Connect with us

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu îndeamnă România să profite de cele aproape 2 miliarde de euro din Mecanismul pentru Interconectarea Europei pentru a-și îmbunătăți situația căii ferate

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, raportor al Parlamentului European pentru Mecanismul pentru Interconectare a Europei (Connecting Europe Facility – CEF) în valoare de 33,71 de miliarde de euro, îndeamnă România să profite de cele aproape 2 miliarde de euro accesibile prin acest program emblematic pentru ”a-și îmbunătăți situația căilor ferate”.

”Pentru România, accesibilă este o sumă de aproape 2 miliarde euro. Important este să avem proiecte, să le depunem și să le implementăm, pentru că în exercițiul financiar anterior am avut la dispoziție un miliard plus posibilitatea să licităm pe alte 13 miliarde euro, însă din păcate nu am reușit să cheltuim nici jumătate din miliardul de euro transferat de la Fondul de coeziune. Și asta în condițiile în care avem o cale ferată care nu corespunde sub nicio formă nevoilor transportului de marfă și dorințelor pasagerilor care ar alege calea feroviară în locul transportului rutier”, a transmis Marinescu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a explicat că regulamentul Mecanismului pentru Interconectarea Europei ”stabilește în special alocarea majorității fondurilor pentru transportul feroviar și sunt prevăzute proiectele prioritare, pe coridoarele de cale ferată”.

”Este un proiect important, mai ales acum când se pune accentul pe transferul transportului de marfă de pe rutier pe calea ferată. Pentru aceasta însă, avem nevoie de o cale ferată modernă, care să poată să absoarbă dorința Comisiei Europene de a crește cu 50% volumul de marfă transportată pe calea ferată, pentru a ajunge la 30% din totalul de marfă transportată în UE. După părerea mea nu este un obiectiv așa ambițios, însă sistemul de cale de ferată din Europa nu este la nivelul pe care îl credem noi sau îl dorim”, a completat eurodeputatul român.

”Am fost raportorul acestui dosar și a trebuit să negociez foarte dur pentru ca toate statele membre să aibă aceleași șanse la accesarea fondurilor, în condițiile în care alte state au dorit să direcționeze fonduri foarte mari către alte proiecte, cum este cazul Rail Baltica. Am reușit să fie cum am vrut eu, dar ceea ce voiam să spun este că sunt alte state care ar dori bani pentru a-și realiza proiectele, iar noi avem bani și sper să îi folosim în următorii ani”, a conchis Marian-Jean Marinescu.

Parlamentul European a adoptat pe 6 iulie programul reînnoit al Mecanismului pentru Interconectarea Europei, în valoare de 33,71 miliarde de euro care va finanța proiecte cheie pentru îmbunătățirea conexiunilor de transport și a rețelelor energetice, precum și a serviciilor digitale și conectivității în Europa.

Mecanismul de interconectare a Europei urmărește stabilirea unor punți între sectoarele transportului, energiei și digital. Bugetul pentru fiecare dintre aceste sectoare va fi:

  • Transport: 25,81 miliarde de euro
  • Energie: 5,84 miliarde de euro
  • Digital: 2,07 miliarde de euro

Se va promova interconectarea, dezvoltarea și modernizarea căilor ferate, a infrastructurii rutiere, fluviale și maritime, cât și asigurarea unei mobilități în condiții de siguranță.

Continuarea dezvoltării rețelelor de transport transeuropene (TEN-T) va reprezenta o prioritate.

Noul program va garanta că adaptarea infrastructurii pentru îmbunătățirea mobilității militare în interiorul UE va răspunde atât nevoilor civile cât și celor militare. Un total de 1,69 miliarde de euro din bugetul transportului va fi direcționat către mobilitatea militară.

Vor fi alocate fonduri pentru proiecte transfrontaliere privind sursele de energie regenerabilă, decarbonizare în susținerea Pactului Verde european și a ambițiilor UE legate de climă. Totodată se vor aloca fonduri pentru a garanta siguranța aprovizionării.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Noul Bauhaus european: Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ca proiectele să se alinieze cu politicile cheie ale UE, ”să creeze noi locuri de muncă și oportunități de afaceri”

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a solicitat în Parlamentul European ca proiectele din Noul Bauhaus european să se alinieze cu Pactul Verde European, ”să creeze noi locuri de muncă și oportunități de afaceri și să îmbunătățească accesibilitatea”, fiind în același timp inclusive.

Într-o explicație pentru CaleaEuropeană.ro privind votul asupra raportului referitor la Noul Bauhaus european, acesta a detaliat că ”Noua construcție europeană (cum ar putea fi traducerea în românește a New European Bauhaus – NEB) este mai mult decât un set de reguli europene”.

”Este o mișcare culturală paneuropeană cu efecte în multiple planuri ale societății, de la spațiile în care trăim, la felul în care vom trăi în aceste spații. Rezultatele vor depinde de criteriile de selecție a proiectelor”, a menționat Marinescu.

Eurodeputatul este de părere că Noul Bauhaus european ”trebuie să se concentreze în primul rând pe oameni, prin îmbunătățirea calității vieții acestora, prin crearea de spații de locuit sănătoase și accesibile, inclusiv în zonele mai puțin dezvoltate, suburbane și îndepărtate, abordând segregarea spațială și excluderea istorică a grupurilor sociale”.

Mai mult, Noul Bauhaus european ”trebuie să protejeze cetățenii împotriva dezastrelor naturale și legate de climă”, consideră Marinescu.

”Banii nu sunt de ajuns”, a semnat eurodeputatul, care a spus că Parlamentul European a solicitat  ”500 de milioane de euro, bani proaspeți din programul de cercetare și inovare Horizon Europe, bani care vor trebui incluși la revizuirea bugetului european din 2023”.

Prin raportul adoptat la 14 septembrie cu 466 de voturi pentru, 83 împotrivă și 55 de abțineri, Parlamentul European insistă asupra unor criterii concrete de selecție a proiectelor și inițiativelor din cadrul Noului Bauhaus European, care vor fi finanțate cu bani europeni.

Mai mult, eurodeputații cer Comisieica, pentru următorul Cadru Financiar Multianual de după 2027, să propună un nou program independent ”New European Bauhaus”, fără a reduce finanțarea programelor Europa creativă, Erasmus+ și Corpul european de solidaritate, care sunt deja subfinanțate.

Noul Bauhaus european aduce o dimensiune culturală și creativă Pactului verde european, cu scopul de a demonstra modul în care inovarea durabilă oferă experiențe concrete și pozitive în viața noastră de zi cu zi.

În ceea ce privește finanțarea, în perioada 2021-2022 vor fi alocate aproximativ 85 de milioane de euro proiectelor legate de noul Bauhaus european din cadrul programelor UE. Multe alte programe ale UE vor integra noul Bauhaus european ca element de context sau ca prioritate, fără un buget specific predefinit.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Energiile regenerabile, una dintre soluții pentru eliminarea dependenței energetice a UE, nu doar de Rusia, dar de orice altă țară cu regim nedemocratic

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Energiile regenerabile sunt una dintre soluțiile pentru reducerea și eliminarea în timp a dependenței energetice a UE, nu doar de Rusia, dar de oricare altă țară cu regim nedemocratic, consideră eurodeputatul Marian-Jean Marinescu.

Într-o declarație pentru CaleaEuropeană.ro, acesta a anunțat că a susținut, prin votul său, în plenul reunit al Parlamentului European, creșterea la 45% până în 2030 a ponderii energiei regenerabile din totalul consumului la nivelul UE, prevedere propusă prin revizuirea Directivei pentru energie regenerabilă (RED III).

”Deja, prin schimbarea de paradigmă impusă de agresiunea neprovocată a Rusiei în Ucraina, UE s-a reconfigurat: la ora la care vorbim, dependența de Rusia a scăzut la 15 % (față de 30% cât era înainte de război), iar Rusia nu mai este furnizorul principal de gaz, ci furnizorul cu numărul 4. De aceea, am susținut creșterea la 45% până în 2030 a ponderii energiei regenerabile din totalul consumului la nivelul UE, prevedere propusă prin revizuirea Directivei pentru energie regenerabilă (RED III). Acest lucru se traduce și printr-o o creștere corespunzătoare a finanțării acestor tipuri de proiecte, iar banii vor veni din Bugetul UE 2021-2027, Mecanismul de Redresare și Reziliență, Fondurile pentru Inovare și Modernizare EU ETS și noul instrument REPowerEU”, a subliniat Marinescu în declarația mai sus amintită.

Eurodeputatul a detaliat că ”fiecare sector economic (transporturile, clădirile, încălzirea și răcirea centralizată, etc.) are, potrivit documentului adoptat de Parlament, obiective specifice”.

De exemplu, în transport, utilizarea pe scară mai largă a surselor regenerabile va conduce la scăderea cu 16% a emisiilor de gaze cu efect de seră, iar asta prin utilizarea din ce în ce mai mult a biocombustibililor de ultimă generație sau a hidrogenului. Fiecare stat membru va trebui să dezvolte două proiecte transfrontaliere pentru extinderea energiei electrice verzi, o oportunitate excelentă ca relațiile României cu Moldova să primească un nou impuls de dezvoltare viitoare. Documentul mai prevede că statele membre cu un consum anual de energie electrică de peste 100 TWh vor trebui să dezvolte un al treilea proiect de acest gen până în 2030”, au fost detaliile suplimentare oferite de Marian-Jean Marinescu, membru al Comisiei pentru transport și turism din Parlamentul European.

Textul la care face trimitere europarlamentarul a fost adoptat săptămâna trecută cu 418 voturi pentru, 109 împotrivă și 111 abțineri.

Legislația prin care se revizuiește Directiva privind energia din surse regenerabile definește obiective separate pentru sectoare precum transporturile, clădirile și încălzirea și răcirea centralizată. În sectorul transporturilor, utilizarea surselor regenerabile de energie ar trebui să conducă la o reducere cu 16% a emisiilor de gaze cu efect de seră, prin utilizarea unor ponderi mai mari de biocombustibili avansați și a unei cote mai ambițioase pentru combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică, cum ar fi hidrogenul.

Industria ar trebui să intensifice utilizarea surselor regenerabile de energie cu 1,9 puncte procentuale pe an, iar a rețelelor de termoficare cu 2,3 puncte procentuale.

Fiecare stat membru va trebui să dezvolte două proiecte transfrontaliere pentru extinderea energiei electrice verzi. Statele membre cu un consum anual de energie electrică de peste 100 TWh vor trebui să dezvolte un al treilea proiect de acest gen până în 2030.

Eurodeputații au adoptat, de asemenea, amendamente care solicită reducerea treptată a ponderii biomasei lemnoase primare considerată ca energie din surse regenerabile.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu: Stabilirea salariului minim trebuie să pornească de la costurile unei vieți decente, urmărind astfel combaterea sărăciei și creșterea nivelul de trai

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a sprijinit prin votul său adoptarea în plenul Parlamentului European a primei directive care stabilește regulile care vor sta la baza formării salariului minim în statele membre UE.

„În această perioadă dificilă pentru cetățenii europeni, componenta socială a politicilor Uniunii devine tot mai importantă și fiecare măsură care sporește siguranța unui nivel de trai decent pentru cât mai mulți cetățeni trebuie sprijinită”, a transmis eurodeputatul într-o declarație pentru CaleaEuropeană.ro.

Potrivit deputatului european, stabilirea salariului minim trebuie să pornească de la costurile unei vieți decente în fiecare țară în care muncitorii își desfășoară activitatea, urmărind astfel combaterea sărăciei și creșterea nivelul de trai.

De asemenea, acesta a subliniat că, alături de criterii precum rata șomajului, productivitate și competitivitate, „coșul de bunuri și servicii” este un alt instrument care trebuie inclus în stabilirea salariului minim.

„Iar acest coș de bunuri și servicii la prețuri reale la nivel național, include pe lângă necesitățile materiale precum hrana, îmbrăcămintea și locuința și necesitatea participării la activități culturale, educaționale și sociale. În plus, în cazul în care nu au loc indexări ale salariului minim, pot avea loc renegocieri colective la fiecare doi ani, cu implicarea partenerilor sociali”, a explicat Marian-Jean Marinescu. 

Cu 505 voturi pentru, 92 împotrivă și 44 abțineri, Parlamentul European a adoptat săptămâna trecută o nouă legislație privind salariile minime adecvate în UE.

Legislația UE, convenită cu Consiliul în iunie, urmărește să amelioreze condițiile de viață și de muncă ale tuturor lucrătorilor din UE, precum și să promoveze progresul economic și social. În acest scop, ea stabilește cerințe minime pentru caracterul adecvat al salariilor minime prevăzute de legislația națională și/sau de acordurile colective și ameliorează accesul efectiv al lucrătorilor la protecția salariului minim.

Noua directivă ar trebui să se aplice tuturor lucrătorilor din UE care au un contract de muncă sau raporturi de muncă. Țările UE în care salariul minim este deja protejat exclusiv prin acorduri colective nu vor fi obligate să introducă aceste norme și nici să facă acordurile respective universal aplicabile.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 hours ago

De la Sofia, Nicolae Ciucă dă asigurări că România are cantitățile necesare de gaz: Țara noastră nu va suferi în iarna 2022-2023 de lipsa gazului

ENERGIE6 hours ago

Ministrul Energiei: Finalizarea interconectorului de gaze Grecia-Bulgaria este un pas foarte important pentru designul pieței de energie din regiune

NATO7 hours ago

EXCLUSIV Șeful Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul Estoniei: Dacă Putin o ia razna și folosește arme nucleare tactice, acesta ar trebui să fie sfârșitul jocului pentru Rusia

ROMÂNIA7 hours ago

Experții New Strategy Center au avut mai multe întrevederi la Congresul SUA pentru a împărtăși perspectivele privind situația de securitate din regiunea Mării Negre

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Ursula von der Leyen, la inaugurarea interconectorului de gaze Bulgaria – Grecia: Astăzi începe o nouă eră pentru Europa de Sud-Est și pentru securitatea energetică a UE

NATO9 hours ago

Țările baltice susțin aderarea accelerată a Ucrainei la NATO: Curajul Ucrainei nu poate decât să ne întărească alianţa

ENERGIE9 hours ago

Premierul Ciucă, la inaugurarea interconectorului de gaze Bulgaria – Grecia: România își va juca rolul în asigurarea securității energetice a Europei

Eugen Tomac9 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac a adus un omagiu, în plenul PE, românilor care și-au pierdut viața pe frontul din Ucraina: „Putin are mâinile pătate de sânge”

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Joe Biden afirmă că SUA și aliații săi nu se vor lăsa „intimidați” de Vladimir Putin: NATO va apăra „fiecare centimetru” din teritoriul său

ENERGIE11 hours ago

Transgaz și operatorii de transport gaze naturale din Bulgaria, Ungaria și Slovacia propun o inițiativă pentru a livra până la 5 mld. metri cubi de gaze către Europa de Est, Centrală și de Vest

NATO24 hours ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL1 day ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE4 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO1 week ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

Team2Share

Trending