Europarlamentarul Victor Negrescu a trimis astăzi o solicitare Comisiei Europene, semnată de eurodeputați din mai multe grupuri politice, prin care atrage atenția instituțiilor europene asupra problemelor complexe, psihologice, educaționale, economice sau de sănătate, cu care se confruntă copiii rămași în urmă după plecarea părinților în afara țării.

”Un studiu recent, realizat de organizațiile neguvernamentale, arată că aproape 1 milion de copii din România au avut cel puțin un părinte plecat pentru mai mult timp în afara țării și că acest lucru a generat consecințe asupra dezvoltării și situației acestor copii. România nu este singura țară care se confruntă cu astfel de provocări”, a precizat Negrescu într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acesta consideră că ”problemele evidențiate pot să își găsească rezolvarea printr-o colaborare mai bună la nivel european”, astfel că a inițiat acest demers ”prin care solicităm Comisiei Europene să creeze un grup de lucru activ la care să participe statele membre, autoritățile competente și partenerii neguvernamentali reprezentativi, să aloce fonduri europene suplimentare și să coordoneze măsurile luate cu scopul maximizării exemplelor de bună practică”.

Victor Negrescu și-a exprimat mulțumirea că această inițiativă ”a avut un ecou atât de bun și că mai mulți colegi eurodeputați, cu viziuni politice diferite, susțin demersul nostru”.

Vicepreședintele Comisiei pentru Educație din Parlamentul European, Victor Negrescu, este inițiatorul mai multor acțiuni pentru sprijinirea copiilor români, precum campaniile Zâmbetul de Sărbători, Culori de Primăvară, PESte tot la Școală sau a programelor prin care invită la Parlamentul European copii și tineri, inclusiv din diaspora, ultima vizită desfășurându-se chiar de Ziua Copilului.

Contextul tranziției energetice pentru orașe și regiuni locale este complex, iar tripla diversificare rămâne soluția finală pentru aceasta, a evidențiat eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE).

Acesta a participat la un eveniment internațional, care se desfășoară în Polonia, având în intervenție online din calitatea de președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European.

”Comisia ITRE joacă un rol foarte important în procesul tranziție energetică.  Prin deciziile pe care le luăm sunt în beneficiul cetățenilor și al industriei europene. Contextul tranziției energetice pentru orașe și regiuni locale este complex, iar tripla diversificare rămâne soluția finală pentru aceasta. Mă refer la o diversificare a surselor de energie, a furnizorilor și a rutelor de aprovizionare”, a precizat europarlamentarul.

Acesta a evidențiat că Uniunea Europeană dorește să devină mai puțin dependentă de sursele externe pe piața de energie și să crească gradual producția autohtonă de surse cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

”La Comisia ITRE suntem întotdeauna în contact direct cu autoritățile locale și regionale pe aceste subiecte. Rolul orașelor și al regiunilor este decisiv în ceea ce privește confruntarea cu actuala criză energetică și furnizarea de soluții pe termen lung pentru atingerea țintelor climatice pe care ni le-am asumat”, consideră Cristian Bușoi.

El a anunțat că în iunie urmează ”să avem o dezbatere cu reprezentanții Comitetului Regiunilor și ai Comisiei pentru a discuta despre tranziția energetică a orașelor și competitivitatea lor regională”.

Eugen Tomac (PMP, PPE) a anunțat că peste 50.000 de români au semnat pentru România în Schengen, astfel că ”mesajul nostru ferm va ajunge în Parlamentul European”.

Întrucât consideră că României și românilor li s-a făcut o nedreptate în cadrul Consiliului JAI din 8 decembrie, când Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație, Eugen Tomac a lansat o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care nu anulează însă demersurile diplomatice.

Pentru ca demersul său să capete forță este nevoie ca Parlamentul European să intervină din calitatea de reclamant privilegiat în procesul intentat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva Consiliului UE, astfel că eurodeputatul a lansat o companie de strângere de semnături în acest sens.

”În calitate de deputat european, am depus această acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene având calitatea de reclamant neprivilegiat. Pentru a reuși să avem un proces cât mai rapid în interesul a douăzeci de milioane de cetățeni români, am lansat campania <<Semnează pentru România în Schengen>>. Prin acest demers, am invitat cetățenii români să susțină petiția adresată Parlamentului European prin care îi cerem intervenția în procesul deschis la CJUE. De ce? Pentru că Legislativul are calitate de reclamant privilegiat. În urma campaniei, am reușit să convingem peste 50.000 de români să semneze pe platforma www.romaniainschengen.ro. Mesajul nostru ferm va ajunge în Parlamentul European!”, a anunțat Tomac într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta le-a mulțumit tuturor și fiecăruia în parte, ”fiecărui cetățean român care a contribuit la acest succes”.

”Dăm dovadă astfel de solidaritate și unitate spre apărarea intereselor României într-o Europă pe care ne-o dorim liberă. Semnătura dumneavoastră ne dă curajul să luptăm mai departe prin toate mijloacele împotriva acestei mari nedreptăți. Sunt convins că vom reuși să o corectăm în Justiție.  Le mulțumesc, de asemenea, sutelor de colegi din întreaga țară care s-au mobilizat extraordinar pentru a-i convinge pe români să ne fie alături în acest demers atât de necesar.  România merită în Schengen, românii merită să fie liberi în Europa. Împreună vom reuși să ne facem dreptate acolo unde Guvernul nu a vrut!”, a mai spus eurodeputatul.

România trebuie să intre în spațiul Schengen cât mai curând posibil, anul acesta, a fost răspunsul oferit recent de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, scrisorii înaintate de Eugen Tomac.

Tot recent, Comisia Europeană a prezentat cel de-al doilea raport privind starea Schengen în care a solicitat din nou Consiliului Uniunii Europene să ”consolideze în continuare unitatea europeană” prin acceptarea aderării depline a României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Raportul va servi drept bază pentru discuțiile politice și pentru orientarea în cadrul Consiliului Schengen din 8 iunie 2023.