Connect with us

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu îndeamnă România să profite de cele aproape 2 miliarde de euro din Mecanismul pentru Interconectarea Europei pentru a-și îmbunătăți situația căii ferate

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, raportor al Parlamentului European pentru Mecanismul pentru Interconectare a Europei (Connecting Europe Facility – CEF) în valoare de 33,71 de miliarde de euro, îndeamnă România să profite de cele aproape 2 miliarde de euro accesibile prin acest program emblematic pentru ”a-și îmbunătăți situația căilor ferate”.

”Pentru România, accesibilă este o sumă de aproape 2 miliarde euro. Important este să avem proiecte, să le depunem și să le implementăm, pentru că în exercițiul financiar anterior am avut la dispoziție un miliard plus posibilitatea să licităm pe alte 13 miliarde euro, însă din păcate nu am reușit să cheltuim nici jumătate din miliardul de euro transferat de la Fondul de coeziune. Și asta în condițiile în care avem o cale ferată care nu corespunde sub nicio formă nevoilor transportului de marfă și dorințelor pasagerilor care ar alege calea feroviară în locul transportului rutier”, a transmis Marinescu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a explicat că regulamentul Mecanismului pentru Interconectarea Europei ”stabilește în special alocarea majorității fondurilor pentru transportul feroviar și sunt prevăzute proiectele prioritare, pe coridoarele de cale ferată”.

”Este un proiect important, mai ales acum când se pune accentul pe transferul transportului de marfă de pe rutier pe calea ferată. Pentru aceasta însă, avem nevoie de o cale ferată modernă, care să poată să absoarbă dorința Comisiei Europene de a crește cu 50% volumul de marfă transportată pe calea ferată, pentru a ajunge la 30% din totalul de marfă transportată în UE. După părerea mea nu este un obiectiv așa ambițios, însă sistemul de cale de ferată din Europa nu este la nivelul pe care îl credem noi sau îl dorim”, a completat eurodeputatul român.

”Am fost raportorul acestui dosar și a trebuit să negociez foarte dur pentru ca toate statele membre să aibă aceleași șanse la accesarea fondurilor, în condițiile în care alte state au dorit să direcționeze fonduri foarte mari către alte proiecte, cum este cazul Rail Baltica. Am reușit să fie cum am vrut eu, dar ceea ce voiam să spun este că sunt alte state care ar dori bani pentru a-și realiza proiectele, iar noi avem bani și sper să îi folosim în următorii ani”, a conchis Marian-Jean Marinescu.

Parlamentul European a adoptat pe 6 iulie programul reînnoit al Mecanismului pentru Interconectarea Europei, în valoare de 33,71 miliarde de euro care va finanța proiecte cheie pentru îmbunătățirea conexiunilor de transport și a rețelelor energetice, precum și a serviciilor digitale și conectivității în Europa.

Mecanismul de interconectare a Europei urmărește stabilirea unor punți între sectoarele transportului, energiei și digital. Bugetul pentru fiecare dintre aceste sectoare va fi:

  • Transport: 25,81 miliarde de euro
  • Energie: 5,84 miliarde de euro
  • Digital: 2,07 miliarde de euro

Se va promova interconectarea, dezvoltarea și modernizarea căilor ferate, a infrastructurii rutiere, fluviale și maritime, cât și asigurarea unei mobilități în condiții de siguranță.

Continuarea dezvoltării rețelelor de transport transeuropene (TEN-T) va reprezenta o prioritate.

Noul program va garanta că adaptarea infrastructurii pentru îmbunătățirea mobilității militare în interiorul UE va răspunde atât nevoilor civile cât și celor militare. Un total de 1,69 miliarde de euro din bugetul transportului va fi direcționat către mobilitatea militară.

Vor fi alocate fonduri pentru proiecte transfrontaliere privind sursele de energie regenerabilă, decarbonizare în susținerea Pactului Verde european și a ambițiilor UE legate de climă. Totodată se vor aloca fonduri pentru a garanta siguranța aprovizionării.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

”Fit for 55”: Marian-Jean Mariescu, președintele Intergrupului Cer și Spațiu din PE, va organiza în această toamnă o conferință despre utilizarea hidrogenului în aviație

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Mariescu, președintele Intergrupului Cer și Spațiu din Parlamentul European, va organiza în această toamnă o conferință despre utilizarea hidrogenului în aviație, la care va participa și vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans.

”După cum știți, Comisia Europeană a lansat pachetul legislativ, <<Fit for 55>>- care înseamnă <<Pregătiți pentru ținta de reducere a emisiilor la 55%>> (până în anul 2030, dar de fapt, Parlamentul a votat 60%, iar în negocieri cu Consiliul s-a ajuns la 55%). În acest document se pune bază foarte mult pe alți combustibili- combustibilii alternativi- pentru a nu mai fi utilizați combustibilii fosili (benzină și motorină) în scopul de a micșora emisiile. Unul dintre acești combustibili este hidrogenul. În calitate de președinte al Intergrupului Cer și Spațiu din Parlament voi organiza în această toamnă o conferință despre utilizarea hidrogenului in aviatie. Îl vom avea ca invitat pe vicepreședintele Comisiei Europene, dl Frans Timmermans. Să vedem ce ne va spune, pentru că există lucruri destul de neclare în acest pachet”, a anunțat Marinescu, responsabil al Legislativului european pentru Cerul Unic European, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a detaliat că la conferință va participa și președintele companiei Airbus, companie care a declarat ca până în 2035 ar putea produce un avion pe hidrogen.

”Există o strategie pentru hidrogen, însă nu sunt lucruri foarte precise în ceea ce privește costurile, atât pentru consumatori, cât și pentru industrie. Se discută despre trenuri pe hidrogen, se discută despre camioane pe hidrogen, se discututa despre avioane pe hidrogen, și acest aspect ne interesează pe noi în Intergrupul Cer și Spațiu (SSI) cel mai mult. La conferinta va fi prezent președintele companiei Airbus, companie care a declarat ca până în 2035 ar putea produce un avion pe hidrogen. Să sperăm că progresul tehnologic va permite acest lucru și că și în celelalte domenii hidrogenul va fi utilizat pe scară largă. Deocamdată, costurile de producție pentru hidrogen sunt destul de mari, atât prin electroliză cât și prin tratarea gazului natural”, a mai spus eurodeputatul român.

Acesta a amintit că există și o propunere ”pentru punctele de alimentare: la fiecare 300 de km pe autostradă alimentare cu hidrogen și la fiecare 60 de km puncte de alimentare cu energie electrică”, apreciind că ”va fi un efort foarte mare pentru a se implementa aceste prevederi.”

”Există o propunere a Comisiei, care a intrat în Parlament și vor începe negocierile. Hidrogenul este un combustibil de viitor și această discuție cred că va fi interesantă, pentru că trebuie să vedem punctul de vedere al Comisiei. Dl Timmermans este un susținător deosebit al hidrogenului și al energiei eoliene produsă la malul mării. Să vedem ce va avea de spus la conferinta SSI. Este clar că pentru producerea hidrogenului la un preț bun este nevoie de mai mult progres tehnologic. Trebuie să se decidă zonele unde se pot monta acele mori de vânt, trebuie echilibrate rețelele, pentru că totul este la granița Uniunii. O țintă este ușor de fixat. Mai greu este să o atingi. Iar acest pachet <<Fit for 55>> spune foarte multe despre dificultățile pe care le vor avea de întâmpinat consumatorii și industria în perioada următoare”, a transmis Marian-Jean Marinescu. 

Comisia Europeană a adoptat la 14 iulie un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Propunerile anunțate vor permite UE să accelereze ritmul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în următorul deceniu.

Ele prevăd: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare și înăsprirea sistemului existent al UE de comercializare a certificatelor de emisii; utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie; asigurarea unei mai mari eficiențe energetice; implementarea mai rapidă a modurilor de transport cu emisii scăzute și a infrastructurii și a combustibililor de care depind aceste moduri de transport; alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european; măsuri menite să împiedice relocarea emisiilor de dioxid de carbon și instrumente pentru conservarea și consolidarea absorbanților noștri naturali de carbon:

  • Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) stabilește un preț pentru emisiile de carbon și reduce în fiecare an plafonul emisiilor din anumite sectoare economice. În ultimii 16 ani, acesta a contribuit la reducerea cu 42,6 % a emisiilor provenite din producția de energie electrică și a celor generate de industriile mari consumatoare de energie. Astăzi, Comisia propune ca plafonul global al emisiilor să fie redus și mai mult, iar rata anuală de reducere a emisiilor să fie majorată. Comisia propune, de asemenea, eliminarea treptată a alocărilor cu titlu gratuit de certificate de emisii pentru sectorul aviației și alinierea la Schema mondială de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) și includerea pentru prima dată a emisiilor generate de transportul maritim în EU ETS. Pentru a remedia lipsa reducerilor de emisii în sectorul transportului rutier și al clădirilor, se instituie un nou sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru distribuția combustibililor destinați transportului rutier și pentru clădiri. Comisia propune, de asemenea, majorarea pachetului financiar al Fondului pentru inovare și al Fondului pentru modernizare.
  • În completarea cheltuielilor substanțiale prevăzute în bugetul UE pentru acțiunile climatice, statele membre ar trebui să canalizeze integral veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii către proiecte din domeniul climei și al energiei. O parte din veniturile generate de noul sistem aplicabil în transportul rutier și în sectorul clădirilor ar trebui alocat către acțiuni de atenuare a eventualului impactul social al acestei măsuri asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor și a utilizatorilor mijloacelor de transport.
  • Regulamentul privind partajarea eforturilor prevede pentru fiecare stat membru obiective mai ambițioase de reducere a emisiilor în sectoarele clădirilor, transportului rutier și transportului pe căile maritime interne, agriculturii, deșeurilor și micii industrii. Aceste obiective sunt fixate ținându-se cont de situația inițială și de capacitățile diferite ale fiecărui stat membru și se bazează pe PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat astfel încât să se asigure eficiența costurilor.
  • Statele membre au, de asemenea, responsabilitatea solidară de a elimina emisiile de dioxid de carbon din atmosferă, iar Regulamentul privind exploatarea terenurilor, silvicultura și agricultura stabilește în acest sens un obiectiv general al UE în materie de eliminare a dioxidului de carbon prin absorbanți naturali, corespunzând unui volum de 310 milioane de tone de emisii de CO2 până în 2030. Obiectivele naționale de reducere a emisiilor prevăd obligația statelor membre de a proteja absorbanții de carbon și de a consolida rolul acestora, astfel încât obiectivul să poată fi atins. Până în 2035, UE ar trebui să își propună să atingă neutralitatea climatică în sectoarele exploatării terenurilor, silviculturii și agriculturii, inclusiv în ceea ce privește emisiile agricole, altele decât cele de CO2, cum ar fi cele generate de utilizarea îngrășămintelor și de creșterea animalelor. Strategia UE pentru păduri își propune să amelioreze calitatea, cantitatea și reziliența pădurilor din UE. Strategia sprijină silvicultorii și bioeconomia forestieră, punând în același timp accentul pe exploatarea forestieră durabilă și utilizarea durabilă a biomasei, precum și pe conservarea biodiversității. Strategia include, de asemenea, un plan de plantare a trei miliarde de copaci în întreaga Europă până în 2030.
  • Întrucât producția și utilizarea energiei reprezintă 75 % din emisiile UE, este esențial să se accelereze tranziția către un sistem energetic mai verde. Directiva privind energia din surse regenerabile va stabili un obiectiv mai ambițios, respectiv ca 40 % din energia noastră să fie produsă din surse regenerabile până în 2030. Toate statele membre vor contribui la acest obiectiv și sunt propuse ținte specifice pentru utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, pentru sistemele de încălzire și răcire, în clădiri și în industrie. În vederea atingerii obiectivelor noastre climatice și de mediu, sunt consolidate criteriile de durabilitate pentru utilizarea bioenergiei, iar statele membre trebuie să elaboreze scheme de sprijin pentru bioenergie care să respecte principiul utilizării în cascadă a biomasei lemnoase.
  • Pentru a diminua consumul total de energie, a reduce emisiile și a combate sărăcia energetică, Directiva privind eficiența energetică va stabili un obiectiv anual obligatoriu mai ambițios pentru reducerea consumului de energie la nivelul UE. Aceasta va ghida modul în care sunt stabilite contribuțiile naționale și va impune statelor membre o țintă obligatorie anuală în materie de economisire a energiei aproape dublă față de cea din prezent. Sectorul public va trebui să renoveze 3 % din clădirile sale în fiecare an pentru a impulsiona valul de renovări, a crea locuri de muncă și a reduce consumul de energie și costurile pentru contribuabili.
  • Trebuie să se recurgă la o combinație de măsuri pentru a se aborda problema creșterii emisiilor în transportul rutier, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Stabilirea unor standarde mai stricte privind emisiile de CO2 provenite de la automobile și camionete va accelera tranziția către o mobilitate cu emisii zero prin impunerea obligației ca nivelul mediu al emisiilor automobilelor noi să scadă cu 55 % în 2030 și cu 100 % în 2035, comparativ cu nivelurile din 2021. Prin urmare, toate autoturismele noi care vor fi înmatriculate începând cu 2035 vor avea emisii zero. Pentru a garanta faptul că, oriunde în Europa, conducătorii auto își vor putea încărca sau alimenta vehiculele de la o rețea fiabilă, Regulamentul revizuit privind infrastructura pentru combustibili alternativi va impune statelor membre obligația să extindă capacitatea de încărcare, aliniind-o la volumul vânzărilor de automobile cu emisii zero, și să instaleze stații de încărcare și alimentare la intervale regulate pe autostrăzile principale: la fiecare 60 km pentru încărcarea cu energie electrică și la fiecare 150 km pentru realimentarea cu hidrogen.
  • Combustibilii folosiți în aviație și în transportul maritim sunt surse importante de poluare și necesită, de asemenea, acțiuni specifice, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi prevede că aeronavele și navele trebuie să aibă acces la sisteme de aprovizionare cu electricitate curată în principalele porturi și aeroporturi. Inițiativa ReFuelEU în domeniul aviației îi va obliga pe furnizorii de combustibili să folosească combustibili amestecați într-o proporție tot mai mare cu combustibili durabili pentru alimentarea avioanelor cu reacție în aeroporturile din UE, inclusiv combustibili sintetici cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cunoscuți sub denumirea de e-combustibili. În mod similar, inițiativa FuelEU în domeniul maritim va stimula utilizarea pe scară largă a combustibililor maritimi durabili și a tehnologiilor cu emisii zero prin stabilirea unei limite maxime privind conținutul de gaze cu efect de seră al energiei utilizate de navele care fac escală în porturile europene.
  • Sistemul de impozitare a produselor energetice trebuie să protejeze și să îmbunătățească piața unică și să sprijine tranziția verde prin stabilirea stimulentelor adecvate. O revizuire a Directivei privind impozitarea energiei propune alinierea impozitării produselor energetice la politicile UE în domeniul energiei și al climei, promovând tehnologiile curate și eliminând practicile perimate, precum aplicarea de scutiri de taxe și de cote reduse de impozitare, practici care încurajează în prezent utilizarea combustibililor fosili. Noile norme vizează reducerea efectelor dăunătoare ale concurenței fiscale în domeniul energiei, contribuind la asigurarea de venituri stabile pentru statele membre din taxele verzi, care sunt mai puțin dăunătoare pentru creștere decât impozitele pe veniturile din muncă.
  • Nu în ultimul rând, un nou mecanism de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul unei game specifice de produse, astfel încât să ne asigurăm că acțiunile ambițioase adoptate în Europa în domeniul climei nu conduc la relocarea emisiilor de dioxid de carbon în alte părți ale lumii. Acest lucru va garanta faptul că reducerea emisiilor la nivel european contribuie la o scădere globală a emisiilor, în loc să deplaseze producția cu emisii ridicate de dioxid de carbon în afara Europei. Scopul urmărit este și de a încuraja luarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din afara UE și de către partenerii noștri internaționali.

Comisia Europeană a propus, de asemenea, instituirea unui nou Fond social pentru climă, care să ofere finanțare specifică statelor membre pentru a-i ajuta pe cetățeni să își finanțeze investițiile în eficiența energetică, pentru achiziționarea de noi sisteme de încălzire și răcire și într-o mobilitate mai puțin poluantă.

Fondul social pentru climă ar urma să fie finanțat din bugetul UE, utilizând 25 % din veniturile care se preconizează că vor fi obținute din comercializarea certificatelor de emisii pentru clădiri și pentru combustibilii destinați transportului rutier.

Fondul va pune la dispoziția statelor membre 72,2 miliarde de euro pentru perioada 2025-2032, printr-o modificare specifică a cadrului financiar multianual.

Incluzând și propunerea de a completa această finanțare cu contribuții echivalente din partea statelor membre, fondul ar urma să mobilizeze 144,4 miliarde de euro pentru o tranziție echitabilă din punct de vedere social.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu, responsabilul PE pentru reforma Cerului Unic European, speră că vor fi înregistrate progrese în timpul președinției slovene a Consiliului UE, în pofida ritmului lent al negocierilor

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, responsabilul Parlamentului European pentru Cerul Unic European, speră că vor fi înregistrate progrese pe acest dosar în timpul președinției slovene a Consiliului Uniunii Europene, în pofida unui ritm lent al negocierilor, cauzat de ”diferențele de abordare dintre Consiliu și Parlament.”

”Am continuat negocierile pentru Regulamentul Cerul unic european, cu Președinția slovenă și vom avea încă două întâlniri în timpul acestei președinții. Din păcate, lucrurile merg foarte încet pentru că nu reușim să depășim diferențele de abordare dintre Consiliu și Parlament”, a deplâns situația Marinescu.

Acesta a explicat că statele membre vin cu ” propuneri care de fapt sunt sub actualele standarde privind reducerea emisiilor, reducerea prețului biletelor, eficientizarea traficului aerian și confortul pasagerilor, care până la urmă este cel mai important. Iar acest lucru se întâmplă pentru că statele membre refuză un management unitar și preferă menținerea unui management fragmentat, la nivel național.”

În pofida acestor sincope determinate de diferențele de viziune între cele două instituții cu rol de co-legislator, Marian-Jean Marinescu a anunțat că negocierile pe acest regulament continuă. ”Am avut o întâlnire la București cu un director din ministerul transporturilor din Slovenia și vom încerca stabilirea unor întâlniri la nivel ministerial pentru a vedea ce putem face mai departe”, a mai spus eurodeputatul român.

Speranța de avansa pe acest dosar, exprimată de Marian-Jean Marinescu, vine și în contextul în care, la începutul anului viitor, Franța urmează să preia președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.  

”Franța are o mare problemă cu conceptul de cer unic european, atât din cauza structurii administrative naționale, cât și a puterii sindicatului francez al controlorilor de trafic aerian”, a atras atenția europarlamentarul.

Comisia pentru transport și turism (TRAN) din Parlamentul European a adoptat la 18 iunie mandatul de negociere pentru a reforma Cerul Unic European, dosar pentru care eurodeputatul Marian-Jean Marinescu este responsabil, cu 39 de voturi pentru, 7 împotrivă și 2 abțineri, actualizând poziția de negociere a Parlamentului European adoptată în 2014 și reconfirmând disponibilitatea instituției cu rol de co-legislator de a demara discuțiile cu Consiliul Uniunii Europene.

Eurodeputații au propus astfel modalități de modernizare a gestionării spațiului aerian pentru a reduce întârzierile, a optimiza rutele de zbor, a reduce costurile dar și emisiile de gaze cu efect de seră în sectorul aviației. 

Citiți și:
Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru Cerul Unic European, face apel la statele membre să dea dovadă de ambiție pentru a crea o nouă arhitectură a spațiului aerian

Membrii Comisiei TRAN din Parlamentul European și-au exprimat dorința de a  reduce fragmentarea gestionării spațiului aerian european și optimizarea rutelor de zbor, adică introducerea mai multor zboruri directe.

Aceștia au pledat pentru simplificarea sistemului european de gestionare a spațiului aerian prin înființarea unui organism independent de evaluare a performanțelor sub umbrela administrativă a Agenției Uniunii Europene pentru Siguranță a Aviației (AESA).

Acesta va fi însărcinat cu eliberarea de licențe economice de operare pentru prestatorii de servicii de navigație aeriană și pentru operatorii aeroportuari, dar și cu implementarea planurilor de performanță privind gestionarea spațiului aerian.

Normele privind extinderea mandatului AESA au fost adoptate de eurodeputați cu 38 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 3 abțineri. În egală măsură, Comisia TRAN din Parlamentul European a stabilit mandatul de începere a negocierilor interinstituționale cu 41 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Eurodeputații au subliniat că Cerul Unic European ar trebui să fie în acord cu Pactul Ecologic European și să contribuie astfel  la neutralitatea climatică a UE prin reducerea cu până la 10% a emisiilor de gaze cu efect de seră.

În acest sens, Comisia TRAN a îndeamnat Comisia Europeană să adopte criterii de performanță privind capacitatea, eficiența costurilor, schimbările climatice și protejarea mediului pe care serviciile de navigație aeriană să le respecte.

Amintim că statele membre au convenit la 3 iunie asupra poziției lor  referitoare la reforma Cerului Unic European (SES).

Scopul reformei este de a îmbunătăți sistemul de management al spațiului aerian european și de servicii de navigație aeriană, în vederea sporirii capacității, a creșterii eficienței din punctul de vedere al costurilor și a sporirii posibilităților sistemului de a se adapta la variațiile traficului, încercându-se totodată reducerea amprentei de CO2 a aviației.

Pachetul constă într-o propunere modificată de reformare a Regulamentului privind Cerul unic european (SES 2+) și o propunere de regulament de modificare a regulamentului de bază al Agenției UE pentru Siguranța Aviației (AESA).

Comisia a lansat în 1999 inițiativa Cerul unic european pentru a îmbunătăți performanța managementului traficului aerian și a serviciilor de navigație aeriană printr-o mai bună integrare a spațiului aerian european. Ultima inițiativă legislativă majoră din cadrul SES, și anume SES 2, a fost încheiată în 2009.

Actuala propunere modificată datând din septembrie 2020 vine ca urmare a unei actualizări intermediare a normelor SES, denumită SES 2+, care a fost propusă de Comisie în 2013, dar nu a fost niciodată finalizată.

 

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Marian-Jean Marinescu, eurodeputatul care a negociat în numele Parlamentului European Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF) în valoare de 33,71 de miliarde de euro, face apel la autoritățile din România să învețe din lecțiile trecutului pentru a profita de fondurile accesibile prin acest program emblematic astfel încât să îmbunătățească sistemul feroviar.

Prezent la conferința intitulată ”Green Deal: Investiții în infrastructura feroviară”, organizată de Comisia Europeană pentru a marca proiectul ”Connecting Europe Express”, trenul care traversează 26 de țări și 100 de orașe europene și care a staționat azi în Gara de Nord-București, Marinescu a deplâns faptul că România nu a folosit foarte mulți bani din exercițiul financiar anterior, în pofida faptului că ”sistemul feroviar este într-o stare mult mai rea decât era acum 30 de ani.”

”Avem nevoie de proiecte bine scrise, cu prețuri corecte, în zone nu decise politic, ci economic, pentru a conecta regiunile slab dezvoltate cu Europa de Vest, pentru oameni și pentru industrie”, a transmis Marinescu în intervenția sa în cadrul evenimentului, făcând aluzie la regiunile Olteniei și Nordului Moldovei.

Eurodeputatul a reluat criticile sale la adresa pachetului ”Fit for 55” care nu cuprinde ”studii de impact complete” și nu detaliază ”care sunt costrurile” pe care le vor suporta industria și cetățenii.

În acest context, Marian-Jean Marinescu a atras atenția că ”mobilitatea va fi redusă, iar costurile vor crește.”

”Măsurile care sunt propuse momentan vor duce la reducerea emisiilor, dar vor genera o creștere a prețurilor și o reducere a mobilității. Mecanismul pentru Interconectarea Europei este un bun program pentru că aduce investiții în transportul feroviar”, care se confruntă cu mai multe probleme: ”nu există armonizare, standardizare, interoperabilitate”, a mai explicat eurodeputatul român.

Parlamentul European a adoptat pe 6 iulie programul reînnoit al Mecanismului pentru Interconectarea Europei, în valoare de 33,71 miliarde de euro care va finanța proiecte cheie pentru îmbunătățirea conexiunilor de transport și a rețelelor energetice, precum și a serviciilor digitale și conectivității în Europa.

Mecanismul de interconectare a Europei urmărește stabilirea unor punți între sectoarele transportului, energiei și digital. Bugetul pentru fiecare dintre aceste sectoare va fi:

  • Transport: 25,81 miliarde de euro
  • Energie: 5,84 miliarde de euro
  • Digital: 2,07 miliarde de euro

Se va promova interconectarea, dezvoltarea și modernizarea căilor ferate, a infrastructurii rutiere, fluviale și maritime, cât și asigurarea unei mobilități în condiții de siguranță.

Continuarea dezvoltării rețelelor de transport transeuropene (TEN-T) va reprezenta o prioritate.

Noul program va garanta că adaptarea infrastructurii pentru îmbunătățirea mobilității militare în interiorul UE va răspunde atât nevoilor civile cât și celor militare. Un total de 1,69 miliarde de euro din bugetul transportului va fi direcționat către mobilitatea militară.

Vor fi alocate fonduri pentru proiecte transfrontaliere privind sursele de energie regenerabilă, decarbonizare în susținerea Pactului Verde european și a ambițiilor UE legate de climă. 

Un demers în combaterea schimbărilor climatice care are drept scop conectarea președințiilor protugheză, slovenă și franceză ale Consiliului Uniunii Europene și promovarea transportului feroviar ca alternativă ma puțin poluantă în contextul Anului european al căilor ferate este trenul Connecting Europe Express, care a poposit vineri în București.

Acesta a plecat din gara Lisabona la 2 septembrie și va opri în peste 100 de orășele și orașe în cursul călătoriei sale de cinci săptămâni, înainte de a ajunge la Paris, capăt de linie, unde va gara la 7 octombrie. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA22 mins ago

Ursula von der Leyen face apel la populația României să se vaccineze anti-COVID-19: Convingerea oamenilor de a se vaccina ține de autoritățile naționale. Este nevoie de comunicare bună

COMISIA EUROPEANA24 mins ago

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

Dragoș Pîslaru29 mins ago

Dragoș Pîslaru salută adoptarea PNRR și explică cum a obținut România calificative maxime la 10 dintre cele 11 criterii de evaluare a planului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA32 mins ago

Ursula von der Leyen, reverență pentru ”medici, infirmiere și întreg personalul spitalicesc” din România: Vă mulțumesc pentru profesionalismul și dedicarea de care ați dat dovadă

Cristian Bușoi43 mins ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, despre aprobarea PNRR: Un efort diplomatic susținut la nivelul instituțiilor europene, care deschide un capitol istoric pentru România

Daniel Buda52 mins ago

Eurodeputatul Daniel Buda salută aprobarea PNRR: Să lăsăm generațiilor viitoare o Românie modernă și sustenabilă

COMISIA EUROPEANA58 mins ago

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

FONDURI EUROPENE1 hour ago

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

ROMÂNIA1 hour ago

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA24 mins ago

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

COMISIA EUROPEANA58 mins ago

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI9 hours ago

Rareș Bogdan a fost ales prim-vicepreședinte al PNL pentru comunicare și relații internaționale: România are nevoie de reforme. Nimeni nu ne va ierta dacă nu facem investiții

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI22 hours ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ2 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU5 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru5 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

Team2Share

Trending