Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu, avertisment din Parlamentul European înaintea alegerii unui nou președinte: Există riscul ca noi majorități politice să fie formate cu grupurile extremiste

Published

on

Consensul decizional la nivelul Parlamentului European ar putea avea de suferit în urma alegerilor pentru funcția de președinte al instituției, care se vor desfășura pe 17 ianuarie 2017, existând riscul ca noi majorități să ajungă să fie formate cu sprijinul grupurilor politice de extremă stânga sau dreapta, avertizează eurodeputatul Marian-Jean Marinescu.

Vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European, Marinescu a declarat pentru CaleaEuropeana.ro că prin ruperea acordului politic dintre grupurile PPE și S&D se va crea o competiție strânsă la votul pentru funcția de președinte.

”După cum știți exista un acord între grupul PPE și grupul socialist, la care a aderat și grupul liberal, ca în prima parte a acestei legislaturi să fie un președinte de la S&D, iar în a doua parte – un președintele de la grupul PPE. Din păcate, socialiștii și liberalii au denunțat acest acord, ceea ce înseamnă că va fi o competiție strânsă în ianuarie la vot. Grupul PPE și-a desemnat candidatul, pe Antonio Tajani – fost comisar și membru în Parlamentul European de multă vreme și rămâne de văzut care va fi rezultatul. Noi avem cele mai multe voturi în Parlament, dar nu pentru o majoritate. Din păcate, se va ajunge la mâna grupurilor extremiste despre care nu se știe cum vor vota. Declarațiile celorlalte grupuri au fost acelea de a nu face acorduri cu aceste grupuri extremiste, însă nu se știe niciodată”, a declarat eurodeputatul.

Anterior ca grupul PPE să își desemneze candidatul pentru șefia Parlamentului European, socialiștii și democrații europeni au anunțat că liderul grupului lor politic, Gianni Pittella, va candida pentru a-l înlocui pe social-democratul Martin Schulz în funcția de președinte al PE.

În acest context, Marinescu a precizat că un efect important al acestei candidaturi din partea socialiștilor europeni este ruperea acordului legislativ între cele două grupuri politice, punând în pericol activitatea legislativă și generând o situație în care majoritatea politică ar putea fi formată cu ajutorul grupurilor extremiste.

Important este și faptul că Gianni Pittella, liderul grupului socialist și candidatul la președinția Parlamentului, a declarat că și acordul legislativ între socialiști și populari nu mai este valabil, ceea ce pentru activitatea legislativă poate să devină o problemă pentru că până acum a existat înțelepciunea ca cele trei-patru grupuri tradiționale din Parlament să discute subiecte importante în domeniul legislației, iar acum acest lucru nu se va mai întâmpla. Atunci pot exista situații în care majoritatea să fie creată în alt mod, cu grupurile extremiste. Lucrul acesta este destul de îngrijorător, în această perioadă în care sunt stare care au o altfel de atitudine decât cea europeană și mai ales uitându-ne în urmă, în acești doi ani și jumătate, când au mai existat situații în care fără o majoritate creată de PPE și S&D, spre exemplu, au rezultat voturi destul de stranii, să le spunem”, a conchis Marinescu.

Citiți și Doi italieni țintesc președinția Parlamentului European: Antonio Tajani, desemnat candidat al popularilor europeni la șefia instituției. Socialiștii l-au propus pe Gianni Pittella

Împreună, PPE și S&D au majoritate fragilă în Parlamentul European, însumând 404 eurodeputați din totalul celor 751. O majoritate simplă înseamnă 376 de europarlamentari.

Astfel, prin confruntarea lor pentru șefia Parlamentului European, atât popularii, cât și socialiștii vor avea nevoie de mai multe grupuri politice pentru a întocmi o majoritate, inclusiv de liberali și de verzi.

Cel mai mare grup politic din PE este cel al PPE (215), urmat de S&D (189), ECR (74), ALDE (68), Stânga Unită (52), Verzii (50), Grupul Democrației Directe (44) și grupul condus de Marine Le Pen, ENL (39). 18 eurodeputați sunt neafiliați.

În 2014, actualul președinte, Martin Schulz, a fost ales cu 409 voturi dintr-un număr total de 612 voturi valabile.

Viitorul președinte al Parlamentului European va fi ales pe 17 ianuarie 2017.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Rareș Bogdan îi cere lui Emmanuel Macron să nu abandoneze România în afara spațiului Schengen: “Deveniți avocatul românilor pentru aderarea la Schengen”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Rareș Bogdan, liderul eurodeputaților români din grupul PPE, i-a solicitat miercuri președintelui francez Emmanuel Macron să rămână avocatul parcursului european al României în buna tradiție a prieteniei dintre România și Franța și să sprijine aderarea țării noastre la Spațiul Schengen.

Bogdan a vorbit în plenul Parlamentului European în cadrul dezbaterii dintre eurodeputați și Macron pe marginea priorităților președinției franceze a Consiliului UE, care și-a propus reformarea spațiului Schengen.

El și-a început discursul cu un recurs la istorie și la momentele în care Franța a sprijinit România.

“Încep prin a spune răspicat că România datorează enorm Franței, încă din veacul 19. De la istoricii Edgar Quinet și Julles Michelet, prieteni și susținători ai României, până la Napoleon al III-lea, fără de care nu am fi avut o dinastie. Fără Franța, modernitatea și modernizarea României ar fi durat mai mult. Vă suntem recunoscători. Generalul Henri Berthelot, i-a numit pe români „familie” și a contribuit la reorganizarea Armatei Române, iar asta ne-a ajutat să ne salvăm nu doar teritoriul, ci si identitatea națională. În ultimele 2 decenii, Franța a fost avocatul permanent al aderării României la UE. Vă mulțumim pentru sprijin!”, a spus Rareș Bogdan.

“Domnule președinte, interveniți încă o dată în istoria noastră! Îndatorați-ne încă o dată! Continuați tradiția prieteniei țărilor noastre și deveniți avocatul românilor pentru aderarea la Spațiul Schengen!”, a insistat prim-vicepreședintele PNL.

Rareș Bogdan a amintit că România îndeplinește din 2011 toate condițiile tehnice de aderare, “dar este blocată pe criterii politice de neînțeles, este ținută, practic, la ușa Schengen”. Mai mult, a atenționat că “această situație nedreaptă față de români accentuează virulența manifestărilor extremiste” în România.

“Până anul trecut, România era excepția pozitivă, fără formațiuni parlamentare ostile UE. Astăzi, lucrurile se schimbă, din păcate. Situații vădit nedrepte, precum aceasta, alimentează din plin retorica antioccidentală. România devine un poligon de încercare pentru populism extremist antieuropean, pentru antisemitism. Noi, românii, vă cerem sprijinul și contăm pe el! Fiți fratele nostru mai mare, așa cum a fost în istorie, țara dvs pentru noi, într-o Europă a valorilor și a solidarității! Schengen este prioritatea zero pentru România Europeană. Nu abandonați România în afara zonei Schengen. Vive la France! Vive la Roumanie! Vive L’Europe!”, a adăugat el.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a prezentat în hemiciclul Parlamentului European obiectivele președinției franceze a Consiliului UE, președinție care și-a început mandatul la 1 ianuarie 2022. Cu acest prilej, oficialul francez a pledat pentru reforma spațiului Schengen, care să consolideze lupta împotriva imigrației ilegale.

„Trebuie să ne asigurăm că avem control asupra propriilor frontiere. Am făcut multe progrese, întrucât am consolidat Frontex și președinția franceză va încerca să reformeze spațiul Schengen, care stă la baza promisiunii sale inițiale, a unui spațiu de liberă circulație, protejând frontierele noastre externe, inclusiv având o forță interguvernamentală de intervenție rapidă susținută de un acord între statele membre, așa cum am făcut între 2018 și 2021, construind parteneriate cu țările de origine și țările de tranzit pentru a opri traficanții și făcând o politică mai eficientă care să respecte principiile noastre pentru a lupta împotriva imigrației ilegale”, a transmis președintele francez.

Printre obiectivele președinției Franței la Consiliul UE, enunțate la începutul lunii decembrie, se numără și reforma spațiului Schengen pentru ca Europa să își poată apăra frontierele în fața crizelor migratorii. Pentru a evita ca dreptul de azil să fie “deturnat” în Europa, președintele Emmanuel Macron a anunțat că “vom iniţia sub această preşedinţie o reformă a spaţiului Schengen”, liderul de la Elysee dorind “instituirea unui pilotaj politic al Schengen”, prin reuniuni regulate ale miniştrilor europeni de resort, spre a se putea “întări controalele la frontiere” atunci când se va considera necesar.

Citiți și Ambasadoarea Franței: Președinția franceză la Consiliul UE va depune toate eforturile pentru a primi România în spațiul Schengen

Aflat într-o vizită la București în luna septembrie a anului trecut, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a susținut că România trebuie să adere la Spaţiul Schengen întrucât a demonstrat că este o ţară serioasă în ceea ce priveşte protejarea frontierelor.

La finele anului trecut, premierul Nicolae Ciucă a declarat că nu poate garanta că integrarea României în spațiul de liberă circulație Schengen se va realiza în 2022, dar că își poate propune o astfel de țintă de traseu. Anterior, la summitul Consiliului European de toamnă de la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat solicitarea ţării noastre de a deveni cât mai curând membru al Spaţiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune. Șeful statului a arătat că în cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spaţiului Schengen, ţara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil şi eficient.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. România nu a beneficiat până în prezent de situația supunerii la vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne a temei aderării la Schengen. Țara noastră este încă monitorizată sub Mecanismul de Cooperare și Verificare, invocat adesea de alte state membre pentru a bloca primirea României în Schengen. Recent, Comisia Europeană a solicitat un calendar pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și adoptarea legilor justiției, subliniind că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România. Dând curs acestor solicitări, ministrul justiției Cătălin Predoiu a anunțat va propune Guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și cu modificarea legilor Justiției pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie, anul viitor.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie 2021 o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația. În decembrie, Consiliul Uniunii Europene a concluzionat că Croația a îndeplinit condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului Schengen, cel mai nou stat membru al Uniunii Europene fiind cu un pas mai aproape de aderarea la spațiul de liberă circulație.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eugen Tomac îndeamnă Guvernul să acționeze pentru a limita scumpirea alimentelor: Trebuie eliminat TVA-ul la produsele alimentare de bază și notificată Comisia Europeană

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) îndeamnă Guvernul să notifice Comisia Europeană pentru a evita ”creșterea necontrolată a prețurilor la produsele alimentare” pentru care, în parte, criza de energie se face răspunzătoare.

”Criza de energie a produs un șoc fără precedent în toată economia. Prin urmare, acum, prioritatea zero este să facem tot posibilul pentru a evita creșterea necontrolată a prețurilor la produsele alimentare”, semnalează acesta.

Tomac este de părere că Guvernul ”are obligația să ia urgent o serie de măsuri curajoase pentru a proteja populația în fața inflației și pentru a limita scumpirea alimentelor.”

”Oricât de complicată ar fi decizia și oricât de mult ar afecta bugetul, cred că în acest an trebuie eliminat TVA-ul la produsele alimentare de bază. Doar așa putem evita un dezastru în următoarele luni. Este esențial ca cetățenii să își poată permite să se hrănească decent, iar pentru asta, produsele alimentare trebuie să iasă de pe poarta fabricilor la prețuri mai mici”, consideră eurodeputatul.   

Eugen Tomac apreciază că acesta sunt ”măsuri necesare” care nu trebuie privite ”cu suspiciune”.

” Veniturile românilor sunt incomparabil mai mici decât ale cetățenilor țărilor vest europene, prin urmare avem nevoie de decizii îndrăznețe pentru a-i ajuta. Creșterea rapidă a prețurilor va avea, firește, un impact social puternic. Trebuie notificată Comisia Europeană și acționat acum”, conchide europarlamentarul mesajul.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Victor Negrescu, scrisoare către Emmanuel Macron prin care solicită ca aderarea României la Schengen să se afle printre obiectivele președinției franceze a Consiliului UE

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

În contextul deținerii de către Franța a președinției Consiliului Uniunii Europene și a prezentării în plenul Parlamentului European a priorităților sale, europarlamentarul Victor Negrescu (PSD, S&D) a trimis președintelui Emmanuel Macron și ministrului responsabil de afaceri europene o scrisoare prin care solicită includerea aderării României la Schengen printre obiectivele președinției.

Eurodeputatul a declarat că Uniunea Europeană nu poate fi completă fără România în spațiul Schengen, iar „această nedreptate, care alimentează euroscepticismul, trebuie rapid corectată”. El a subliniat că aderarea Croației la spațiul Schengen, țară care a îndeplinit recent criteriile, trebuie să conducă și la aderarea țării noastre.

„Acum este momentul să insistăm, profitând de parteneriatul strâns cu Franța și contextul politic favorabil din Germania și restul Europei. Am organizat în trecut trilaterala România-Franța-Germania la nivel de miniștrii de afaceri europene și cred că există astăzi premisele pentru realizarea acestui deziderat”, a scris Victor Negrescu, pe Facebook.

„Prin acest demers relansăm campania PES activists România, RomâniaCereSchengen, care, cu ajutorul a peste 50.000 de susținători, a condus la o rezoluție a Parlamentului European pentru aderarea României la Schengen. Sperăm ca noua campanie, RomâniiMerităÎnSchengen, să ne ducă mai aproape de acest obiectiv”, a conchis deputatul european. 

Reamintim că Franța a preluat, 1 ianuarie 2022, de la Slovenia, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, deschizând un trio din care mai fac parte Cehia (iulie-decembrie 2022) și Suedia (ianuarie – iunie 2023).

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI20 mins ago

Rareș Bogdan îi cere lui Emmanuel Macron să nu abandoneze România în afara spațiului Schengen: “Deveniți avocatul românilor pentru aderarea la Schengen”

CONSILIUL UE20 mins ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

COMISIA EUROPEANA23 mins ago

Maros Sefcovic a pledat, în plenul PE, pentru dezvoltarea producției de semiconductori în Europa: Trebuie să ne făurim propriul destin

CONSILIUL EUROPEAN41 mins ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.56 mins ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Manfred Weber, către președintele Franței: Nord Stream 2 va trebui oprit, dacă va exista o escaladare militară în Ucraina

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

CONSILIUL UE2 hours ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

CONSILIUL UE2 hours ago

Emmanuel Macron, în plenul Parlamentului European: Putem să avem o politică de vecinătate mai bună, iar UE poate deveni o putere care să asigure echilibrul

U.E.2 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL UE20 mins ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN41 mins ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.56 mins ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

CONSILIUL UE2 hours ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.2 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

RUSIA23 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

RUSIA2 days ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

Advertisement

Team2Share

Trending