Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

Published

on

© European Parliament

Reducerea emisiilor de carbon și digitalizarea reprezintă principalele preocupări ale Uniunii Europene, pe lângă stoparea pandemiei de COVID-19, a transmis eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) într-un dialog cu tânăra generație reprezentată de elevii Colegiului Național ”Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu, instituție de învățământ care a fost desemnată în luna iunie a anului trecut ”Școală-ambasador a Parlamentului European”.

”Pandemia a avut efecte serioase asupra educației, evidențiind, între altele, nevoia de digitalizare a educației. Dar școala trebuie să fie făcută pe mai departe în mod serios, cu sau fără digitalizare. Pandemia a scos în evidență ceea ce ne lipsește în învățământ. Învățământul superior nu se va schimba în ceea ce privește accesarea acestuia în țările din Uniunea Europeană. Indiferent de țara unde absolvenții de liceu aleg să își continue studiile, cred că este bine să se focuseze pe dobândirea unui volum de cunoștințe practice”, a precizat Marinescu.

În ceea ce privește decarbonizarea, eurodeputatul român le-a spus elevilor că demersurile în acest sens nu au început din acest moment. ”Sunt acele conferințe internaționale care se organizează în fiecare an împotriva schimbărilor climatice. Acum sunt mult mai multe propuneri legislative. Din păcate, a început să fie un subiect exagerat. În orice domeniu se adaugă toate aceste prevederi, cu micșorarea emisiilor, cu egalitatea de șanse, de gen. Sunt domenii în care nu poți să pui ținte de astfel de dorințe pentru că nu se aplică, nu ai cum să le atingi”, le-a explicat Marinescu elevilor.

Acesta a amintit că Executivul european a dat publicității în luna decembrie a anului 2019 Pactul Ecologic European și ”de aici a început să elaboreze legislație, puțină deocamdată, dar anul acesta vor veni foarte multe propuneri de la Comisie în acest sens”.

”Țintele există deja în legislație, se cheamă Legea climei, care este în negociere. Comisia a venit cu o țintă de 50%, Parlamentul a fost mai ambițios. Vor veni mai multe propuneri legislative de reducere a emisiilor în mai toate domeniile”, a completat eurodeputatul român.

Marian-Jean Marinescu a subliniat că există o mare procupare cu privire la acest aspect, care a dus la crearea de tabere.

”Sunt cei care, după opinia mea, complet populiști, care cer ca emisiile să fie reduse mâine, nu contează cu ce consecințe. Sunt deputați europeni care au cerut reducerea emisiilor cu 70%, eliminarea combustibililor fosili de mâine, dacă se poate. Peste tot. Adică fără benzină, motorină, cărbune, gaz. Și sunt alte voci echilibrate, care consideră că trebuie să facem ceva, să reducem emisiile, dar în același timp, să ne uităm și la ce înseamnă competitivitate economică și la, cel mai important, la locuri de muncă. Nu poți să omori totul. Eu nu văd nicio diferență între a muri din cauza emisiilor și a muri de foame”, a argumentat Marinescu.

De altfel, aceste discuții se desfășoară și în cadrul Grupului PPE din Parlamentul European, grup din care face parte și Marian-Jean Marinescu.

”Sunt în Grupul PPE câțiva deputați care sunt mai clari în discurs. Am ajuns să le spun că și eu vreau combaterea schimbărilor climatice, dar doresc să le facem într-un mod realist. Să punem niște ținte care se pot atinge, să avem grijă de competitivitatea economică, de locurile de muncă”, a completat eurodeputatul român.

Citiți și:
Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, nemulțumit de răspunsurile primite de la Frans Timmermans privind impactul social al țintelor climatice

Pentru a evidenția impactul economico-social pe care îl are acest obiectiv european de obținere a neutralității climatice până în 2050, Marinescu a dat drept exemplu Complextul Energetic Oltenia.

”Spuneam că se vede la voi pentru că este vorba despre compania Oltenia și acolo este clar că se vor lua măsuri. Nu avem cum să ne împotrivim la acest lucru. Cărbunele va dispare, dar trebuie ăs vedem cum. Există un fond pentru o tranziție justă și Oltenia se califică. Trebuie să ne rugăm de parlamentii naționali să sprijine autostrada Craiova-Lugoj pentru că altfel, această regiune va fi izolată. Chiar dacă vrem să convertim forța de muncă, nu vom avea investiții. Trebuie să facem legătura acestei regiuni cu infrastructura dinspre Vest”, le-a explicat eurodeputatul elevilor Colegiului Național ”Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu.

Citiți și:
Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu are convingerea că premierul României va acorda prioritate proiectelor de infrastructură din Oltenia și Nordul Moldovei în vederea recuperării decalajului de dezvoltare între regiuni

Complexul Energetic Oltenia este o companie strategică a sistemului energetic național și un producător de care România are nevoie pe termen scurt, mediu și lung.  CEO deține o cotă de piață de aproximativ 20%, având un rol crucial în asigurarea continuității în alimentarea cu energie electrică a României.

Din acest motiv sunt necesare dezvoltarea și modernizarea capacităților de producție și accesul la resurse noi, mai puțin poluante, necesare pentru a-și putea continua activitatea în condiții optime și cu respectarea normelor de mediu existente.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Eugen Tomac

Eugen Tomac anunță că peste 50.000 de români au semnat pentru România în Schengen: Mesajul nostru ferm va ajunge în Parlamentul European

Published

on

© Partidul Mișcarea Populară

Eugen Tomac (PMP, PPE) a anunțat că peste 50.000 de români au semnat pentru România în Schengen, astfel că ”mesajul nostru ferm va ajunge în Parlamentul European”.

Întrucât consideră că României și românilor li s-a făcut o nedreptate în cadrul Consiliului JAI din 8 decembrie, când Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație, Eugen Tomac a lansat o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care nu anulează însă demersurile diplomatice.

Pentru ca demersul său să capete forță este nevoie ca Parlamentul European să intervină din calitatea de reclamant privilegiat în procesul intentat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva Consiliului UE, astfel că eurodeputatul a lansat o companie de strângere de semnături în acest sens.

”În calitate de deputat european, am depus această acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene având calitatea de reclamant neprivilegiat. Pentru a reuși să avem un proces cât mai rapid în interesul a douăzeci de milioane de cetățeni români, am lansat campania <<Semnează pentru România în Schengen>>. Prin acest demers, am invitat cetățenii români să susțină petiția adresată Parlamentului European prin care îi cerem intervenția în procesul deschis la CJUE. De ce? Pentru că Legislativul are calitate de reclamant privilegiat. În urma campaniei, am reușit să convingem peste 50.000 de români să semneze pe platforma www.romaniainschengen.ro. Mesajul nostru ferm va ajunge în Parlamentul European!”, a anunțat Tomac într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta le-a mulțumit tuturor și fiecăruia în parte, ”fiecărui cetățean român care a contribuit la acest succes”.

”Dăm dovadă astfel de solidaritate și unitate spre apărarea intereselor României într-o Europă pe care ne-o dorim liberă. Semnătura dumneavoastră ne dă curajul să luptăm mai departe prin toate mijloacele împotriva acestei mari nedreptăți. Sunt convins că vom reuși să o corectăm în Justiție.  Le mulțumesc, de asemenea, sutelor de colegi din întreaga țară care s-au mobilizat extraordinar pentru a-i convinge pe români să ne fie alături în acest demers atât de necesar.  România merită în Schengen, românii merită să fie liberi în Europa. Împreună vom reuși să ne facem dreptate acolo unde Guvernul nu a vrut!”, a mai spus eurodeputatul.

România trebuie să intre în spațiul Schengen cât mai curând posibil, anul acesta, a fost răspunsul oferit recent de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, scrisorii înaintate de Eugen Tomac.

Tot recent, Comisia Europeană a prezentat cel de-al doilea raport privind starea Schengen în care a solicitat din nou Consiliului Uniunii Europene să ”consolideze în continuare unitatea europeană” prin acceptarea aderării depline a României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Raportul va servi drept bază pentru discuțiile politice și pentru orientarea în cadrul Consiliului Schengen din 8 iunie 2023.

Continue Reading

ROMÂNIA

Marcel Ciolacu respinge ”cu fermitate” gestul președintei Ungariei: A făcut declarații total inacceptabile

Published

on

© Marcel Ciolacu/ Facebook

Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, respinge cu fermitate gestul președintei Ungariei, Katalin Novak, care ”a făcut cu ocazia unui pelerinaj religios pe teritoriul României declarații total inacceptabile, cu caracter revizionist pe tema Transilvaniei”.

”Lumea întreagă a aflat că românii sunt un popor tolerant, care știe să își primească musafirii cu o ospitalitate fără cusur. Totul are însă o limită! Românii nu vor mai accepta ca vreun demnitar maghiar să vină în țara noastră și să facă asemenea declarații sfidătoare, care pot genera tensiuni sociale!”, a menționat oficialul român într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a completat că România ”își dorește relații normale cu țara vecină, însă asta nu înseamnă că trebuie să tăcem în fața unor asemenea situații scandaloase.”

”Doamna Novak, fiți fără grijă! Dumnezeu nu va lăsa vreodată ca Transilvania să aibă alt destin decât acela scris cu sângele milioanelor de români:  să fie sufletul etern al națiunii române”, a conchis Marcel Ciolacu.

O reacție a venit și din partea Ministerului Afacerilor Externe care a anunțat duminică seara că l-a contactat pe ambasadorul Ungariei la București după ce, în cadrul vizitei private a președintei Novak Katalin în România, ”au fost lansate mesaje publice neadecvate”.

 

Continue Reading

PPE

Liderul PPE, Manfred Weber, consideră că procesul de aderare a Turciei la UE trebuie sistat după realegerea președintelui Erdogan

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Manfred Weber, liderul Partidului Popular European, consideră că procesul de aderare a Turciei la UE trebuie sistat, în urma realegerii lui Recep Tayyip Erdogan în funcția de președinte, anunță DPA, citat de Agerpres.

”Ultimii ani au arătat că un parteneriat strâns este important, dar că nimeni nu doreşte ca Turcia să devină membră cu drepturi depline a UE, nici Turcia, nici Uniunea Europeană”, a declarat Manfred Weber într-un interviu apărut luni în publicaţii aparţinând Funke Media Group.

Acesta a detaliat care sunt așteptările după victoria electorală a lui Erdogan. ”În special, în ceea ce priveşte obiectivul instaurării păcii între Ucraina şi Rusia, politica privind migraţia, modernizarea economică şi problema Ciprului, noi avem nevoie de cooperare. Erdogan ar trebui să fie imediat de acord cu aderarea Suediei la NATO”, a detaliat Manfred Weber.

Uniunea Europeană și Turcia sunt în dezacord în multe privințe, iar problemele vor persista probabil și după ce Recep Tayyip Erdogan a fost reales în funcția de președinte.

Citiți și: Liderii instituțiilor UE îl felicită pe președintele Erdoğan pentru obținerea unui nou mandat: UE are un interes strategic în continuarea unei relații de cooperare și reciproc avantajoase cu Turcia

În raportul lor privind Turcia pentru anul 2022, Comisia Europeană a criticat regimul din ce în ce mai autoritar al lui Erdogan. ”Preocupările serioase ale UE cu privire la deteriorarea continuă a democrației, a statului de drept, a drepturilor fundamentale și a independenței sistemului judiciar nu au fost abordate”, menționează oficialii europeni în documentul mai sus amintit, conform Deutsche Welle.

Mai mult, liderii UE au criticat puternic gesturile amenințătoare ale Turciei față de statele membre Grecia și Cipru, prin încălcări teritoriale repetate ale forțelor aeriene și navale.

De asemenea, UE a solicitat în repetate rânduri autorităților turce să respecte hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului și să îl elibereze pe activistul Osman Kavala, care a fost condamnat la închisoare pe viață în 2022 pentru că a participat la protestele antiguvernamentale din 2013 din Istanbul.

Cu toate acestea, Turcia rămâne un partener important din punct de vedere strategic în ceea ce privește migrația, protecția climei și securitatea energetică.

Cu armata sa bine echipată, membrul NATO joacă, de asemenea, un rol important în calitate de intermediar al acordului comercial de cereale dintre Rusia și Ucraina.

Să nu uităm că Uniunea Europeană rămâne un partener strategic important pentru Turcia, care invocă deseori importanța unui acord din 2015 care i-a menținut pe sirienii strămutați în interiorul țării, în loc să le permită să treacă în UE. Aproximativ 3,5 milioane de sirieni trăiesc acum în Turcia, care a primit plăți și promisiuni de asistență financiară care se ridică la aproape 9 miliarde de euro (9,65 miliarde de dolari).

În pofida acestui fapt, acordul a fost folosit de Recep Tayyip Erdogan drept monedă de șantaj, deschizând în 2020 pentru scurt timp frontiera Turciei cu Grecia.

Când privește aderarea la UE, Guvernul turc își menține acest obiectiv dacă, potrivit Ministerului de Externe, UE va reuși să rezolve problemele sale interne.

Discuțiile de aderare ar putea fi reluate după alegerile prezidențiale, dar mai întâi Turcia ar trebui să recunoască, cel puțin indirect, Ciprul ca membru al UE. Trupele turcești au ocupat partea de nord a țării timp de aproape 50 de ani.

În 2018, Uniunea Europeană a suspendat efectiv negocierile de aderare cu Turcia, care erau în curs din 2005, dar nu le-a întrerupt complet.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 hours ago

MAE marchează Ziua Tratatului de la Trianon printr-o expoziție dedicată rolului diplomației române la Conferința de Pace de la Paris 1919-1920

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

UE ”este foarte îngrijorată” de stabilirea unei comisii poloneze de anchetă privind influența rusă, care ”ar putea fi folosită pentru a limita posibilitatea persoanelor de a candida pentru funcții publice”

U.E.10 hours ago

UE dublează flota de stingere a incendiilor rescEU pentru vara anului 2023. România va contribui cu pompieri în Franța, Grecia sau Portugalia

EDUCAȚIE10 hours ago

Klaus Iohannis, consultări cu sindicaliștii: Șeful statului, dispus să garanteze un acord politic între Guvern și sindicate pentru reluarea procesului educațional

U.E.10 hours ago

UE solicită sârbilor și kosovarilor ”să dezamorseze tensiunile imediat şi necondiţionat”

NATO11 hours ago

Miniștrii de externe din NATO se întrunesc la Oslo pentru a găsi un numitor comun privind viitoarea aderare a Ucrainei și succesorul lui Jens Stoltenberg

ROMÂNIA12 hours ago

eMAG a încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 7,1 miliarde de lei și cu un profit de 123,7 milioane de lei

U.E.12 hours ago

Banca Națională a Bulgariei: Ne aflăm pe ultima porțiune a drumului către zona euro

U.E.12 hours ago

Germania pune la îndoială capacitatea Ungariei de a exercita președinția Consiliului UE în 2024

SUA13 hours ago

SUA, ”preocupate” de înființarea comisiei poloneze de anchetă privind influența rusă, care ”ar putea fi folosită în mod abuziv pentru a interfera cu alegerile libere și corecte” din toamnă

REPUBLICA MOLDOVA16 hours ago

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

NATO6 days ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

POLITICĂ6 days ago

Ziua Eroilor. Klaus Iohannis: Prin lupta pentru desăvârșirea unității naționale, înaintașii noștri au acționat decisiv pentru conectarea României la spațiul politic european

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a apreciat reiterarea de către președintele federal Steinmeier a sprijinului Berlinului pentru aderarea României la Spațiul Schengen

POLITICĂ7 days ago

Klaus Iohannis cere coaliției ca rotația guvernamentală să se desfășoare “sticlă”: Oamenii trebuie să vadă că nu este vorba de tras sfori. Numai de instabilitate nu avem nevoie

ROMÂNIA7 days ago

Steinmeier l-a asigurat pe Iohannis că Germania se va implica pentru aderarea României la Schengen: Cancelarul Scholz și miniștrii de externe și interne vor aduce argumente Austriei și Olandei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu a înregistrat în Parlamentul European petiția pentru sprijinirea satelor românești și a fermierilor români

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Adunarea Națională “Moldova Europeană”. Maia Sandu: Calea aleasă de Moldova, calea europeană. Trebuie să aderăm la UE până în 2030

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Dorin Recean: La Chişinău încă nu cad rachete, asta datorită ucrainenilor, dar Republica Moldova este atacată hibrid

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Regiunea Mării Negre are potențialul de a deveni un centru internațional de oportunități prin extinderea și modernizarea surselor de energie

Team2Share

Trending