Connect with us

ZONA EURO

Marek Belka, guvernatorul Băncii Centrale din Polonia: Suntem avantajați de faptul că nu am aderat la euro

Published

on

Euro-CoinsPolonia a reuşit să evitate turbulenţele economice din ultimii ani având propria sa monedă iar “problemele nerezolvate” din zona euro au întârziat adoptarea monedei unice, a afirmat vineri Marek Belka, guvernatorul Băncii Centrale a Poloniei, al cărui mandat expiră săptămâna viitoare, transmite Wall Street Journal (WSJ), potrivit Agerpres.

Marek Belka a comparat situaţia Polonia, care a rămas la zlot, cu cea a vecinei Lituania, care a intrat în zona euro la 1 ianuarie 2015. 

“Pentru Lituania, aderarea la euro a fost simplă. A existat de mulţi ani un consiliu monetar, un sistem de politică monetară care lega moneda lituaniană de euro la un curs de schimb fix. De aceea, decizia Lituaniei de aderare la euro a avut costuri extrem de reduse şi numai beneficii, deoarece ţara a reuşit să beneficieze de măsurile de stimulare ale Băncii Centrale Europene”, a explicat oficialul polonez, conform sursei citate.

Acesta a adăugat că situaţia este diferită pentru Polonia, unde “zlotul fluctuează şi are rol de tampon, de stabilizator al economiei. Pe lângă asta, zona euro încă are câteva problemele nerezolvate”. 

Citiți și: 

Bogdan Olteanu (BNR): Estimăm că 2022-2023 ar putea fi un termen potrivit pentru aderarea la zona euro

Aderarea României la zona Euro: ancora reformelor structurale în economie

.

.

POLITICĂ

Este oficial: Guvernul României își asumă politic adoptarea monedei euro în anul 2024

Published

on

Guvernul îşi asumă obiectivul de adoptare a monedei euro de către România în anul 2024, a declarat prim-ministrul Viorica Dăncilă la începutul ședinței de Guvern de joi, confirmând astfel asumarea la nivel politic a raportului de fundamentare al Planului naţional de adoptare a monedei euro elaborat de Comisia Națională de specialitate anul trecut.

“Vom discuta astăzi şi despre documentele necesare pentru pregătirea trecerii României la moneda unică europeană, elaborate în cadrul comisiei naţionale constituite în acest scop. Adoptarea monedei euro este un proiect complex, de mare anvergură, care trebuie temeinic pregătit prin implicarea specialiştilor, a mediului academic, patronatelor, sindicatelor, partidelor politice, societăţii civile şi, desigur, a tuturor instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu. În cursul anului trecut, comisia – din care au făcut parte reprezentanţi ai acestor structuri – a avut o activitate intensă, cu reuniuni bilunare. În urma acestora au rezultat două documente: planul naţional de adoptare a monedei euro şi raportul de fundamentare al acestui plan. Astăzi, Guvernul îşi va însuşi aceste documente în vederea asumărilor politice. Ulterior, vor fi transmise Comisiei Europene. Implicit, ne asumăm obiectivul de adoptare a monedei euro de către România în anul 2024”, a afirmat Dăncilă în deschiderea şedinţei de guvern, citată de Agerpres.

Foto: Guvernul României

Premierul a subliniat că este esenţială intrarea într-o etapă premergătoare acestui proces, respectiv în mecanismul european al ratelor de schimb, şi, de asemenea, trebuie luate “măsurile necesare pentru creşterea competitivităţii şi asigurarea unei creşteri economice sustenabile”, pentru ca aderarea la moneda euro să aducă beneficii românilor. 

România va îndeplini criteriile pentru aderare la zona euro în 2024-2026, adoptarea monedei unice europene urmând să aibă loc în concordanță cu trei scenarii de atingere a nivelului de convergență necesară, arată raportul de fundamentare al Planului naţional de adoptare a monedei euro elaborat de Comisia Națională de specialitate și prezentat în luna decembrie a anului trecut.

Tema aderării României la zona euro este un subiect intens disputat în sfera politică din țara noastră. În 2017, președintele Klaus Iohannis a solicitat, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, Guvernului și Băncii Naționale să prezinte un plan și un calendar pentru adoptarea monedei unice. Ulterior, pe 28 martie 2018, a fost înființată Comisia Națională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, condusă de Guvern, BNR și Academia Română și având ca sarcină elaborarea Planului Naţional de aderare la zona euro.

Pe de altă parte, raportul de Convergență prezentat în luna mai 2018 de către Comisia Europeană arăta că România îndeplineşte în prezent doar unul dintre cele patru criterii economice necesare adoptării monedei euro: criteriul referitor la finanţele publice. Țara noastră nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, cel al cursului de schimb şi a ratelor dobânzilor pe termen lung, iar legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu tratatul european.

În prezent, din zona euro fac parte 19 state membre ale Uniunii. Dintre cele care are nu au aderat la moneda comună, Bulgaria a depus în luna iulie a anului trecut cererea de aderare pentru a deveni cel de-al 20-lea stat UE care va folosi moneda euro, întreprinzând eferturi în acest sens în timpul președinției sale la Consiliul Uniunii Europene.

Aderarea la zona euro este un proces deschis, care se bazează pe anumite norme. Raportul se bazează pe criteriile de convergență, denumite și „criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Printre aceste criterii de convergență se numără stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Se evaluează, de asemenea, compatibilitatea legislației naționale cu normele uniunii economice și monetare. 

 

Continue Reading

U.E.

Liderii statelor europene au convenit reformarea zonei euro: începând cu 2021, va avea un buget separat

Published

on

Liderii UE au decis vineri măsuri pentru consolidarea zonei euro prin crearea unui buget dedicat, înglobat în cel al Uniunii Europene, începând din 2021, aprobarea unor fonduri suplimentare pentru a rezolva problemele băncilor care se află în dificultate, dar și extinderea responsabilităților pentru Mecanismul european de stabilitate, fondul de urgență al Uniunii Europene, ca măsură de precauție.

Foto: europarl.europa.eu

„Acum un an, am promis măsuri concrete de consolidare a Uniunii economice și monetare”, a declarat președintele Consiliului European, Donald Tusk, după summitul desfășurat la Bruxelles. „Astăzi, liderii au livrat această promisiune”, a adăugat el.

Aacordul include un mandat pentru a ajunge la un acord asupra caracteristicilor principale ale unui buget al zonei euro până în iunie, un punct dificil în discuțiile dintre membrii zonei euro care au fost împărțiți în legătură cu necesitatea unui astfel de instrument. În timp ce țări precum Franța au pledat pentru un instrument care ar putea ajuta economiile să facă față șocurilor financiare, ceilalți membri ai zonei euro, între care și Olanda, au refuzat ferm o astfel de propunere, argumentând că fiecare stat ar trebui să se concentreze asupra finanțelor proprii.

„În contextul cadrului financiar multianual (CFM), mandatăm Eurogrupul să se ocupe de elaborarea, de modalitățile de punere în aplicare și de calendarul unui instrument bugetar pentru convergență și competitivitate pentru zona euro, iar pentru statele membre ale MCS II (n.r. mecanism al cursului de schimb) în mod voluntar. Acesta va face parte din bugetul UE, va fi coerent cu alte politici ale UE și va face obiectul unor criterii și orientări strategice din partea statelor membre ale zonei euro. Vom stabili dimensiunea sa în contextul CFM. Caracteristicile acestui instrument bugetar vor fi convenite în iunie 2019. Instrumentul va fi adoptat în conformitate cu procedura legislativă astfel cum este prevăzut de tratate, pe baza propunerii relevante a Comisiei, care urmează să fie modificată dacă va fi necesar”, se arată în concluziile Consiliului.

Discuțiile privind un buget al zonei euro și al întăririi monedei unice au fost prezentate drept o modalitate de a ajunge la mai multă integrare, însă statele care nu fac parte din zona euro s-au opus pentru că acest lucru ar conduce la o Europă cu mai multe viteze.  În discursul său privind starea Uniunii, președintele Comisiei Europene argumenta că „nu avem nevoie de un buget pentru zona euro, ci o linie bugetară puternică a zonei euro în cadrul bugetului UE”. De asemenea, Juncker a declarat că nu este un susținător al ideii de a avea un parlament pentru zona euro. ”Parlamentul zonei euro este Parlamentul European”, declara oficialul în luna septembrie. În cursul dezbaterilor aprige între miniştrii Finanţelor din statele membre UE care au precedat acest summit, s-a renunțat la aceste idei. 

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat vineri, la Bruxelles, că „ar fi hazardat“ să spună că România va fi pregătită să intre în zona euro în anul 2024. Totodată, şeful statului a precizat că „astfel de declaraţii s-au tot făcut în România“. „Şi acum câţiva ani a fost o declaraţie că în 2019 vom fi, pe urmă în 2021. În general, este bine să se facă astfel de declaraţii de intenţie, că vrem, dar a stabili acum termene fixe mi se pare încă devreme“, a afirmat Iohannis, înaintea participării la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles.

 

Citiți și: Germania și Franța vor prezenta un buget separat pentru Zona Euro în cadrul bugetului Uniunii Europene

 

 

.

Continue Reading

U.E.

Președintele Klaus Iohannis, la Consiliul European: Vom discuta despre un buget al zonei euro, dar care să facă parte din bugetul mare al Uniunii Europene

Published

on

Aflat la Bruxelles, unde participă la reuniunea Consiliului European, președintele Klaus Iohannis a transmis că astăzi vor avea loc discuții privind un buget al zonei euro care să facă parte din bugetul Uniunii Europene ca întreg.

„Voi participa la un Eurosummit în format extins care va fi în timpul prânzului, câteva chestiuni complexe vor fi discutate și acolo în afară de temele care țin strict de zona euro. Este o temă care probabil va fi dezbătută mai pe larg și anume acel buget destinat zonei euro, dar care să facă parte din bugetul mare al Uniunii. Și aici cred că o să fie o dezbatere un pic mai amplă”, a declarat șeful statului, înaintea participării sale la discuțiile programate vineri. 

Președintele participă astăzi la Summitul Euro în format extins, în cadrul căruia va reitera susţinerea României pentru obiectivul de consolidare a Uniunii Economice şi Monetare. Potrivit Administrației Prezidențiale, Klaus Iohannis va sublinia că deciziile care vizează consolidarea zonei euro sunt foarte importante pentru viitorul UE şi, în consecinţă, va susţine păstrarea acestor dezbateri în format extins, cu participarea tuturor statelor membre, inclusiv a celor care nu fac parte încă din zona euro.

 VIDEO:

Șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, reuniți joi și vineri la Bruxelles în cadrul ultimului Consiliu European al anului, au solicitat viitoarei președinții a Consiliului Uniunii Europene, cea pe care România o va asuma de la 1 ianuarie 2019, să continue lucrările cu privire la viitorul cadru financiar multianual 2021-2027, propunere pe care Comisia Europeană a lansat-o în luna mai.

România va asigura începând cu 1 ianuarie 2019, pentru șase luni, președinția Consiliului Uniunii Europene, unul dintre obiectivele asumate fiind proiectarea următorului Cadru Financiar Multianual post-2020, cuprins în cadrul primului pilon al programului președinției României la Consiliul UE, cel privind Europa convergenței, cu accent pe creștere, coeziune, competitivitate, conectivitate.

Comisia Europeană a propus la 2 mai 2018 un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending