Connect with us

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

”Marele Puzzle: Cine va aduna piesele?”: Destrămarea ordinii internaționale liberale și intrarea în epoca unei competiții strategice SUA-China-Rusia, cu Europa în eșalonul secund, temele dominante ale Conferinței de Securitate de la München

Published

on

Corespondență de la München

Regruparea pieselor de bază ale ordinii internaționale și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la München, cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale, care se defășoară între 15-17 februarie în capitala bavareză sub semnul unei lumi portretizate într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele”  în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Cu peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării care au confirmat prezența, între care cancelarul Germaniei Angela Merkel, vicepreședintele SUA Mike Pence, ministrul de Externe al Rusiei Serghei Lavrov, directorul pentru afaceri externe a Partidului Comunist Chinez Yang Jiechi sau miniștrii Apărării din Germania, Franța și Marea Britanie, raportul intitulat The Great Puzzle: Who Will Pick Up the Pieces este sinteza faptului că ”lumea nu asistă doar la o serie de crize mari și mici”, ci că ea este influențată de o problemă mult mai fundamentală, aceea că ”ordinea liberală internațională pare să se destrame”.

CaleaEuropeana.ro va relata, pentru al doilea an consecutiv, de la acest important for de dezbateri consacrat securității și apărării la nivel internațional. (Umăriți aici corespondența premieră de la ediția din 2018).

MSC 2019: Noua competiție strategică SUA-China-Rusia, acompaniată de un vid de conducere a ordinii internaționale liberale

Imaginea de ansamblu proiectată de raportul Conferinței are ca forță de propulsie noua dinamică a relațiilor internaționale influențată de ”trumpismul” politicii externe americane, incursiunea tot mai întetiță a Chinei în afacerile globale, agresivitatea Rusiei, dezacordurile transatlantice în materie de securitate și apărare, cooperare economică, dar și valori comune, viitorul incert al Brexit-ului, în vreme ce Europa încearcă să țină pasul prin eforturi în direcția apărării comune și prin reîmprospătarea alianței franco-germane.

FOTO: Munich Security Conference

”De la colapsul Uniunii Sovietice, peisajul securității internaționale nu a mai fost atât de periculos. Experimentăm o schimbare epocală, în care o eră se îndreaptă spre sfârșit, iar pentru moment sunt vizibile doar forme brute ale unei noi ere geopolitice. Deși unele state sunt dispuse să mențină ordinea internațională liberală, este discutabil dacă acești actori – adesea tulburați de alte provocări de politică externă și internă – sunt capabili să își asume acest rol”, este dilema pe care organizatorii Conferinței de Securitate o aruncă spre dezbatere liderilor lumii prezenți la eveniment, dintre care nu vor lipsi nici secretarul general al NATO, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate sau delegația Congresului SUA.

Președintele Conferinței de Securitate de la München, Wolfgang Ischinger, fost ambasador al Germaniei în SUA, a insistat să evidențieze asupra tezei regrupării pieselor de bază ale ordinii internaționale, în condițiile în care diplomatul german a avertizat în mai multe rânduri asupra riscurilor unei rupturi epocale în relația transatlantică.

O nouă eră a competiției marilor puteri se desfășoară între Statele Unite, China și Rusia, acompaniată de un vid de conducere în ceea ce a devenit cunoscută sub numele de ordinea internațională liberală. Deși nimeni nu poate preconiza cum va arăta viitoarea ordine, devine evident că sunt necesare noi instrumente de gestionare”, a spus Ischinger.

Își fac SUA o ”mea culpa” strategică? // Mike Pence, prezent pentru a doua oară la MSC. Din delegația Congresului SUA va lipsi fostul senator John McCain, decedat anul trecut

Conferința de Securitate de la München va avea loc la finele unei săptămâni în care șeful diplomației americane se află într-un voiaj diplomatic la Budapesta, Bratislava, Varșovia, Bruxelles și Reikjavik pentru a consolida mesajul politic al forței de disuasiune a NATO și pentru a ridica problema influenței maligne a Chinei, secretarul Apărării în exercițiu va participa alături de miniștrii Apărării din țările NATO la o reuniune ministerială importantă la Bruxelles, iar vicepreședintele Mike Pence și delegația Congresului SUA vor fi în capitala Bavariei, toate acestea desfășurându-se la scurt timp după ce suspendarea obligațiilor Statelor Unite din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, măsură urmată de un quid pro quo din partea Rusiei, a trezit neliniștea unei noi curse a înarmărilor a început să domine spațiul strategic al relațiilor internaționale.

La München, SUA vor fi reprezentate atât la nivelul administrației federale – prin vicepreședinte Mike Pence și secretarul Apărării în exercițiu Patrick Shanahan -, cât și la nivel legislativ, delegația Congresului urmând a fi formată din senatorii Lindsey Graham, Sheldon Whitehouse, Roger F. Wicker, James Inhofe, și șefa Camerei Reprezentanților Nancy Pelosi. La capitolul simbolic, aceasta va fi prima ediție MSC după mulți ani în care din delegația Congresului american nu va face parte John McCain, decedat anul trecut, în semn de omagiu pentru activitatea acestuia în sfera relațiilor transatlantice, Conferința de Securitate de la München asumându-și că va decerna anual premiul ”John McCain”.

Ediția din acest an a prestigiosului forum are loc într-un context în care Statele Unite dau semnele unei ”mea culpa” strategice în timp ce se lansează, de pe poziții de forță, într-o competiție strategică, atât cu China, cât și cu Rusia, ale căror acțiuni sunt percepute ca provocări la postura dominantă americană.

Lipsa unei implicări robuste a SUA în ultimul deceniu în Europa Centrală a creat goluri pe care le-au umplut uşor China şi Rusia”, este mesajul cu care oficialii de la Washington au anunțat prezența din această săptămână în Europa a secretarului de Stat Mike Pompeo, care se află într-un voiaj diplomatic la Budapesta, Bratislava, Varșovia, Bruxelles și Reikjavik.

Mesajul oficialilor Departamentului de Stat reprezintă o mică parte a gândirii strategice pe care Washington-ul o proiectează în era administrației Trump și care este demonstrată prin două dintre cele mai răsunătoare discursuri de politică externă în materie.

Anul trecut, fostul adjunct al lui Mike Pompeo pentru Eurasia, Wess Mitchell, afirma că pregătirea pentru o nouă competiție geopolitică cu Rusia și cu China, inclusiv în fief-ul aliaților central și est-europeni, este sarcina principală a politicii externe americane, avertizând asupra arsenalului Moscovei și Beijing-ului, de la agresivitate militară și tactici de manipulare, corupție și propagandă în cazul Rusiei la o ”diplomație a datoriei” în cazul Chinei.

Cele mai recente momente de referințe privind politica externă a Statelor Unite în această competiție globală sunt discursurile lui Mike Pompeo de la Bruxelles, din decembrie 2018, și firește discursul privind Starea Națiunii al președintelui Donald Trump.

Sub auspiciile unui eveniment German Marshall Fund, Mike Pompeo a ținut la Bruxelles cel mai consistent discurs oficial al administrației americane cu privire la relația transatlantică, în care a criticat acțiunile maligne ale Rusiei, Chinei și Iranului, a insistat pentru rolul cheie al NATO și a arătat că administrația președintelui Trump etalează o politică în care SUA privesc ”lumea așa cum e” și nu așa cum ”și-ar dori să fie”, o alocuțiune intitulată ”refacerea rolului statului-națiune în cadrul ordinii internaționale liberale”.

În fața camerelor reunite ale celui de-al 116-lea Congres american unde a susținut discursul anual privind Starea Națiunii, președintele Donald Trump a recidivat în retorică, însă a invocat desfășurarea competiției strategice cu China și cu Rusia în numele ”securității Americii”, o concurență în care disputele strategico-militare vor fi purtate printr-o dezvoltare impresionantă de opțiuni militare atât cu Moscova, cât și cu Beijing-ul, în timp ce supremația economică va fi o ciocnire eminamente cu China și cu practicile sale neloiale.

Asemenea diagnosticului în fază terminală formulat de raportul Conferinței de la München, în care competiția strategică dintre Washington, Beijing și Rusia reprezintă forma incipientă a unei ere geopolitice ce înlocuiește ordinea internațională liberală – o creație postbelică cu America în frunte, și Europa partener junior – politica administrației americane, cu accente profund realiste, înfățișează o premisă: ca putere mondială ce se bazează (încă) pe triada supremațiilor – politică, economică și militară – , Statele Unite trebuie să confrunte, atât Federația Rusă, cât și China, care de aproape un deceniu îi contestă această poziție dominantă globală.

Europa, în eșalonul secund: alianța franco-germană și Marea Britanie între ”Fix it or Brexit”

Deși axat preponderent pe temerile unei tranziții de la ordinea internațională liberală la noua eră geopolitică a competiției strategice care retrogradează Europa în planul secund, raportul Conferinței de la München plasează vidul ce reiese din riscul sucombării ordinii internaţionale liberale și pe seama Uniunii Europene și a principalelor sale puteri.

Alianța franco-germană, întărită recent prin Tratatul de la Aachen, testată la nivel de cooperare în materie de afaceri europene în atingerea unui compromis privind directiva europeană a gazului, și coordonată în declarații politice privind echiparea strategică a Europei sub leadership-ul comun în privința cooperării structurate permanente pentru apărare europeană și referitor la Inițiativa Europeană de Intervenție.

”Înțelepciunea convențională privind integrarea europeană arată că, dacă Franța și Germania pot să convină asupra unei politici specifice, restul Europei îi va urma. În lumina Brexit-ului și a accentelor populiste ale Italiei, Berlinul și Parisul sunt văzute de mulți ca fiind ultimii eurofili, în timp ce ei înșiși aspiră să fie “o forță motivantă” în integrarea europeană. Cu toate acestea, chiar dacă opinia publică din ambele țări rămâne entuziasmată, consensul franco-german este adesea greu de atins. În plus, în Europa de astăzi, consensul franco-german, în timp ce este încă necesar, nu mai este suficient”, explică raportul Conferinței.

FOTO: Munich Security Conference

Ordinea internațională este în reflux și din cauza Brexit, la trei ani după referendumul britanic și cu mai puțin de 50 zile până la ziua preconizată a retragerii din UE – 29 martie 2019 – situația fiind la fel de incertă. Numai o referință recentă – un raport al Băncii Angliei – a redus estimarea referitoare la creşterea economică din 2019 de la 1,7% la 1,2%, aceasta fiind cea mai importantă revizuire în scădere a unei previziuni după referendumul din 2016 pentru Brexit. O altă referință – un raport al firmei de consultanță IHS Markit – arată că ieșirea din Uniunea Europeană va accelera cel mai probabil declinul Regatului Unit spre poziția de ”jucător minor” pe piața globală a apărării în următorii cinci ani.

Potrivit raportului Conferinței de la München, Marea Britanie se află într-o poziție dificilă în care rolul său în privința securității europene și reconcilierea cu vocația sa transatlantică nu i-au oferit elemente decisive în negocierea unui acord care să permită o retragere ordonată și fără complicații din Uniunea Europeană.

”Liderii britanici și europeni au exprimat o nevoie urgentă de parteneriat continuu, reflectând o constatare că, în sistemul internațional de astăzi, opțiunea de a juca singur îți oferă posibilități limitate”, evidențiază raportul, subliniind încă o dată dilema în care apărătorii ordinii internaționale liberale și din care fac parte Germania, Franța și Marea Britanie o au de înfruntat. 

Confruntați fiind cu provocări interne și externe, sunt acești actori capabili să mențină ordinea internațională liberală? 

”Marele Puzzle: Cine va aduna piesele?”: Destrămarea ordinii internaționale liberale și intrarea în epoca unei competiții strategice SUA-China-Rusia, cu Europa în eșalonul secund, acestea sunt temele ”zero” printre care vor naviga liderii lumii la Conferința de Securitate de la München.

În ultimele cinci decenii, Conferința de Securitate de la München, aflată la cea de-a 55-a ediție în 2019, a devenit o întâlnire esențială anuală pentru comunitatea strategică internațională. De la înființarea sa în 1963 ca “Internationale Wehrkunde Begegnung” (n.r – reuniune internațională de apărare), MSC s-a transformat într-un forum independent dedicat promovării soluționării pașnice a conflictelor și a cooperării internaționale și dialogului. În plus, față de conferința emblematică anuală din februarie, MSC găzduiește în mod regulat alte evenimente de mare amploare în capitalele din întreaga lume.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

ALEGERI EUROPENE 2019

Galerie FOTO/VIDEO din Bruxelles: Peste 1000 de români așteaptă să voteze la una dintre cele 8 secții de votare din Belgia

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro
Corespondență din Bruxelles

Corespondentul Calea Europeană, directorul Dan Cărbunaru, se află la Bruxelles de unde relatează cele mai proaspete informații privind alegerile pentru Parlamentul European, pe măsură ce acestea vor fi difuzate.

Duminică, sediul Parlamentului European din Bruxelles este transformat într-un uriaș centru de informare, în care aproximativ 1.300 de jurnaliști din țări UE și non-UE vor relata despre alegerile europene, considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, informează Parlamentul European printr-un comunicat.

S-au format cozi deja la secțiile de votare din principalele orașe din Europa. Sute de români așteaptă să-și exercite dreptul la vot. În Bruxelles există 8 secții de votare, iar la secția de votare de pe strada Montoyer peste 1000 de români așteaptă să voteze. În 2 ore s-a avansat maxim 20-30 de metri.  Există și o coadă specială pentru familiile care au venit împreună cu copiii. Coada formată de oameni se întinde deja pe o distanță de 3 străzi, informează jurnalistul Dan Cărbunaru.

UPDATE 26 mai, ora 14:55 

Poliția este prezentă în Belgia pe strada Montoyer din Bruxelles, unde zeci de români împreună cu familiile așteaptă să voteze atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru referendum.

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.

Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Citiți și: Alegeri europene 2019: Românii din diaspora au format deja cozi la vot. LISTA COMPLETĂ a celor 441 de secții unde votează românii din străinătate

La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.

În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.

Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.

CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul acestor alegeri pe care România le organizează, în premieră, din postura de țară ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Președintele PE, Antonio Tajani, reiterează poziția de susținere pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef european, arătând că nu este dispus să facă nicio concesie Consiliului pentru deblocarea negocierilor în favoarea candidatului francez

Published

on

Corespondență Bruxelles

Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, a reiterat sprijinul instituției pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European într-un moment în care nu se cunoaște data la care vor fi reluate discuțiile eșuate cu Consiliul UE, transmite corespondentul CaleaEuropeană.ro de la Bruxelles.

,,Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament. ,,Dezbaterea rămâne deschisă”, a adăugat acesta fără a indica că PE ar putea face o concesie Consiliului UE, respectiv statelor membre, în favoarea alegerii candidatului francez Jean-Francois Bohnert. 

De altfel, după cea de-a treia rundă de negocieri interinstituționale, care s-a încheiat fără vreun rezultat săptămâna trecută, PE a acuzat Consiliul UE că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”, afirma Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului.

De asemenea, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei pentru Libertăți Civile, justiție și afaceri interne (LIBE), declara tot atunci că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scoate în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”.

Amintim faptul că cele două comisii, LIBE și CONT au avut un rol esențial în evaluarea celor trei candidați aflați în cursa pentru ocuparea funcției de procuror-șef european. 

Cea de-a patra rundă de negocieri între Parlament și Consiliu ar fi trebuit să aibă loc astăzi, 10 aprilie, însă a fost anulată pe fondul urgențelor prezentate de Brexit. Consiliul UE s-a arătat deschis la continuarea tratativelor săptămâna aceasta, însă Parlamentul European nu a dat curs acestei propuneri, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

,,Parlamentul nu a răspuns la propunerea Consiliului de a continua negocierile. Discuțiile pe actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”, au explicat sursele citate, arătând astfel că în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European. De altfel, chiar Consiliul recunoștea săptămâna trecută, într-un comunicat de presă, că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

În orice caz, procurorul-şef trebuie să fie numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma negocierilor, pentru un mandat de șapte ani. Astfel, cele două instituții vor fi nevoite să găsească o cale de a ieși din impas, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să devină operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Antonio Tajani a făcut această declarație în cadrul evenimentului ,,Choose Your Future”, organizat de Parlamentul European pentru presa din statele membre, ca parte a campaniei de promovare a alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Evenimentul se desfășoară la Bruxelles în perioada 9-10 aprilie. 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Antonio Tajani face apel la cetățenii europeni să voteze la alegerile europene din mai deoarece Parlamentul European are nevoie de mai multă putere și legitimitate

Published

on

Corespondență Bruxelles

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, face apel la cetățenii europeni să iasă la vot în cadrul alegerilor europene din 23-26 mai deoarece este singura cale pentru a oferi mai multă legitimitate instituției care legiferează în interesul lor. 

Antonio Tajani a lansat acest apel în cadrul unui eveniment organizat de PE, la Bruxelles, pentru presa din statele membre. Acesta a spus că, pe fundalul Brexit, este important ca Parlamentul European să capete mai multă putere, deoarece ,,este nevoie de oameni politici puternici care să contracareze tendințele populiste”. ,,Populiștii sunt cei care pun doar problemele pe masă fără a oferi soluții pentru rezolvarea lor”, a mai spus acesta. 

Referitor la felul în care va arăta Europa după alegerile pentru Parlamentul European, Antonio Tajani a spus că ,,acest lucru va fi hotărât de cetățenii europeni care vor ieși la vot pentru a alege o direcție pentru viitorul lor”. Acesta speră că Parlamentul European va avea o componență echilibrată și că va continua lupta pentru a avea mai puțină birocrație, dar mai multă politică. 

,,Personal, am fost întotdeauna în favoarea simplificării normative, în special în ceea ce privește regulile pentru accesarea banilor europeni, atât de importanți pentru dezvoltarea statelor membre, din diferitele fonduri ale UE”, a precizat Tajani. 

Transmițând aceste mesaje despre alegerile europene chiar înaintea participării la Consiliul European privind Brexit, Președintele Tajani a spus că principalul interes al PE în aceste discuții este și va rămâne asigurarea respectării drepturilor celor peste 3 milioane și jumătate de cetățeni europeni care trăiesc în Marea Britanie, precum și a cetățenilor britanici aflați pe teritoriul UE. 

Antonio Tajani nu a dorit să facă comentarii referitor la participarea Regatului Unit la alegerile pentru PE din mai, susținând că va prezenta poziția instituției în acest sens la reuniunea Consiliului European.

Amintim faptul că Donald Tusk, președintele Consiliului European, le-a atras atenția eurodeputaților prezenți la dezbaterea din plenul de la Strasbourg, de acum două săptămâni, că nu va admite atitudinea de ,,deranjare” a unora dintre ei față de posibilitatea ca britanicii să participe la alegerile pentru Parlamentul European, din luna mai, în condițiile în care ar exista o prelungire a termenului de retragere după această dată. 

,,Și aici, permiteți-mi să fac o remarcă personală deputaților acestui Parlament. Înainte de Consiliul European, am spus că ar trebui să fie posibilă o extensie lungă în cazul în care Marea Britanie dorește să-și regândească strategia Brexit, ceea ce ar însemna, desigur, participarea Regatului Unit la alegerile pentru Parlamentul European. Și apoi au existat voci spunând că acest lucru ar fi dăunător sau incomod pentru unii dintre voi. Să fiu clar: o astfel de gândire este inacceptabilă”, a spus Tusk, avertizându-i pe europarlamentari că nu pot ,,trăda șase milioane de oameni care au semnat petiția pentru a revoca articolul 50, un milion de oameni care au mărșăluit pentru a cere un vot al cetățenilor privind Brexit, sau majoritatea tot mai mare de persoane care doresc să rămână în Uniunea Europeană. Ei pot simți că nu sunt suficient reprezentați de Parlamentul Regatului Unit, dar trebuie să simtă că ei sunt reprezentați de dvs. în această cameră. Pentru că sunt europeni”.

Între timp, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Londra a anunțat luni faptul că s-au făcut pașii necesari prin lege pentru a participa la alegerile pentru Parlamentul European din mai, dar că acest lucru nu înseamnă că va fi inevitabil ca Marea Britanie să ia parte.

Guvernul intenţionează în continuare să părăsească Uniunea Europeană cu un acord şi să adopte legislaţia necesară până la 22 mai, pentru ca să nu avem nevoie să participăm la aceste alegeri”, care vor fi în acest caz anulate, a precizat purtătorul de cuvânt.

În prezent, după amânarea termenului inițial de 29 martie, Regatul Unit ar trebui să părăsească UE în data de 12 aprilie, caz în care ieșirea s-ar produce fără un acord. 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending