Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu a prezentat, în plenul PE, Facilitatea de Conectare a Europei: Pledez pentru o guvernare europeană. Statele membre vor decarbonizare, dar fără să asigure bugetul necesar

Published

on

© European Parliament

Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF) va face rețele de transport mai puternice, mai rezistente și mai durabile, iar Europa va fi mai competitivă, a afirmat marți eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, co-negociator al CEF în Comisia pentru transport și turism a Parlamentului European, în cadrul unei dezbateri în plenul de la Strasbourg.

Parlamentul European dezbate și votează marți programul Connecting Europe Facility. Prin intermediul acestuia, 33,7 miliarde de euro vor fi disponibile între 2021 și 2027. Astfel, 25,8 miliarde de euro sunt destinate dezvoltării și modernizării infrastructurii feroviare, rutiere, fluviale și maritime, precum și asigurării unei mobilități sigure și securizate, iar 5,8 miliarde de euro sunt destinate proiectelor energetice și 2,1 miliarde de euro sectorului digital.

“Este regulamentul care stabilește politica de transport a Uniunii, lângă capitolele de digital și energie. Este al doilea regulament în acest sens. Vreau să vă reamintesc că în 2011 Comisia Europeană a propus 50 de miliarde pentru această Facilitate de Conectare a Europei. Acum avem doar 33 de miliarde. (…) Să sperăm că el (n.r. – bugetul) va fi cheltuit eficient”, a spus Marinescu, în plenul PE.

El s-a referit și la sloganul central al acestei politici – Shift to Rail (n.r. – trecerea la cale ferată), criticând însă statele membre și pledând pentru un sistem de guvernare europeană în politica de transport a UE.

“După opinia mea, în Uniunea Europeană nu există un sistem de cale ferată la nivelul cerut pentru a transfera de pe cale rutieră și de pe aer pe cale ferată. Statele membre au un discurs paralel. Se vrea decarbonizare, dar nu se vrea să se asigure bugetul necesar pentru acest lucru. Fără bani și fără investiții din celelalte fonduri europene nu vom ajunge în 2030 să avem îndeplinită această țintă. Pe de altă parte, cred că mai este nevoie, pe lângă cheltuirea eficientă a banilor, și de o guvernare europeană în acest mod de transport. Avem nevoie de standardizare, avem nevoie de interoperabilitate. (…) Eu pledez pentru o guvernare europeană pentru a armoniza regulile din acest mod de transport și a direcționa investițiile acolo unde sunt necesare”, a adăugat el.

“CEF va moderniza conexiunile de transport din întreaga Europă și va contribui în special la realizarea în sfârșit a sloganului “trecerea la calea ferată”. Completarea legăturilor lipsă, datorită CEF, nu numai că va consolida mobilitatea persoanelor și a mărfurilor. Rețele de transport mai puternice, mai rezistente și mai durabile vor contribui la reducerea emisiilor de CO2, vor face Europa mai competitivă și, mai presus de toate, vor crea locuri de muncă, locuri de muncă, locuri de muncă”, a declarat, anterior, eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, într-un comunicat al grupului PPE.

Cu o zi în urmă, în cadrul unei declarații difuzate serviciului de presă al Parlamentului European, Marinescu a opinat că “bugetul de 33 de miliarde de euro este insuficient pentru proiectul ambițios pe care îl reprezintă CEF”.

“Comisia Europeană a propus un buget de 50 de miliarde, acum trebuie să ne descurcăm cu 33 de miliarde”, a spus el.

Acesta a mai subliniat că Mecanismul pentru Interconectarea Europei va finanța transformări extrem de importante, precum completarea coridoarelor de cale ferată, energie și digitale până în 2030. Acest lucru presupune că va fi acordată o atenție sporită pentru mai multă mobilitate pe cale ferată și mai puțină pe cale rutieră și cale aeriană.

Dezbaterea și votul din plenul de la Strasbourg sunt posibile după ce Comisia pentru transport și turism (TRAN) și Comisia pentru industrie, energie și cercetare (ITRE) din Parlamentul European au adoptat pe 24 iunie, în ședință comună, regulamentul privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei.

Această decizie a celor două comisii vine în urma acordului provizoriu la care au ajuns Marian-Jean Marinescu și ceilalți negociatori ai Parlamentului European cu cei ai Consiliului Uniunii Europene cu privire la cea de-a doua ediție a programului emblematic al UE, și anume Mecanismul pentru interconectarea Europei, care va continua să finanțeze proiecte-cheie în domeniile transporturilor, digitalului și energiei.

Citiți și Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind Mecanismul pentru interconectarea Europei, având un buget total de 33.71 miliarde euro

Acest program va funcționa în perioada 2021-2027 și dispune de un buget semnificativ în valoare de 33,71 de miliarde de euro. Datorită eurodeputatului Marian-Jean Marinescu, România va putea beneficia de mai multe fonduri europene din acest program emblematic, sporind șansele ca țara noastră să primească 2 miliarde de euro. 

Bugetele pentru fiecare sector vor fi (în prețuri curente):

  • transporturi: 25.81 miliarde euro (inclusiv 11.29 miliarde euro pentru țările beneficiare ale fondurilor de coeziune)
  • energie: 5.84 miliarde euro
  • sectorul digital: 2.06 miliarde euro

În domeniul transporturilor, MIE 2.0 va promova rețele interconectate și multimodale în scopul dezvoltării și al modernizării infrastructurii feroviare, rutiere, maritime și a căilor navigabile interioare, precum și în scopul mobilității în condiții de siguranță și securitate.

Se va acorda prioritate continuării dezvoltării rețelelor transeuropene de transport (TEN-T), punându-se accentul pe verigile lipsă și pe proiectele transfrontaliere cu valoare adăugată pentru UE. Suma de 1.56 miliarde euro din bugetul pentru transporturi va fi utilizată pentru a finanța proiecte feroviare majore între țările beneficiare ale fondurilor de coeziune.

De asemenea, MIE 2.0 va asigura faptul că, atunci când infrastructura va fi adaptată în vederea îmbunătățirii mobilității militare în interiorul UE, ea va putea avea o dublă utilizare, satisfăcând atât nevoile civile, cât și pe cele militare. Mobilitatea militară va avea un buget separat în cadrul pachetului pentru transporturi, în valoare de 1.69 miliarde de euro.

În sectorul energiei, programul urmărește să contribuie la integrarea în continuare a pieței europene a energiei, îmbunătățind interoperabilitatea transfrontalieră și transsectorială a rețelelor energetice, facilitând decarbonizarea și asigurând securitatea aprovizionării.

De asemenea, va fi disponibilă finanțare pentru proiecte transfrontaliere în domeniul generării de energie din surse regenerabile. La definirea criteriilor de atribuire a contractelor va fi luată în considerare coerența cu planurile UE și planurile naționale din domeniile energiei și climei, inclusiv cu principiul „eficiența energetică pe primul loc”.

În domeniul conectivității digitale, sfera de aplicare a programului a fost extinsă pentru a reflecta faptul că transformarea digitală a economiei și a societății în ansamblu depinde de accesul universal la rețele de mare și foarte mare capacitate fiabile și accesibile ca preț. Conectivitatea digitală este, de asemenea, un factor decisiv în reducerea discrepanțelor economice, sociale și teritoriale.

Pentru a fi eligibil să primească sprijin din partea MIE 2.0, un proiect va trebui să contribuie la piața unică digitală și la obiectivele de conectivitate ale UE. Se va acorda prioritate proiectelor care asigură o arie mai mare de acoperire, inclusiv pentru gospodării.

MIE 2.0 accentuează sinergiile dintre sectoarele transporturilor, energiei și economiei digitale, pentru a îmbunătăți eficacitatea acțiunilor UE și a minimiza costurile de punere în aplicare. Acesta va promova activitatea transsectorială în domenii precum mobilitatea conectată și automatizată și combustibilii alternativi.

De asemenea, programul urmărește să integreze acțiunile climatice, ținând seama de angajamentele UE pe termen lung privind decarbonizarea, cum ar fi Acordul de la Paris.

Acordul provizoriu are nevoie de aprobarea miniștrilor UE și a Parlamentului European. Odată adoptat Regulamentul Mecanismului pentru interconectarea Europei va intra în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al UE.

Acesta se aplică retroactiv de la 1 ianuarie 2021.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dragoș Pîslaru

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (Renew Europe, USR PLUS) consideră că cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028 în condițiile unei guvernări stabile și a predictibilității economice și fiscale. 

„Ca perspectivă, cu o guvernare stabilă în care noi am seta niște reguli, la modul cel mai onest, cel mai devreme am putea să intrăm în 2026 în Mecanismul European al Ratelor de Schimb ERM II, și apoi în zona euro în 2028. Acesta este cel mai optimist scenariu în condițiile în care nu mai avem prim-ministrul de astăzi, intrăm la guvernare și suntem lăsați să așezăm țara pe făgaș”, a afirmat Dragoș Pîslaru, la Timișoara, într-o dezbatere cu colegii eurodeputați din USR PLUS.

Aderarea la euro presupune, pe de o parte beneficiile totale legate de finanțare mai ieftină, de lipsa de volatilitate, deci o inflație mai scăzută, iar pe de altă parte, reducerea gradului de libertate de a interveni în economie prin deprecierea monedei naționale.

„În momentul în care economia românească are un șoc asimetric – de exemplu suferă de un lucru pe care ni-l provocăm numai noi, în România, știu eu, o criză politică, sau pur și simplu, din presiunea pe care o ai între niște orașe care încearcă să ducă stindardul dezvoltării economiei și o zonă rurală pauperă, săracă -, ajustările pe care tu le poți face astfel încât să reglezi bugetul și modul în care se derulează activitatea economică se pot face prin depreciere de monedă. Dacă noi de exemplu intrăm în zona euro și avem niște vulnerabilități – să zicem, economia României este în picaj, dar țările UE sunt în creștere -, politica nu poate să fie decât una unitară. Și atunci noi o să fim într-o țară care ar fi avut nevoie inclusiv de măsuri monetare personalizate și nu mai putem să le dăm. Adică politica, evident, s-ar face la Frankfurt, de către Banca Centrală Europeană”, a explicat eurodeputatul Renew Europe. 

Potrivit acestuia, momentul în care convergența reală, adică puterea de cumpărare a românilor, ar deveni cât de cât similară cu media la nivel european, atunci și dezavantajele de a avea șocuri asimetrice sunt mai scăzute.

Momentan, însă, România este „departe chiar și de intrarea în Mecanismul European al Ratelor de Schimb ERM II, pentru că noi nu avem  o predictibilitate cu privire la mersul economiei sau privire la scoaterea din sărăcie a populației”, a precizat Dragoș Pîslaru. „N-ai cum să aspiri să aderi la moneda euro fără să ai o disciplină. Monetar, să zicem că BNR-ul face cum face. Dar pe partea fiscală și de soliditate a finanțelor publice trebuie să ai o disciplină similară”, a subliniat acesta.

Continue Reading

Daniel Buda

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda privind sprijinirea turismului în UE

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatului Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură din PE, a adresat Comisiei Europene o întrebare, în baza procedurilor parlamentare de care dispune, pe marginea planului de relansare a turismului la nivel european.

„Situația epidemiologică a adus probleme serioase economiilor multor state din cauza restricțiilor de mișcare și de călătorie aplicate turiștilor. Multe state ale UE ale căror economii se bazau în proporție semnificativă pe turism estival, city break-uri sau vizite culturale au fost puternic impactate, iar o componentă afectată dramatic de această criză a fost sectorul HoReCa”, a scris deputatul într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Răspunsul formulat de Thierry Breton, comisarul european pentru piaţă internă este următorul: 

„Comisia recunoaște pe deplin importanța sectorului hotelier pentru ecosistemul turistic al UE și pentru economia UE. Comisia a prezentat mai multe măsuri pentru a contribui la relansarea sectorului ospitalității. Printre altele:

1) măsuri specifice care au fost sau pot fi utilizate în sectorul ospitalității: Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE); Cadrul temporar privind ajutoarele de stat a intrat în vigoare până la 31 decembrie 2021 și permite statelor membre să își sprijine în mod eficace economia în timpul pandemiei; Posibilitatea ca statele membre să aplice cote reduse de TVA pentru serviciile hoteliere și alte servicii legate de turism; „Marca europeană de siguranță privind COVID-19 în domeniul turismului”, emisă la cererea Comisiei de către Comitetul European de Standardizare, care enumeră măsurile de siguranță pentru sectorul hotelier și alte sectoare turistice în vederea restabilirii încrederii călătorilor și a accesului la o gamă largă de fonduri UE, astfel cum se menționează în „Ghidul online privind finanțarea UE pentru turism”.

2) măsuri de relansare a călătoriilor de care beneficiază indirect sectorul ospitalității: Certificatul digital al UE privind COVID, care facilitează relansarea călătoriilor de agrement și de afaceri. Propunerea de modificare a Recomandării Consiliului privind călătoriile neesențiale către UE, care permite călătorilor din țări terțe care dețin o dovadă a vaccinării complete să călătorească în UE; Propunerea de modificare a Recomandării 2020/1475 a Consiliului privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19 și a aplicației „Re-open EU”, care îi ajută pe cetățeni să își planifice călătoriile de afaceri și de agrement.”

Continue Reading

PPE

Manfred Weber, liderul Grupului PPE: Uniunea Europeană este fondată pe valori creștine. Acestea rămân principiile noastre călăuzitoare

Published

on

© European People's Party/ Flickr

Uniunea Europeană este fondată pe valori creștine iar acestea rămân principiile noastre călăuzitoare, a transmis președintele Grupului Partidului Popular European din Parlamentul European, Manfred Weber, într-o intervenție susținută la runiunea PPE de la Roma.

Popularii europeni au dezbătut alături de președintele Conferinței Bishops din Europa, cardinalul Jean – Claude Hollerich, și secretarul de stat, cardinalul Pietro Parolin, despre viitorul Europei și despre creștin-democrație.

Cu acest prilej, Weber a atras atenția că ”populiștii încearcă să ne dezbine folosind credința creștină și crucea.”

”Vedem o divizare în Europa. Creștin-democrații se opun naționalismului, sunt pragmatici”, a completat președintele Grupului PPE din Parlamentul European.

Popularii europeni s-au reunit la Roma în perioada 20-22 septembrie pentru a discuta despre mai multe teme de interes la nivelul UE, precum agricultura, migrația, locurile de muncă și viitorul Europei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ONU7 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

SUA8 hours ago

SUA și Franța dezamorsează criza submarinelor: Joe Biden și Emmanuel Macron au decis să lanseze un proces de consultări. SUA recunosc importanța unei apărări europene complementare cu NATO

Dragoș Pîslaru11 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Criza submarinelor. De la Washington, Boris Johnson încearcă să-l calmeze pe Emmanuel Macron în “frangleză”: “E timpul să își revină. Donnez-moi un break”

ONU12 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

CHINA13 hours ago

Sondaj ECFR: Europenii cred că un nou Război Rece este în desfășurare între SUA și rivalii China și Rusia și văd “UE drept cel mai de nădejde aliat al Americii”

Daniel Buda13 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda privind sprijinirea turismului în UE

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană a adoptat propunerea privind îmbunătățirea instrumentului comercial unilateral care facilitează accesul la piața unică a produselor din țările cu venituri mici

MEDIU14 hours ago

Octavian Berceanu: Prioritatea mea nu se schimbă. Voi milita în continuare pentru protejarea mediului

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Comisia Europeană propune revizuirea normelor UE în materie de asigurări pentru a favoriza investițiile pe termen lung ale societăților de asigurări în redresarea Europei

ONU7 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru11 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU12 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI14 hours ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU21 hours ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL1 day ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending