nu ar fi numit președinte al Comisiei Europene.

Ascensiunea lui Pedro Sanchez în Spania aduce spaniolii mai aproape de poziții cheie europene

© Spanish Foreign Ministry

Reuters analizează și ascensiunea lui Pedro Sanchez în Spania, un fost fief politic al popularilor europeni și acum condus de socialiști. Din perspectiva influenței pe care noul premier spaniol o are în rândul familiei social-democrate europene, doi dintre miniștrii săi sunt priviți ca favoriți pentru poziții la nivel european: Josep Borrell, ministru de externe şi fost preşedinte al Parlamentului European, și Nadia Calvino, ministru al economiei și fost director general al departamentului pentru buget al Comisiei Europene.

Conform Reuters, printre posturile europene aflate în discuţie se numără şi cel de preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), post râvnit deopotrivă de Franţa şi Germania. Printre posibilii viitori ocupanţi ai acestuia sunt evocaţi germanul Jens Weidmann, francezul Francois Villeroi de Galhau, finlandezul Olli Rehn, danezul Klaas Knot, toţi actuali şefi ai băncilor centrale din ţările lor, precum şi finlandezul Erkki Liikanen, fost preşedinte de bancă centrală.

Alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, considerate unele cruciale pentru viitorul UE, vor da startul procesului specific și complex de schimbare la vârful instituțiilor europene. Noul Parlament European se va reuni de la 1 iulie 2019, în timp ce mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 31 octombrie 2019. Ulterior, la 30 noiembrie 2019 își vor finaliza mandatele și președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene. În ceea ce privește viitorul președinte al Consiliului European.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ALEGERI EUROPENE 2019

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) a votat ”cu speranță pentru echilibru, pentru înțelepciune, pentru normalitate, pentru viitorul european al României”

Published

on

© Cristian Busoi/ Facebook

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) a votat, astăzi, ”cu speranță pentru echilibru, pentru înțelepciune, pentru normalitate, pentru viitorul european al României”.

Peste 18 milioane de români sunt așteptați duminică la urne pentru a alege președintele țării în următorii cinci ani. Ziua votului pentru românii din țară a început duminică la ora 7:00, în timp ce în străinătate continuă a treia zi la urne pentru românii din diaspora, fiind pentru prima dată când cetățenii din afara țării pot vota pe parcursul a mai multor zile.

Principalii candidați la funcția supremă în stat sunt actualul președinte Klaus Iohannis (PNL), fostul premier Viorica Dăncilă (PSD), deputatul Dan Barna (Alianța USR-PLUS), fostul europarlamentar Mircea Diaconu (independent susținut de ALDE și Pro România), diplomatul Theodor Paleologu (Partidul Mișcarea Populară) și Kelemen Hunor, din partea UDMR.

Primele rezultate ale alegerilor prezidențiale 2019 vor fi cele de tip exit poll, la ora 21:00, trei case de sondare fiind acreditate pentru acest scrutin: IRES, Curs și Avangarde.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Videoclipul care a mobilizat participarea record a cetățenilor la alegerile europene, premiat de mai multe ori la The Lovie Awards

Published

on

Videoclipul ”Alege-ți viitorul” realizat și promovat de Parlamentul European ca element central al campaniei de stimulare a prezenței cetățenilor la vot pentru alegerile din 23-26 mai 2019 a obținut mai multe premii la The Lovie Awards, o inițiativă care recunoaște și premiază excelența din mediul online și din comunitatea de internet europeană.

Un anunț în acest sens a fost făcut de Jaume Duch, directorul general pentru comunicare și purtătorul de cuvânt al Parlamentului European, într-un mesaj publicat pe Twitter.

”Spot-ul Parlamentului European #Chooseyourfuture pentru alegerile europene a primit mai multe premii prestigioase la The Lovie Awards: un premiu de aur pentru pentru cea mai bună campanie publică și de activism, două de bronz pentru cea mai virală și integrată campanie și premiul ”People’s choice” la mai multe categorii”, a scris Duch, pe Twitter.

 

Într-o postare ulterioară, Jaume Duch i-a felicitat pe toți cei care au fost implicați în ”procesul creativ și de producție al acestui spot cu un puternic impact emoțional și de succes care a ajutat la mobilizarea cetățenilor pentru alegerile europene”.

La 23 mai, ziua în care au debutat alegerile pentru Parlamentul European, videoclipul dedicat promovării scrutinului înregistra un număr record de 132 de milioane de vizualizări.

Lansat pe 25 aprilie, videoclipul se apleacă asupra momentelor intense, frumoase și fragile legate de venirea pe lume a copiilor. Toate femeile care apar în film au născut în perioada februarie – martie 2019. Unii dintre cei care apar alături de ele (rude) au fost aleşi pentru a reflecta diversitatea familiilor europene. ”Din secunda în care venim pe această lume, suntem împreună. (…) Fiecare dintre noi poate lăsa o amprentă, dar împreună putem face diferenţa cu adevărat. Alege Europa în care vrei să cresc”, este mesajul pe care fiecare imagine din videoclip dorește să o transmită.

Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE – 50,6%, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană.

Per total, potrivit unui Eurobarometru publicat de Parlamentul European după scrutinul din luna mai, participarea la alegerile europene din 2019 a crescut cu 8%, până la 50,6%, cea mai semnificativă creştere a participării la vot fiind înregistrată în Polonia (+ 22%), România (+19%), Spania (+17%), Austria (+15%) şi Ungaria (+14 %).

Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de 51% la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni. Pentru prima dată, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană.

Din 1979 și până în 2014, prezența la vot pentru alegerile europene scăzuse de la 61,99% (1979) la 42,61% (2014), tendința fiind regresivă cu fiecare scrutin din anii 1984, 1989, 1994, 1999, 2004 și 2009.

 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Fostul lider al extremei drepte din Austria, Heinz-Christian Strache, implicat recent într-un scandal de corupție, nu își va prelua mandatul de europarlamentar

Published

on

©️ HC Strache Facebook

Fostul lider al extremei drepte din Austria, Heinz-Christian Strache, nu-şi va prelua mandatul în Parlamentul European, potrivit propriilor declaraţii făcute luni, el promiţând totodată să revină în politică imediat ce va descoperi cine i-a înregistrat pe ascuns în Ibiza (Spania) declaraţiile incriminatoare care au dus la demisia sa, luna trecută, transmite dpa, relatează Agerpres.

Vicecancelarul austriac Heinz-Christian Strache, liderul formaţiunii de extremă dreapta Partidul Libertăţii (FPO), care făcea parte din coaliţia de guvernământ, şi-a dat demisia din funcţie în urma difuzării unei înregistrări video compromiţătoare în care Strache oferă contracte guvernamentale în schimbul sprijinului politic, transmit dpa, AFP şi Reuters, relatează Agerpres

Potrivit rezultatelor și site-ului Parlamentului European, Partidul Libertății FPÖ (Freiheitliche Partei Österreichs) a obținut un procentaj de 17,20%, clasându-se pe locul 3. Acest partid ocupă 3 mandate în Parlamentul European, făcând parte din grupul ID (Identity and Democracy).

După destrămarea coaliţiei de guvernare formate din conservatori şi extrema-dreaptă în urma demisiei vice-cancelarului lider al extremei-drepte Heinz-Christian Strache, Sebastian Kurs, cancelarul conservator a anunțat sâmbătă că vor fi convocate alegeri anticipate, anunță agențiile Reuters și EFE, potrivit Agerpres.

Citiți și: Cancelarul conservator, Sebastian Kurz, a anunțat alegeri anticipate în Austria după scandalul de corupție în care a fost implicat vicecancelarul Heinz-Christian Strache: ”Prea mult este prea mult”

Scandalul a izbucnit când revista Der Spiegel şi ziarul Süddeutsche Zeitung au difuzat o înregistrare video în care Strache pare să ofere, în schimbul susţinerii politice, contracte în infrastructură unei femei care a pretins că este o potenţială donatoare bogată din Rusia. 

Citiți și:Liderul extremei drepte austriece, Heinz-Christian Strache, demisionează înaintea alegerilor europene, în urma unui scandal de corupție. Acesta guverna alături de cancelarul austriac Sebastian Kurz

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending