Connect with us

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu a votat pentru Programul Spațial al UE 2021-2027: Este mare nevoie de continuitate în domeniul activităților spațiale, în special pentru derularea fără sincope a programelor Copernicus și Galileo

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) a votat pentru susținerea Programului Spațial al Uniunii Europene 2021-2027, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European din 27 aprilie, explicând că este „mare nevoie de continuitate în domeniul activităților spațiale, în special pentru derularea fără sincope a programelor Copernicus și Galileo”.

Susțin prin votul meu Programul Spațial 2021-2027 deoarece Uniunea Europeană are mare nevoie de continuitate în domeniul…

Posted by Marian-Jean Marinescu on Thursday, 29 April 2021

 

„Activitatea în spațiu se dezvoltă într-un ritm accelerat, competiția internațională devine tot mai puternic, iar acest sector de activitate va deveni foarte important în viitorul apropiat. Pentru a rămâne o putere spațială, Uniunea trebuie să acționeze rapid și hotărât astfel și să poată ține pasul cu noua realitate”, afirmă Marian-Jean Marinescu, într-o postare pe Facebook, în care explică motivele pentru care a decis să susțină prin vot acest program european.

În acest sens, el precizează că grupul PPE, al cărui membru este,  a îmbunătățit textul legislativ adăugând simplificarea coordonării activității spațiale, îmbunătățirea alocării responsabilității în special referitor la Agenția europeană pentru programul spațial, securizarea GovSatCom (Comunicațiile guvernamentale prin satelit ale Uniunii Europene, nr), promovarea industriei și tehnologiilor europene, precum și consolidarea diplomației spațiale a UE.

Cu toate acestea, eurodeputatul atrage atenția că bugetul pentru derularea Programului Spațial al Uniunii în următorii șapte ani „este foarte mic, raportat atât la nevoile de dezvoltare a programelor Copernicus, Galileo, dar mai ales pentru GovSatCom, cât și la provocările aduse de competiția internațională”.

De exemplu, spune Marian-Jean Marinescu, Uniunea are urgentă nevoie de un sistem de management al traficului spațial, în contextul creșterii rapide a activității în spațiu.

„Numărul sateliților care urmează să fie lansați în spațiu crește exponențial, în condițiile în care avem deja în spațiu 3.000 de sateliți în faza de dezintegrare”, precizează politicianul, subliniind că tocmai „crearea unui sistem de management al traficului spațial ridicat și provocările din punct de vedere a capabilităților tehnice vor pune o presiune suplimentară asupra bugetului Programului Spațial, program care din păcate este subfinanțat”.

Având la bază un pachet financiar de 13.2 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, investițiile din cadrul Programului spațial al UE, combinate cu Orizont Europa și InvestEU, vor sprijini industria spațială europeană, contribuind la competitivitatea, inovarea, spiritul antreprenorial, competențele și consolidarea capacităților marilor companii, ale întreprinderilor mici și mijlocii și ale întreprinderilor nou-înființate, sporind astfel reziliența UE.

Astfel, Programul spațial al UE va asigura dezvoltarea în continuare a actualelor programe europene emblematice, Copernicus pentru observarea Pământului și Galileo/EGNOS pentru navigația prin satelit. Acesta va permite, de asemenea, lansarea unor inițiative europene în domeniul comunicării prin satelit (GOVSATCOM) și al cunoașterii situației spațiale (SSA) pentru protecția infrastructurii spațiale împotriva deșeurilor spațiale.

Programul pune, de asemenea, un accent deosebit pe sectorul din aval, pe pătrunderea pe piață și pe exploatarea datelor și serviciilor spațiale, inclusiv pentru a sprijini dubla tranziție verde și digitală.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

Published

on

© Marian-Jean Marinescu/ Facebook

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, raportor al Comisiei pentru control bugetar din Parlamentul European pentru raportul Curții de Conturi Europene referitor la sprijinul UE pentru regiunile carbonifere, consideră că ”o cooperare între statele membre și autoritățile locale” este un element cheie pentru ca tranziția către economia verde să fie un succes.

”Există studii care arată că multe locuri de muncă riscă să fie pierdute în regiunile care fac această tranziție către o economie neutră din punct de vedere a emisiilor de carbon. Folosind Fondul de Traziție Justă și alte resurse pentru a investi inteligent în oameni și întreprinderi ar putea înlocui aceste locuri de muncă, a proteja mediul și a ajuta economia”, a subliniat Marinescu în intervenția sa.

Acesta a punctat că ”tranziția este o procedură complexă”.

”Dacă se face corect, poate avea beneficii asupra regiunilor carbonifere în ceea ce privește angajarea, economia și mediul. Dacă nu va fi făcută cum trebuie prin procese de tranziție justă schimbările economice ar putea duce la inegalitate socială crescută, greve, agitație socială și pierderi de competitivitate a unor sectoare întregi sau a unor întreprinderi. Impactul trece dincolo de cifrele șomajului pentru că aceste pierderi de locuri de muncă îi vor afecta și pe subfurnizori și veniturile din impozite, sisteme de asigurări sociale și de sănătate. E important să ne gândim ce locuri de muncă ar fi potrivite pentru foștii mineri, date fiind capacitățile lor și așteptărilor lor salariale”, a semnalat acesta.

În viziunea sa, Comisia Europeană ”ar trebui să se asigure că planurile stabilesc în mod detaliat măsurile de susținere pentru toate categoriile de lucrători afectați direct și indirect de tranziția spre economia verde”.

”O cooperare puternică între statele membre și autoritățile locale este necesară și ea va fi cheie pentru asigurarea succesului acestui proces. Consultările între diversele părți sunt foarte importante pentru a ne asigura că problemele inevitabile sunt anticipate și gestionate bine și fără discriminare. De exemplu, pentru a determina care muncitori vor fi relocați în alte orașe sau care vor fi concediați și în ce condiții. Comisia, atunci când va aproba planurile teritoriale de tranziție justă, trebuie să verifice că toate criteriile au fost respectate. Investițiile ar trebui să accelereze tranziția către o economie locală sustenabilă și diversificată care să fie orientată spre viitor și să ofere locuri de muncă de calitate și susținere comunităților și municipalităților”, a mai spus Marian-Jean Marinescu.

Eurodeputatul a salutat crearea platformei pentru o tranziție justă, având în vedere că ”statele membre au nevoie de orientare”.

”Este important să publicăm proiectele și planurile finale, atât din punct de vedere al transparenței, cât și pentru a facilita învățarea și schimbul de experiență între regiuni, pentru a oferi informații investitorilor și pentru a implica toți partenerii la potențialul lor complet în dezvoltarea acestor regiuni. Este foarte important să se utilizeze toate fondurile europene și regionale pentru aceste planuri și ele trebuie să fie coerente cu alte fonduri europene, de exemplu Facilitatea de Redresare și Reziliență”, a evidențiat eurodeputatul.

Acesta a amintit și de Complexul Energetic Oltenia, o companie producătoare de electricitate pe bază de cărbune.

A existat un plan de restructurare a acestei companii, aprobat de către Comisie. Fondurile pentru ”modernizare vor finanța acest plan, și aceasta este aprobat, deci planul de restructurare a companiei cu două grupuri pe gaz. Va mai exista și o altă entitate bazată pe energie fotovoltaică și costă 900 de milioane. Din fondul de modernizare, care este oferit pe baza certificatelor cu emisii, asta va produce până în 2027 60.000 de șomeri, 12.000 direct, restul indirect. Acești oameni trebuie să își găsească un loc de muncă. Fondul de tranziție este pentru asta. Nu doar ca să își găsească locuri de muncă, ci să stimulăm investițiile în această regiune pentru a crea locuri de muncă. Regiunea mea nu are o conexiune nici măcar rutieră cu vestul  Europei. Va face foarte dificil să aducem investiții în regiune. O autostradă ar putea fi începutul aducerii investițiilor. Sigur că e necesar să reducem emisiile, dar trebuie să vedem cum să nu reducem și viețile acestor oameni. După părerea mea, e același lucru: ori că mori din cauza emisiilor, ori că mori de foame și nu ai o slujbă, tot mori. Trebuie să fim echilibrați”, a conchis Marian-Jean Marinescu.

La începutul lunii noiembrie, Curtea de Conturi Europeană a emis un raport care evidențiază că asistența financiară pusă la dispoziție de UE pentru regiunile carbonifere a avut un impact limitat atât asupra ocupării forței de muncă, cât și asupra tranziției energetice.

În pofida progreselor de ansamblu, cărbunele rămâne o sursă semnificativă de emisii de gaze cu efect de seră în mai multe țări din UE.

Auditorii au recomandat deci ca noul Fond pentru o tranziție justă să fie utilizat în mod eficace și eficient pentru a atenua impactul socioeconomic pe care tranziția UE către neutralitatea climatică îl are asupra regiunilor carbonifere.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: În contextul agresiunii ruse împotriva Ucrainei, UE își consolidează reglementările privind protejarea structurilor critice în fața atacurilor hibride

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Uniunea Europeană își reactualizează și consolidează reglementările privind protejarea structurilor critice în fața atacurilor hibride, în contextul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, a subliniat eurodeputatul Marian-Jean Marinescu într-o declarație pentru CaleaEuropeană.ro.

”De la începutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, Uniune Europeană își reconsideră, reactualizează și consolidează o importantă parte a politicilor. Este și cazul reglementărilor privind protejarea structurilor critice în fața atacurilor hibride. În ultima perioadă, tot mai multe state membre au fost ținta atacurilor hibride care au vizat infrastructura critică. Pentru a răspunde cât mai bine acestor noi provocări, a fost necesară completarea Directivei privind măsurile pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică”, a susținut europarlamentarul, membru al Comisiei pentru transport și turism din Parlamentul European. 

Acesta a explicat că Directiva privind reziliența structurilor critice ”actualizează cadrul legal existent privind protecția entităților critice împotriva atacurilor fizice, prin armonizarea în continuare a normelor în întreaga Uniune, definirea obligațiilor suplimentare pentru statele membre și extinderea domeniului de aplicare la 11 noi sectoare: energie, transport, infrastructură digitală, bancar, infrastructură pieței financiare, sănătate, apă potabilă, apă uzată, administrație publică, spațiu și alimentație”.

”La inițiativa Parlamentului European, textul adoptat în sesiunea plenară include în lista entităților critice care trebuie protejate și producția, procesarea și distribuția alimentelor, precum și administrația publică la nivel central. În plus, directiva definește criteriile minime pentru controlul persoanelor care au acces direct sau de la distanță la o entitate critică sau la sistemele sale de informații și de control”, a completat Marian-Jean Marinescu.

Parlamentul European a adoptat la 22 noiembrie o nouă lege pentru a proteja mai eficient infrastructura esențială a Uniunii.

Cu 595 voturi pentru, 17 împotrivă și 24 abțineri, deputații europeni au confirmat acordul încheiat cu Consiliul referitor la consolidarea protecției infrastructurilor critice în UE. Noile reguli vor armoniza definiția ”infrastructurii critice”, astfel încât să fie coerentă între țările Uniunii.

Potrivit noilor norme, țările Uniunii vor trebui să adopte strategii naționale de reziliență, iar comunicațiile transfrontaliere vor trebui efectuate prin puncte unice de contact desemnate în fiecare țară a UE.

În același timp, trebuie evitată dubla raportare în cazul suprapunerilor acestei legi cu alte inițiative, pentru ca actorii esențiali să nu se confrunte cu sarcini administrative nenecesare.

Pentru a asigura transparența, actorii esențiali vor trebui să informeze autoritățile naționale despre orice incidente sau perturbări, iar autoritățile vor trebui să informeze populația atunci când acest lucru este de interes public.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Extinderea UE, soluția pentru consolidarea geopolitică în noua realitate creată de războiul purtat de Rusia în Ucraina

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu susține că extinderea Uniunii Europene rămâne soluția pentru consolidarea geopolitică în noua realitate creată de războiul din Ucraina. 

„În noua realitate creată de războiul purtat de Rusia în Ucraina, devine și mai evident pentru statele europene candidate și partenere că singura soluție viabilă rămâne intrarea în Uniunea Europeană. Iar porțile Uniunii sunt și vor rămâne deschise pentru aceste state, câtă vreme aderă la valorile și principiile acestei comunități”, a transmis eurodeputatul liberal într-o declarație pentru CaleaEuropeana.ro

Potrivit eurodeputatului Marinescu, „la o nouă realitate avem nevoie și de o nouă strategie privind extinderea Uniunii, iar raportul adoptat în această sesiune plenară stabilește principalele direcții de urmat în procesul de extindere.”

„În primul rând, salutăm și sprijinim decizia excepțional de rapidă a Consiliului European cu privire la cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei și continuăm să le oferim sprijin politic și tehnic în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a mai adăugat acesta. 

De asemenea, deoutatul european precizează că noua strategie ar trebui să asigure că progresul fiecărei țări pe calea aderării este evaluat în funcție de propriile merite și depinde de progresul său în adoptarea și punerea în aplicare a reformelor fundamentale și a acquis-ului UE: „În același timp, este foarte important ca în procesul de extindere, Uniunea să își păstreze relevanța și credibilitatea geostrategică și geopolitică, ceea ce nu se poate obține decât dacă există același numitor comun cu statele candidate și potențial candidate în domeniile politicilor externe, de securitate și de apărare comune.”

„Această nouă strategie acordă importanță sporită alinierii țărilor candidate la politica externă și de securitate comună a UE și îndeamnă să avanseze negocierile de aderare cu Serbia numai dacă țara se aliniază la sancțiunile UE împotriva Rusiei și face progrese semnificative în reformele legate de UE. Din această perspectivă, este solicitată reconsiderarea fondurilor UE pentru Serbia, în special orice proiecte finanțate în cadrul Planului economic și de investiții pentru Balcanii de Vest, pentru a ne asigura că toate cheltuielile UE sunt pe deplin în concordanță cu propriile obiective și interese strategice ale UE”, a conchis Marian-Jean Marinescu în declarația sa.

Continue Reading

Facebook

NATO8 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

ROMÂNIA12 hours ago

Bogdan Aurescu: Profilul României în NATO și contribuțiile la contracararea efectelor războiului Rusiei în Ucraina au avut un rol important în discuțiile privind aderarea la Schengen

NATO12 hours ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Ucraina: Comisia Europeană alocă 5,5 milioane de euro pentru cazarea în siguranță a persoanelor care fug de război

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Șeful diplomației americane, mesaj de la București: SUA colaborează cu parteneri din întreaga lume pentru a ”contracara influența malignă a Rusiei”

NATO13 hours ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO13 hours ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

U.E.13 hours ago

Josep Borrell participă în Polonia la Consiliul ministerial al OSCE, unde va vizita și Misiunea de asistență militară a UE pentru Ucraina

CONSILIUL UE14 hours ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, mulțumește președinției cehe a Consiliului UE pentru sprijinul acordat aderării țării noastre la Schengen

NATO14 hours ago

Mircea Geoană: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București, o nouă piatră la proiectul unei Românii aflate în centrul și nu la periferia Europei

NATO8 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO12 hours ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO13 hours ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO13 hours ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO14 hours ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI15 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL1 day ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO1 day ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO2 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO2 days ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

Team2Share

Trending