Connect with us

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu pledează pentru ”o autostradă care să lege Oltenia de vestul Europei”: Va atrage investitorii în cea mai săracă regiune din România

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră că în perioada următoare decidenții politici de la București să aloce fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sau din Programul operațional pentru transport pentru a construi ”o autostradă care să lege Oltenia de vestul Europei”.

Într-un mesaj publicat pe Facebook, europarlamentarul român a deplâns faptul că un astfel de proiect de infrastructură pentru regiunea mai sus amintită nu se regăsește în niciunul dintre programele precizate, ”în ciuda faptului că Oltenia este cea mai săracă regiune din România și una dintre cele mai sărace din UE, în ciuda faptului că banii care vin din Fondul de coeziune și cel de dezvoltare regională vin tocmai pentru aceste regiuni sărace, în ciuda faptului că Oltenia va închide minele și are nevoie de investiții în infrastructură  și reconversie profesională”.

”Am făcut o hartă cu ce se dorește a se finanța cu banii din aceste programe (Planul național pentru reziliență și redresare, Programul operațional pentru transport și Planul național pentru tranziție justă, unde sunt cuprinse județele Gorj, Mehedinți, Hunedoara și Dolj) și vă pot spune că Oltenia este o pată albă, adică nu este nici o propunere pentru a se finanța conectarea regiunii cu vestul Europei. Nu doar că este de neînțeles, dar cred că este extraordinar de periculos. Oltenia va intra în tranziție. Într-un interval de 7-10 ani Complexul energetic Oltenia își va reduce activitatea. Pe site-ul complexului există planul oficial de reconversie depus și la Comisia Europeană”, a explicat Marian-Jean Marinescu.

Acesta a anunțat că i-a informat deja pe ”toți cei implicați în elaborarea acestor documente cu privire la necesitatea imperioasă pe care o reprezintă autostrada”.

Unul dintre argumentele evocate de eurodeputat este acela că un astfel de proiect de infrastructură ar atrage investitorii din vest, ”care au nevoie de autostradă sau cale ferată”, și de care regiunea va avea nevoie, în contextul în care efectele tranziției ”asupra locurilor de muncă va fi imens”.

”Altfel, Oltenia va rămâne complet izolată, pentru că în sud există o autostradă care leagă Burgas, Sofia, Belgrad și Budapesta, și va fi mai simplu să se circule pe acea autostradă decât să se traverseze Bulgaria și sudul României până la Budapesta pe un drum național. În masterplanul de anul trecut era menționat faptul că autostrada Lugoj- Drobeta Turnu Severin trebuie construită între 2021 și 2026”, a detaliat Marinescu.

Europarlamentarul a amintit și de autostrada Iași, Târgu Mureș, ”căci vorbim de cele două regiuni cele mai sărace din România”.

”Aceste două regiuni ar trebui să primească mai mulți bani decât celelalte regiuni, pentru că banii care vin din Fondul de coeziune și cel de dezvoltare regională vin tocmai pe această sărăcie, adică pentru diferența dintre PIB-ul acestor regiuni și media europeană. Nu se poate Lugoj- Craiova, atunci măcar Lugoj- Drobeta Turnu Severin sau Târgu Jiu- Deva. Și aici ar fi argumente extraordinare: într-un interval de 5/7 ani minerii nu vor mai avea de lucru în mine, dar ar putea avea de lucru la autostradă. Pe de altă parte, văd că este propus la finanțare București-Alexandria-Craiova. De neînțeles când faci deja legătura Craiova- Pitești și București. Este de înțeles pentru Teleorman. Dar eu aș face de la Alexandria la Craiova, ca să meargă autostrada către vest. Nu înțeleg de ce nu se face Iași-Târgu Mureș, dar se face Ploiești- Iași”, a explicat Marian-Jean Marinescu.

”Este adevărat, pentru asta trebuie să treci munții, iar construcția este mai dificilă. Toate societățile de construcții din România nu știu să construiască decât pe teren plat, pe câmpie, unde poate sunt și prețuri mai bune, dar pentru tot ce înseamnă dezvoltare economică, legătura cu vestul Europei este absolut necesară. Sper ca în perioada care vine cei care iau aceste decizii să se gândească că în acest moment Oltenia este sub cea mai grea amenințare de subdezvoltare din întreaga UE, tocmai din cauza încetării exploatării cărbunelui”, a conchis eurodeputatul român.

Chestiunea unei autostrăzi care să lege Oltenia de vestul Europei reprezintă unul dintre proiectele de infrastructură pentru care europarlamentarul Marian-Jean Marinescu militează.

Într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro la începutul lunii martie, Marinescu a semnalat că banii europeni, alocați fie prin PNRR, fie prin Programul Operațional Sectorial pentru Transport, trebuie folosiți pentru ”dezvoltare economică, adică să nu aglomerăm o regiune cu infrastructură și să lăsăm alte regiuni”.

Potrivit versiunii din luna octombrie 2020 a Programului Operațional Transport (POT) pentru perioada 2021-2027, România își propune ca până în 2030 să extindă sau să modernizeze infrastructura de transport în vedere îmbunătățirii conectivității între regiunile țării, dar și cu restul țărilor din Uniunea Europeană.

În ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență, România alocă 7,6 miliarde de euro, urmărind să livreze următoarele:

Autostrăzi:

  •  434 de kilometri de autostradă construiți;
  •  625 ha de perdele forestiere liniare în lungul autostrăzilor nou construite;
  • 45% din punctele negre ale siguranței rutiere eliminate;

Cale ferată:

  •  311 km de cale ferată modernizată;
  •  311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2;
  • 110 km de cale ferată electrificată;
  • 2534 km de cale ferată pe care viteza comercială crește cu 15% prin lucrări de reînnoire;
  •  206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare.

 Metrou:

  • 15.6 km de rețea nouă de metrou;
  • 15 stații noi;
  • 30 de rame.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, membru al Comisiei pentru transport și turism (TRAN) din Parlamentul European, și-a exprimat speranța ca viitorul apropiat ”să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor statelor” care sunt traversate de acest fluviu.

Europarlamentarul român a participat joi la o dezbatere, organizată de Camera de Comerț și Industrie din România (CCIR) în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România, referitoare la valorificarea transportului pe Dunăre și Marea Neagră și stimularea comerțului internațional durabil.

În acest context, Marinescu a reiterat mesajul său referitor la nevoia unei ”coordonări de la nivelul Comisiei Europene, care să negocieze cu toate statele membre și să ducă finanțarea necesară din fonduri UE alocate către fiecare stat membru către canalul navigabil”.

”Dunărea este un subiect extrem de important, mai ales pentru România. Ar fi un sector economic extrem de profitabil. Noua religie este Green Deal și există niște sloganuri Shift2Rail, Shift2Water, să mutăm transportul pe de pe rutier pe calea ferată sau pe apă. Nici calea ferată, nici apa nu sunt pregătite să primească un flux de marfă mult mai mare. Dacă nu se face ceva, aceste ținte nu vor putea fi îndeplinite”, a atras atenția eurodeputatul.

Acesta a amintit și de momentul în care a elaborat, în 2010, alături de alți alți colegi din Ungaria, Austria și Germania, poziția Grupului PPE din Parlamentul European față de Strategia europeană a Dunării, în care solicitau Comisiei să se implice în coordonare.

”Spre deosebire de prima strategie a Mării Baltice, aici există o problemă: dacă unul dintre statele care sunt pe Dunăre nu investește, tot proiectul este pus în pericol. Nu s-a întâmplat acest lucru. S-au produs multe conferințe, documente, dar progresul a fost foarte mic în teren și, după opinia mea, nu vor fi foarte multe progrese pentru armonizarea regulamentelor, pentru o coordonare a investițiilor pentru realizarea a ceea ce este mai important, canalul navigabil. Dacă există navigabilitate pe toată durata anului pe Dunăre, atunci traficul va creștere interesul operatorilor economici va crește”, și-a arătat dezamăgirea Marinescu.

Citiți și:
Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia unei guvernanțe la nivel UE pentru a face mare salt de mutare a transportului pe căile navigabile și pe calea ferată
Trei proiecte-pilot depuse de Marian-Jean Marinescu au primit calificativul maxim din partea Comisiei Europene: În toamnă, după ce vor fi adoptate de Parlamentul European, vor intra în lucru

Potrivit CCIR, În 2019, la nivelul UE, transportul maritim de mărfuri pe distanțe scurte a reprezentat 60% (estimat la aproape 1,8 miliarde tone de mărfuri) din totalul de mărfuri transportate pe cale maritimă către și din principalele porturi ale UE. Portul Rotterdam a rămas cel mai mare port al UE pentru transport maritim pe distanțe scurte, gestionând un total de 204 milioane de tone de mărfuri, urmat de portul Antwerpen (101 mln. tone de mărfuri) și Amsterdam (53 mln. tone), în timp ce portul Constanța se clasează pe locul 14, gestionând în 2019 – 28,5 mln. tone de mărfuri pe distanțe scurte. Așadar, este evident că transportul maritim joacă un rol vital în asigurarea lanțurilor de aprovizionare pentru dezvoltarea comerțului global.

Conform unor estimări ale Agenției Europene de Mediu, transportul maritim este responsabil pentru 13,4% din totalul emisiilor de CO2 de la nivel european, adică de aproape șase ori mai puțin decât emisiile de dioxid de carbon provenit din transportul rutier (71,7%).

 

©European Environment Agency

 

Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

Published

on

© colaj foto (European Union 2020 - Source : EP/ European Union 2021 - Source : EP)

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu apreciază că ”vina combustibililor fosili” în criza prețurilor la energie ”nu este atât de mare” și că situația creată reprezintă ”o reacție a pieței la Pactul ecologic european”.

Europarlamentarul a participat joi la reuniunea Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, al cărei membru supleant este, în cadrul căreia comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a prezentat noile măsuri pentru abordarea situației excepționale a creșterii prețurilor în acest domeniu.

Astfel, Marian-Jean Marinescu a reluat întrebările sale la adresa Comisiei Europene cu privire la necesarul de energie în 2030, în contextul aplicării pachetului ”Fit fot 55”.

”Sunt de părere că partea combustibililor fosili în această criză nu este atât de mare, vina lor nu este atât de mare. Este o reacție a pieței la măsurile din Pactul ecologic. Dumneavoastră și alți colegi ați spus că energiile regenerabile reprezintă soluția. Poate. Trebuie să vedem însă cum, cât și când se va întâmpla acest lucru. Sunteți comisar. Ați aprobat în Colegiul Comisarilor pachetul <<Fit for 55>>. Am următoarea întrebare. Am trimis o întrebare în scris, dar nu am primit răspuns. Spuneți-ne: care va fi necesarul de energie în 2030, dacă se aplică acest pachet așa cum este propus acum de către Comisie? Care va fi mixul de energie necesar pentru a acoperi toate măsurile propuse de către Comisie?”, a întrebat eurodeputatul, care a anticipat în trecut că  ”identificarea și menținerea unui echilibru între îndeplinirea obiectivelor de mediu și păstrarea competitivității economiei UE” va fi un proces ”foarte dificil”, ca urmare a aplicării unor ”criterii șablon, care nu permit o abordare specifică a statelor membre” și care ”riscă să afecteze competitivitatea economică și nivelul de trai al cetățenilor”.

De altfel, acesta a solicitat Executivului european să pună ”mai multă rațiune în religia Green Deal”, în contextul creșterii prețurilor la energie, arătându-și deschiderea pentru folosirea gazului și energiei atomice.

În răspunsul său, comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a explicat că ”există planuri energetice naționale deja. Au fost prezentate până în 2019. Scopul nostru este ca 65% din electricitate să vină din energie regenerabilă până în 2030. Încurajăm statele UE să folosească fondurile de redresare și alte venituri suplimentare.”

Comisia Europeană a adoptat o comunicare privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene.

Comunicarea include un set de măsuri pe care UE și statele sale membre le pot lua pentru a aborda impactul imediat al creșterii prețurilor și pentru a ne consolida în continuare reziliența la șocuri viitoare.

Printre măsurile naționale pe termen scurt se numără sprijinul de urgență pentru venituri acordat consumatorilor casnici, ajutoare de stat pentru întreprinderi și reduceri specifice în materie de taxe și impozite. Comisia va sprijini, de asemenea, investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică; va examina posibilele măsuri privind stocarea energiei și achiziționarea de rezerve de gaze naturale și va evalua actuala organizare a pieței energiei electrice.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu anticipează că ”identificarea și menținerea unui echilibru între îndeplinirea obiectivelor de mediu și păstrarea competitivității economiei UE” va fi un proces ”foarte dificil”

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu critică prevederile șablon din Actul delegat al Comisiei Europene referitor la taxonomie, care riscă să afecteze ”competitivitatea economică și nivelul de trai al cetățenilor.”

”Găsirea și menținerea unui echilibru între îndeplinirea obiectivelor de mediu prevăzute în Pactul Ecologic și păstrarea competitivității economiei europene se dovedește a fi un demers foarte dificil. Suntem practic la începutul reglementării efective a ambițioaselor obiective fixate de Comisie prin Pachetul Green Deal, când dosarele specifice fiecărui domeniu de activitate ajung în Parlamentul European, pentru dezbatere și aprobare. Așa cum bănuiam, toate aceste reglementări sunt pe cât de complexe, pe atât de controversate iar găsirea unei linii comune este foarte dificilă, chiar și în interiorul aceluiași grup politic”, și-a exprimat îngrijorarea Marinescu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Actul delegat al Comisiei Europene referitor la taxonomie a ajuns pe agenda primei sesiuni plenare din octombrie. Acesta stabilește criteriile prin care o activitate economică se califică ca nefiind dăunătoare mediului și chiar contribuie la combaterea schimbărilor climatice.

”Aceste criterii sunt extrem de importante deoarece vor condiționa foarte strict finanțarea activităților economice, în funcție de conformarea sau nu a proiectelor economice la obiectivele de mediu și energie pentru 2030”, a subliniat eurodeputatul.

În acest context, Marinescu a anunțat că a votat împotriva Actului delegat deoarece ”prevederile legate de energie nucleară, gaz natural și combustibili alternativi vor îngreuna accesul la finanțare pentru proiectele din aceste domenii.”

”În plus, noile măsuri propuse de către Comisie interferează cu principiul neutralității tehnologice, principiu de bază al politicilor Uniunii și care favorizează diversitatea alternativelor tehnologice”, a completat europarlamentarul.

”Aplicarea unor criterii șablon, care nu permit o abordare specifică a statelor membre, riscă să afecteze competitivitatea economică și nivelul de trai al cetățenilor, în timp ce definirea acestor criterii într-o manieră simplistă, de genul bun sau rău va funcționa împotriva obiectivului principal al reglementării, și anume finanțarea schimbărilor esențiale în economia reală”, a conchis Marian-Jean Marinescu, care a solicitat în trecut Comisiei Europene să încurajeze exploatarea energiei nucleare și să introducă această tehnologie în taxonomie. 

Apelul acestuia venea după adoptarea unui pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

În contextul creșterii prețurilor la energie, eurodeputatul român a sfătuit Executivul european ”să pună mai multă rațiune în religia Green Deal”, arătându-și deschiderea față de ”folosirea gazului și a energiei atomice” pentru a evita o repetare a crizei.

Instituția europeană mai sus amintită urmează să prezinte lunile următoare hotărârea sa cu privire la includerea sau nu a gazelor naturale și energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”.

Astfel,  Franța, Slovenia, România și alte țări din centrul și estul Europei au făcut apel la includerea energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”, reluând un demers comun din luna martie.

Presiunea vine în contextul creșterii prețurilor la energie, lucru ce a dus la o scădere a cererii de gaze naturale din partea sectorului industrial, care se confruntă cu dificultatea de a-și derula operațiunile.

Comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a dat asigurări că statele membre au în depozite suficiente gaze naturale pentru a face față iernii, însă recenta creștere a prețurilor arată că este nevoie de o tranziție rapidă la surse regenerabile și să fie reformată piața gazelor din Uniunea Europeană.

”Gradul de umplere a depozitelor subterane este de peste 73% în Europa. Acest nivel este mai mic decât media din ultimii zece ani, dar unul adecvat pentru a acoperi necesarul din sezonul de iarnă”, a precizat Kadri Simson într-o dezbatere organizată de Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, pe tema diminuării impactului creșterii prețurilor la energie.

În egală măsură, aceasta a anunțat că ”până la finalul anului” va propune ”o reformă a pieţei gazelor, şi în acest context voi revizui aspectele legate de stocare şi securitatea aprovizionării.”

Comisia Europeană urmează să prezinte miercuri ”un set de instrumente” pentru ca statele membre să poată gestiona această situație fără a încălca normele europene, dând astfel curs solicitărilor venite din partea Spaniei.

În preambulul acestui anunț, comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, a dat asigurări că instituția omonimă va stimula statele membre să reducă taxele pe energie şi să redistribuie profiturile rezultate de pe urma creşterii preţurilor către cei mai defavorizaţi.

Aceste măsuri vor fi prezentate joi și în ședința Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE), unde invitată este Kadri Simson, comisarul european pentru Energie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO6 hours ago

Franța, către NATO și SUA: Nu vă fie teamă! Apărarea europeană nu este construită în opoziţie cu Alianța Nord-Atlantică

NATO7 hours ago

Joe Biden și Emmanuel Macron au discutat despre “consolidarea Europei apărării în complementaritate cu NATO”

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Emmanuel Macron își ia rămas bun de la Angela Merkel rememorând data adoptării planului de redresare a UE: Va mărturisi pentru totdeauna angajamentul tău pentru Europa noastră

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Angela Merkel, pentru ultima oară la un summit UE: Părăsesc Uniunea Europeană într-o situație care mă îngrijorează. Trebuie să ieşim din această spirală a confruntării

CONSILIUL EUROPEAN13 hours ago

Klaus Iohannis a solicitat, în Consiliul European, aderarea “cât mai curând” a României la spațiul Schengen: Este un obiectiv strategic pentru întreaga UE

CONSILIUL EUROPEAN13 hours ago

UE dă curs solicitărilor lui Klaus Iohannis de a include energia nucleară și gazele pe lista investițiilor “verzi”: Avem nevoie de o sursă stabilă, nucleară, și de gaze naturale

CONSILIUL EUROPEAN14 hours ago

Polonia, luată în colimator la summitul UE de Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen: “Nicio țară europeană nu se poate considera europeană dacă judecătorii nu sunt independenți”

CONSILIUL EUROPEAN14 hours ago

Consiliul European reiterează obiectivul transformării digitale a Europei ca instrument pentru stimularea creșterii economice

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Consiliul European propune opt planuri de acțiune privind migrația pentru a reduce presiunea asupra frontierelor europene

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Angela Merkel, ovaționată și comparată cu un “monument” la ultimul ei Consiliu European: “Fără Angela, summiturile vor fi ca Roma fără Vatican sau Parisul fără Turnul Eiffel”

NATO19 hours ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN20 hours ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ2 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi2 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi3 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO3 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending