Eurodeputatul Victor Negrescu a solicitat, în plenul Parlamentului European, creșterea alocărilor pentru educație și formarea competențelor la 20% din viitorul buget multianual al Uniunii Europene, argumentând că investițiile în educație sunt esențiale atât pentru combaterea sărăciei, cât și pentru consolidarea competitivității economice a Europei.

Intervenția a fost realizată în contextul dezbaterilor privind viitorul cadru financiar multianual al UE, Negrescu vorbind în calitate de co-președinte al intergrupului Parlamentului European privind viitorul educației și competențelor pentru o Europă competitivă.

Potrivit eurodeputatului român, un amendament depus împreună cu membri ai intergrupului pentru educație propune ca o cincime din viitorul buget european să fie direcționată către educație și dezvoltarea competențelor. În prezent, aproximativ 14% din fondurile europene sunt alocate educației și programelor de mobilitate.

„Educația este principalul instrument prin care combatem sărăcia, dar și prin care putem crește competitivitatea noastră. Educația nu se susține însă cu vorbe frumoase, ci cu bugete și politici adecvate”, a declarat Victor Negrescu în intervenția sa.

Acesta a cerut Comisiei Europene să susțină explicit demersul și să trateze educația „ca pe o prioritate strategică, nu ca pe o variabilă de ajustare bugetară”.

Eurodeputatul a amintit că, în trecut, un demers similar a dus la stabilirea unei alocări minime de 10% pentru educație în planurile europene de redresare, apreciind că obiectivul actual este realizabil.

În intervenția sa, Negrescu a avansat și ideea identificării unor noi resurse financiare pentru educație, inclusiv prin introducerea unei taxe europene dedicate, aplicată companiilor din industria pariurilor online, care ar putea contribui la finanțarea investițiilor în competențe și formare.

Eurodeputatul a atras atenția și asupra situației din România, unde, potrivit acestuia, anumite decizii recente riscă să afecteze calitatea educației prin reduceri bugetare, comasări și presiuni asupra școlilor și cadrelor didactice.

„Nu putem cere mai multe pentru educație la nivel european și să ignorăm când este amenințată în statele membre. Educația trebuie protejată peste tot, pentru că atunci când ataci educația, ataci viitorul unei societăți”, a subliniat acesta.

Propunerea vine într-un moment în care instituțiile europene discută prioritățile viitorului buget al Uniunii, iar educația și competențele sunt tot mai des invocate ca elemente centrale pentru competitivitatea economică și coeziunea socială pe termen lung.

Eurodeputatul Gheorghe Falcă atrage atenția asupra tacticilor hibride de manipulare și dezinformare la care recurge Rusia și subliniază importanța eforturilor UE în vederea educării cetățenilor pentru le identifica.

„Democrația nu a fost pregătită pentru atacurile hibride. Rusia, fiind o dictatură, își poate coordona ușor resursele pentru a influența și manipula. În fiecare an, are la dispoziție aproximativ 1,2 miliarde de dolari pentru a-și promova interesele în UE — în realitate, pentru propagandă și influență prin partide, jurnaliști și opinia publică. Oamenii devin, fără să-și dea seama, instrumente ale acestei propagande atunci când preiau și distribuie informații false. Rusia nu este astăzi o democrație și nici un model economic sau științific. De aceea, în UE trebuie să lucrăm mult mai mult la educație și la înțelegerea manipulării, a arătat Gheorghe Falcă.

Conștientă de acest pericol, UE a adoptat la 8 octombrie 2024 un cadru de măsuri restrictive ca răspuns la acțiunile destabilizatoare ale Rusiei.

Regimul de sancțiuni vizează persoanele și entitățile implicate în acțiuni și politici ale guvernului Federației Ruse care subminează valorile fundamentale, securitatea, stabilitatea, independența și integritatea UE și a statelor sale membre.

 Regimul de sancțiuni îi vizează și pe cei responsabili de activitățile hibride ale Rusiei împotriva țărilor terțe și organizațiilor internaționale.

În mai 2025, UE a extins sfera cadrului de măsuri restrictive pentru a putea viza activele corporale legate de activitățile destabilizatoare ale Rusiei și finanțatorii acestor activități destabilizatoare și pentru a permite suspendarea licențelor de difuzare ale canalelor mass-media ruse implicate în dezinformare.

Ultimul set de măsuri restrictive vizează șase persoane, printre ele aflându-se prezentatorii de televiziune Dmitri Guberniev, Ekaterina Andreeva și Maria Sittel, precum și pe propagandistul Pavel Zarubin.

Aceștia au lucrat pentru canale de televiziune de propagandă ruse sau le-au sprijinit ori au organizat adunări și emisiuni de propagandă precum „În direct cu Vladimir Putin”, unde răspândesc dezinformare în legătură cu războiul din Ucraina și laudă regimul lui Putin.

Printre noii incluși pe listă se află și personalități culturale: actorul Roman Ciumakov și balerinul rus Serghei Polunin, născut în Ucraina, care promovează prin activitatea lor propagandă pro-rusă și teorii ale conspirației despre invadarea Ucrainei de către Rusia, precum și discursuri antiucrainene și antioccidentale.

Odată cu decizia din ianuarie, măsurile restrictive având în vedere activitățile destabilizatoare ale Rusiei se aplică unui total de 65 de persoane și 17 entități.

Persoanele și entitățile incluse pe listă sunt supuse înghețării activelor, iar cetățenilor și entităților din UE li se interzice să pună fonduri, active financiare sau resurse economice la dispoziția lor.

Persoanelor fizice li se aplică și o interdicție de călătorie, care le împiedică să intre pe teritoriul UE sau să îl tranziteze.

Eurodeputata Gabriela Firea a atras atenția, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, asupra inegalităților persistente în accesul la educație în Uniunea Europeană, avertizând că abandonul școlar timpuriu continuă să afecteze milioane de tineri și să genereze consecințe sociale și economice pe termen lung.

„Astăzi ar trebui să discutăm și despre șanse, despre cum, din păcate, nu toți copiii au acces egal la educație. Pentru că, de cele mai multe ori, totul depinde de statutul social și așa ajungem ca școala să devină o loterie”, a declarat eurodeputata în intervenția sa.

Potrivit acesteia, aproximativ unul din zece tineri europeni cu vârste între 18 și 24 de ani abandonează timpuriu educația, ceea ce înseamnă aproape trei milioane de tineri la nivelul Uniunii. „Efectele sunt dezastruoase asupra viitorului țărilor noastre și se reflectă în sărăcie sau în natalitate scăzută”, a subliniat Firea.

Eurodeputata a arătat că situația este și mai dificilă în România, unde rata abandonului școlar este semnificativ mai ridicată, și a cerut măsuri europene mai ferme pentru sprijinirea școlilor și elevilor din comunitățile vulnerabile.

„Când vorbim despre educație, este obligatoriu să cerem bani pentru școlile care pierd copii”, a spus aceasta, solicitând finanțare directă pentru unitățile de învățământ din zonele defavorizate, dar și un sprijin mai consistent pentru profesori.

În intervenția sa, Gabriela Firea a pledat pentru „un pachet serios pentru profesori, cu formare plătită, cu mai puțină birocrație și condiții care să-i încurajeze să rămână în sistem”, subliniind că „profesorii merită respectul nostru”.

De asemenea, eurodeputata a cerut măsuri sociale concrete pentru elevi, inclusiv asigurarea mesei, transportului și accesului digital, precum și introducerea unor mecanisme clare de monitorizare a utilizării fondurilor europene.

„Ținte măsurabile și raportare publică, astfel încât fiecare euro să poată fi urmărit și judecat după rezultate și nu după intenții”, a afirmat aceasta.