Connect with us

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu: Fondul Social European Plus de 88 de miliarde de euro, o nouă dovadă că UE acordă sprijin celor mai vulnerabili cetățeni ai săi pentru a face față efectelor crizei COVID-19

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu consideră că sprijinul pentru cei mai vulnerabili cetățeni ai săi este o obligație a Uniunii Europene cu atât mai mult cu cât întreaga presiune a pandemiei de COVID-19, dar și a transformărilor impuse de o economie europeană digitală și verde, se răsfrâng în primul rând asupra oamenilor.

Acesta este unul dintre motivele pentru care europarlamentarul român a sprijinit în cadrul primei sesiuni plenare a Parlamentului European organizate la Strasbourg de la începutul pandemiei Fondul Social European Plus (FSE+), prin care Uniunea Europeană va investi 88 de miliarde de euro în perioada 2021-2027 pentru a îmbunătăți nivelul de trai al cetățenilor europeni.

”Am susținut prin votul meu acest raport deoarece efectele crizei economice generate de pandemia Covid-19 sunt resimțite din ce în ce mai puternic de către cetățeni. În plus, tranziția digitală și alinierea la țintele de mediu stabilite prin Pactul Ecologic vor cauza noi presiuni economice și sociale”, a transmis Marinescu.

Acesta a argumentat că Fondul Social European Plus devine în acest context ” un instrument foarte important prin care Uniunea vine în sprijinul cetățenilor, prin fonduri alocate special pentru nevoile specifice ale fiecărei categorii sociale, având ca obiective creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și a  nivelului de pregătire profesională, precum și o protecție socială cât mai corectă”.

Marian-Jean Marinescu a detaliat cum vor fi distribuite fondurile din acest instrument în perioada 2021-2027: statele membre vor trebui să aloce cel puțin 25% din fonduri pentru promovarea incluziunii sociale și sprijinirea celor mai afectate grupuri sociale ca urmare a pierderii locurilor de muncă și a diminuării veniturilor; investiții substanțiale trebuie alocate pentru sprijinirea tinerilor pentru găsirea unui loc de muncă; sărăcia în rândul copiilor este o altă prioritate iar statele care au un nivel crescut de sărăcie a copiilor trebuie să investească cel puțin 5% din fondurile FES ce le revin; pentru a reduce sărăcia extremă sunt alocate alte trei procente care permit statelor membre să le ofere acestor oameni alimente și bunuri de strictă necesitate.

Parlamentul European a dat verde la 8 iunie Fondului Social European Plus, instrument prin care Uniunea Europeană urmărește să sprijine statele membre să facă față crizei cauzate de pandemia de COVID-19, să atingă niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă și o protecție socială echitabilă, precum și să dezvolte o forță de muncă rezilientă și calificată, pregătită pentru tranziția către o economie verde și digitală.

Fondul Social European Plus, al cărui buget se ridică la 88 de miliarde de euro, va juca un rol important în implementarea Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale și în combaterea efectelor socio-economice ale pandemiei. 

FSE+ vine în sprijinul agendei abițioase a Comisiei Europene pentru realizarea unei Europe sociale puternice, axate pe locuri de muncă și competențe adaptate exigențelor viitorului, și deschide calea către o redresare socioeconomică echitabilă, rezilientă și favorabilă incluziunii.

Pentru atingerea acestui deziderat, Executivul european a prezentat la începutul lunii martie Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, care detaliază acțiunile concrete în vederea implementării în continuare a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale, ca efort comun al statelor membre și al UE, cu implicarea activă a partenerilor sociali și a societății civile. 

Planul propune, de asemenea, obiective principale în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de protecție socială, pe care UE va trebui să le îndeplinească până în 2030:

  1. cel puțin 78 % dintre persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani să aibă un loc de muncă;
  2. cel puțin 60% dintre adulți să participe anual la cursuri de formare;
  3. numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială să fie redus cu cel puțin 15 milioane.

Angajamentul față de punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale a fost reiterat de liderii celor 27 de țări membre UE, reuniți la 7 mai la Porto. 

 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, membru al Comisiei pentru transport și turism (TRAN) din Parlamentul European, și-a exprimat speranța ca viitorul apropiat ”să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor statelor” care sunt traversate de acest fluviu.

Europarlamentarul român a participat joi la o dezbatere, organizată de Camera de Comerț și Industrie din România (CCIR) în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România, referitoare la valorificarea transportului pe Dunăre și Marea Neagră și stimularea comerțului internațional durabil.

În acest context, Marinescu a reiterat mesajul său referitor la nevoia unei ”coordonări de la nivelul Comisiei Europene, care să negocieze cu toate statele membre și să ducă finanțarea necesară din fonduri UE alocate către fiecare stat membru către canalul navigabil”.

”Dunărea este un subiect extrem de important, mai ales pentru România. Ar fi un sector economic extrem de profitabil. Noua religie este Green Deal și există niște sloganuri Shift2Rail, Shift2Water, să mutăm transportul pe de pe rutier pe calea ferată sau pe apă. Nici calea ferată, nici apa nu sunt pregătite să primească un flux de marfă mult mai mare. Dacă nu se face ceva, aceste ținte nu vor putea fi îndeplinite”, a atras atenția eurodeputatul.

Acesta a amintit și de momentul în care a elaborat, în 2010, alături de alți alți colegi din Ungaria, Austria și Germania, poziția Grupului PPE din Parlamentul European față de Strategia europeană a Dunării, în care solicitau Comisiei să se implice în coordonare.

”Spre deosebire de prima strategie a Mării Baltice, aici există o problemă: dacă unul dintre statele care sunt pe Dunăre nu investește, tot proiectul este pus în pericol. Nu s-a întâmplat acest lucru. S-au produs multe conferințe, documente, dar progresul a fost foarte mic în teren și, după opinia mea, nu vor fi foarte multe progrese pentru armonizarea regulamentelor, pentru o coordonare a investițiilor pentru realizarea a ceea ce este mai important, canalul navigabil. Dacă există navigabilitate pe toată durata anului pe Dunăre, atunci traficul va creștere interesul operatorilor economici va crește”, și-a arătat dezamăgirea Marinescu.

Citiți și:
Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia unei guvernanțe la nivel UE pentru a face mare salt de mutare a transportului pe căile navigabile și pe calea ferată
Trei proiecte-pilot depuse de Marian-Jean Marinescu au primit calificativul maxim din partea Comisiei Europene: În toamnă, după ce vor fi adoptate de Parlamentul European, vor intra în lucru

Potrivit CCIR, În 2019, la nivelul UE, transportul maritim de mărfuri pe distanțe scurte a reprezentat 60% (estimat la aproape 1,8 miliarde tone de mărfuri) din totalul de mărfuri transportate pe cale maritimă către și din principalele porturi ale UE. Portul Rotterdam a rămas cel mai mare port al UE pentru transport maritim pe distanțe scurte, gestionând un total de 204 milioane de tone de mărfuri, urmat de portul Antwerpen (101 mln. tone de mărfuri) și Amsterdam (53 mln. tone), în timp ce portul Constanța se clasează pe locul 14, gestionând în 2019 – 28,5 mln. tone de mărfuri pe distanțe scurte. Așadar, este evident că transportul maritim joacă un rol vital în asigurarea lanțurilor de aprovizionare pentru dezvoltarea comerțului global.

Conform unor estimări ale Agenției Europene de Mediu, transportul maritim este responsabil pentru 13,4% din totalul emisiilor de CO2 de la nivel european, adică de aproape șase ori mai puțin decât emisiile de dioxid de carbon provenit din transportul rutier (71,7%).

 

©European Environment Agency

 

Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

Published

on

© colaj foto (European Union 2020 - Source : EP/ European Union 2021 - Source : EP)

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu apreciază că ”vina combustibililor fosili” în criza prețurilor la energie ”nu este atât de mare” și că situația creată reprezintă ”o reacție a pieței la Pactul ecologic european”.

Europarlamentarul a participat joi la reuniunea Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, al cărei membru supleant este, în cadrul căreia comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a prezentat noile măsuri pentru abordarea situației excepționale a creșterii prețurilor în acest domeniu.

Astfel, Marian-Jean Marinescu a reluat întrebările sale la adresa Comisiei Europene cu privire la necesarul de energie în 2030, în contextul aplicării pachetului ”Fit fot 55”.

”Sunt de părere că partea combustibililor fosili în această criză nu este atât de mare, vina lor nu este atât de mare. Este o reacție a pieței la măsurile din Pactul ecologic. Dumneavoastră și alți colegi ați spus că energiile regenerabile reprezintă soluția. Poate. Trebuie să vedem însă cum, cât și când se va întâmpla acest lucru. Sunteți comisar. Ați aprobat în Colegiul Comisarilor pachetul <<Fit for 55>>. Am următoarea întrebare. Am trimis o întrebare în scris, dar nu am primit răspuns. Spuneți-ne: care va fi necesarul de energie în 2030, dacă se aplică acest pachet așa cum este propus acum de către Comisie? Care va fi mixul de energie necesar pentru a acoperi toate măsurile propuse de către Comisie?”, a întrebat eurodeputatul, care a anticipat în trecut că  ”identificarea și menținerea unui echilibru între îndeplinirea obiectivelor de mediu și păstrarea competitivității economiei UE” va fi un proces ”foarte dificil”, ca urmare a aplicării unor ”criterii șablon, care nu permit o abordare specifică a statelor membre” și care ”riscă să afecteze competitivitatea economică și nivelul de trai al cetățenilor”.

De altfel, acesta a solicitat Executivului european să pună ”mai multă rațiune în religia Green Deal”, în contextul creșterii prețurilor la energie, arătându-și deschiderea pentru folosirea gazului și energiei atomice.

În răspunsul său, comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a explicat că ”există planuri energetice naționale deja. Au fost prezentate până în 2019. Scopul nostru este ca 65% din electricitate să vină din energie regenerabilă până în 2030. Încurajăm statele UE să folosească fondurile de redresare și alte venituri suplimentare.”

Comisia Europeană a adoptat o comunicare privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene.

Comunicarea include un set de măsuri pe care UE și statele sale membre le pot lua pentru a aborda impactul imediat al creșterii prețurilor și pentru a ne consolida în continuare reziliența la șocuri viitoare.

Printre măsurile naționale pe termen scurt se numără sprijinul de urgență pentru venituri acordat consumatorilor casnici, ajutoare de stat pentru întreprinderi și reduceri specifice în materie de taxe și impozite. Comisia va sprijini, de asemenea, investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică; va examina posibilele măsuri privind stocarea energiei și achiziționarea de rezerve de gaze naturale și va evalua actuala organizare a pieței energiei electrice.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu anticipează că ”identificarea și menținerea unui echilibru între îndeplinirea obiectivelor de mediu și păstrarea competitivității economiei UE” va fi un proces ”foarte dificil”

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu critică prevederile șablon din Actul delegat al Comisiei Europene referitor la taxonomie, care riscă să afecteze ”competitivitatea economică și nivelul de trai al cetățenilor.”

”Găsirea și menținerea unui echilibru între îndeplinirea obiectivelor de mediu prevăzute în Pactul Ecologic și păstrarea competitivității economiei europene se dovedește a fi un demers foarte dificil. Suntem practic la începutul reglementării efective a ambițioaselor obiective fixate de Comisie prin Pachetul Green Deal, când dosarele specifice fiecărui domeniu de activitate ajung în Parlamentul European, pentru dezbatere și aprobare. Așa cum bănuiam, toate aceste reglementări sunt pe cât de complexe, pe atât de controversate iar găsirea unei linii comune este foarte dificilă, chiar și în interiorul aceluiași grup politic”, și-a exprimat îngrijorarea Marinescu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Actul delegat al Comisiei Europene referitor la taxonomie a ajuns pe agenda primei sesiuni plenare din octombrie. Acesta stabilește criteriile prin care o activitate economică se califică ca nefiind dăunătoare mediului și chiar contribuie la combaterea schimbărilor climatice.

”Aceste criterii sunt extrem de importante deoarece vor condiționa foarte strict finanțarea activităților economice, în funcție de conformarea sau nu a proiectelor economice la obiectivele de mediu și energie pentru 2030”, a subliniat eurodeputatul.

În acest context, Marinescu a anunțat că a votat împotriva Actului delegat deoarece ”prevederile legate de energie nucleară, gaz natural și combustibili alternativi vor îngreuna accesul la finanțare pentru proiectele din aceste domenii.”

”În plus, noile măsuri propuse de către Comisie interferează cu principiul neutralității tehnologice, principiu de bază al politicilor Uniunii și care favorizează diversitatea alternativelor tehnologice”, a completat europarlamentarul.

”Aplicarea unor criterii șablon, care nu permit o abordare specifică a statelor membre, riscă să afecteze competitivitatea economică și nivelul de trai al cetățenilor, în timp ce definirea acestor criterii într-o manieră simplistă, de genul bun sau rău va funcționa împotriva obiectivului principal al reglementării, și anume finanțarea schimbărilor esențiale în economia reală”, a conchis Marian-Jean Marinescu, care a solicitat în trecut Comisiei Europene să încurajeze exploatarea energiei nucleare și să introducă această tehnologie în taxonomie. 

Apelul acestuia venea după adoptarea unui pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

În contextul creșterii prețurilor la energie, eurodeputatul român a sfătuit Executivul european ”să pună mai multă rațiune în religia Green Deal”, arătându-și deschiderea față de ”folosirea gazului și a energiei atomice” pentru a evita o repetare a crizei.

Instituția europeană mai sus amintită urmează să prezinte lunile următoare hotărârea sa cu privire la includerea sau nu a gazelor naturale și energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”.

Astfel,  Franța, Slovenia, România și alte țări din centrul și estul Europei au făcut apel la includerea energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”, reluând un demers comun din luna martie.

Presiunea vine în contextul creșterii prețurilor la energie, lucru ce a dus la o scădere a cererii de gaze naturale din partea sectorului industrial, care se confruntă cu dificultatea de a-și derula operațiunile.

Comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a dat asigurări că statele membre au în depozite suficiente gaze naturale pentru a face față iernii, însă recenta creștere a prețurilor arată că este nevoie de o tranziție rapidă la surse regenerabile și să fie reformată piața gazelor din Uniunea Europeană.

”Gradul de umplere a depozitelor subterane este de peste 73% în Europa. Acest nivel este mai mic decât media din ultimii zece ani, dar unul adecvat pentru a acoperi necesarul din sezonul de iarnă”, a precizat Kadri Simson într-o dezbatere organizată de Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, pe tema diminuării impactului creșterii prețurilor la energie.

În egală măsură, aceasta a anunțat că ”până la finalul anului” va propune ”o reformă a pieţei gazelor, şi în acest context voi revizui aspectele legate de stocare şi securitatea aprovizionării.”

Comisia Europeană urmează să prezinte miercuri ”un set de instrumente” pentru ca statele membre să poată gestiona această situație fără a încălca normele europene, dând astfel curs solicitărilor venite din partea Spaniei.

În preambulul acestui anunț, comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, a dat asigurări că instituția omonimă va stimula statele membre să reducă taxele pe energie şi să redistribuie profiturile rezultate de pe urma creşterii preţurilor către cei mai defavorizaţi.

Aceste măsuri vor fi prezentate joi și în ședința Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE), unde invitată este Kadri Simson, comisarul european pentru Energie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Eugen Tomac3 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac semnalează: România, pe ultimul loc în UE la serviciile publice digitale și competențele digitale

ROMÂNIA3 hours ago

Klaus Iohannis, un nou apel către români: Mergeți și vă vaccinați. În vestul Europei, pandemia a fost domolită prin vaccinare

ROMÂNIA5 hours ago

Ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu: Fitch reconfirmă ratingul României la ”BBB minus”, cu perspectivă negativă

Gheorghe Falcă5 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: România și SUA au un parteneriat strategic extrem de solid

Alin Mituța6 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța: Sistemul de sănătate din România este un dezastru. Ajutorul european îl poate salva

NATO13 hours ago

Franța, către NATO și SUA: Nu vă fie teamă! Apărarea europeană nu este construită în opoziţie cu Alianța Nord-Atlantică

NATO13 hours ago

Joe Biden și Emmanuel Macron au discutat despre “consolidarea Europei apărării în complementaritate cu NATO”

CONSILIUL EUROPEAN14 hours ago

Emmanuel Macron își ia rămas bun de la Angela Merkel rememorând data adoptării planului de redresare a UE: Va mărturisi pentru totdeauna angajamentul tău pentru Europa noastră

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Angela Merkel, pentru ultima oară la un summit UE: Părăsesc Uniunea Europeană într-o situație care mă îngrijorează. Trebuie să ieşim din această spirală a confruntării

CONSILIUL EUROPEAN19 hours ago

Klaus Iohannis a solicitat, în Consiliul European, aderarea “cât mai curând” a României la spațiul Schengen: Este un obiectiv strategic pentru întreaga UE

NATO1 day ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ2 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi2 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi3 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO3 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending