Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, salută ”îmbunătățirea parteneriatului dintre UE și SUA, care anul acesta a dus la creșteri record în domeniul economic”.

”Parteneriatul dintre UE și SUA se consolidează și se îmbunătățește de la an la an. Salut îmbunătățirea parteneriatului dintre UE și SUA, care anul acesta a dus la creșteri record în domeniul economic. În ciuda crizelor multiple din ultimii ani, astăzi economia transatlantică a ajuns la cote record. Economia europeană și economia americană sunt împreună cea mai mare economie a lumii. Noi reprezentăm jumătate din totalul consumului personal global și aproape o tremie a PIB-ului mondial din punct de vedere al puterii de cumpărare”, a precizat europarlamentarul într-un comunicat de presă, emis la scurtă vreme după vizita sa în Silicon Valley în vederea consolidării legăturilor UE-SUA pe axa inovării și cercetării.

Cristian Bușoi a susținut declarațiile cu cifre:

• Comerțul cu mărfuri dintre SUA și Europa a atins un maxim istoric de 1,2 trilioane de dolari;
• Comerțul cu mărfuri SUA-UE a atins un record de 909,5 miliarde USD, mai mult decât mărfurile UE-China și cu 25% mai mare decât comerțul de mărfuri dintre SUA și China;
• Companiile afiliate din SUA din Europa au câștigat aproximativ 325 de miliarde de dolari, un record deosebit, în timp ce afiliații europeni din SUA au câștigat 151 de miliarde de dolari. Al doilea cel mai înalt nivel vreodată;
• Exporturile de bunuri din SUA și Europa către lume (excluzând comerțul intra-UE) au reprezentat 20% din exporturile globale în 2021. Dar împreună au reprezentat 66% din stocul de ieșire și 66% din stocul de intrare al ISD la nivel mondial.

”Sunt cifre care vorbesc de la sine și arată încă o dată că Lumea Liberă se poate dezvolta și poate aduce prosperitate, conlucrând și respectându-se reciproc”, a mai spus eurodeputatul.

Acesta a mai punctat că ”economia transatlantică aduce prosperitate cetățenilor săi, locuri de muncă și creează climatul necesar pentru dezvoltarea societăților”.

”SUA a venit alături de Europei și a ajutat la consolidarea independenței energetice, exportând gaze lichefiate, cota de export ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii ani, fapt ce ne-a permis să răspundem eficient la șantajul făcut de Federația Rusă. Umăr la umăr, uniți, vom depăși orice criză și vom deveni mai puternici și mai prosperi”, a conchis Cristian Bușoi.

Este nevoie de măsuri pentru a atinge obiectivele Uniunii Europene, pentru a asigura reziliența sistemelor alimentare, dar nu cu costul fermierilor, în mâinile cărora se află bunăstarea ecosistemelor agricole și care se află în prima linie în lupta pentru asigurarea securității alimentare, a subliniat eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European.

Acesta a participat la o dezbatere privind refacerea naturii în cadrul comisiei mai sus menționate.

”Se propune ca până în 2030, 25.000 km de râuri să fie transformate în râuri cu curgere liberă. Cum rămâne cu banii care s-au investit până acum în regularizarea acestor cursuri de râuri pentru prevenirea inundațiilor? Să se întreprindă acum măsuri prin care să le refacem și să le aducem la matca inițială, înseamnă punerea în pericol a vieților omenești”, și-a exprimat surprinderea Daniel Buda.

El a arătat că ”evoluțiile geopolitice recente au subliniat și mai mult necesitatea de a proteja securitatea alimentară și reziliența sistemelor alimentare”.

”În această ordine de idei e important să evaluăm corect poziția fermierilor în ecosistemul agricol. Îi vedem ca fiind parte a soluției sau parte a problemei?”, a întrebat eurodeputatul.

Așadar, ”Comisia Europeană trebuie în mod ferm să-și definească calea de acțiune”, consideră Daniel Buda.

”Dacă vom vedea fermierii ca fiind parte a problemei, ca fiind dușmanii mediului, înseamnă că suntem într-o fractură de logică incomensurabilă”, a semnalat europarlamentarul.

Din punctul său de vedere, sarcinile administrative trebuie să fie însoțite de ”resurse financiare” pentru a evita ”relocarea producției agricole din interiorul UE în alte state din afara UE”. 

”Vom importa alimente care nici pe departe nu au calitatea pe care le au cele produse în UE”, a atras atenția Daniel Buda asupra probabile realități. 

Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan, liderul delegației române din Grupul PPE din Parlamentul European, a discutat cu Manfred Weber, președintele acestei formațiuni din legislativul european și lider al Partidului Popular European, despre ”problema fermierilor români, care au primit compensații de 25 de ori mai mici decât au cerut pentru pierderile suferite după din invadarea Ucrainei de către Vladimir Putin”.

Am avut o întâlnire extrem de plăcută dimineață cu Manfred Weber, președinte al Popularilor Europeni și al EPP Group din Parlamentul European. Manfred este nu doar un creștin adevărat, dar și un om cu o energie rară. Am deschis problema fermierilor români, care au primit compensații de 25 de ori mai mici decât au cerut pentru pierderile suferite după din invadarea Ucrainei de către Putin Vladimir. L-am rugat să poziționăm EPP, de orientare creștin-democrată și conservatoare, recunoscut ca fiind apărătorul fermierilor din Europa, pentru a face presiuni în sensul măririi compensațiilor de 56 de milioane de euro pentru trei țări la 500 de milioane, suma anunțată inițial de Comisie” a precizat Rareș Bogdan într-un mesaj publicat pe Facebook.

Demersul eurodeputatului vine să completeze apelul lansat liderilor UE, acela de a decide plata unor compensații pentru fermierii români care ”au pierdut enorm după declanșarea invaziei ruse în Ucraina”.

Aceste compensații au fost anunțate de comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski. Ele se ridică la 56,3 milioane de euro, finanţată din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC), defalcate după cum urmează: Poloniei 29,5 milioane de euro, Bulgariei 16,75 milioane şi României 10,05 milioane.

Chiar dacă aceste trei state membre au undă verde de a dubla acest sprijin prin ajutoare de stat, fermierii și-au exprimat nemulțumirea, considerând că suma este prea mică, în contextul în care 60% din cerealele ucrainene au tranzitat România, conform mențiunilor președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unei ședințe PPE ce a avut loc săptămâna trecută.