Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, membru al Comisiei pentru transport și turism (TRAN) din Parlamentul European, consideră că este nevoie de o gvernanță europeană pentru 
coridorul Rin-Dunăre pentru a spori atractivitatea transportului fluvial.
”Am depus un proiect-pilot anul trecut. Nu a fost cotat foarte bine de Comisie, chiar dacă DG MOVE l-a cotat foarte bine în care voiam să se realizeze un studiu despre o guvernanță a acestui coridor. Dacă un stat nu are interese în acest domeniu și nu investește, atunci se blochează acest coridor. Cred în continuare că este nevoie de așa ceva; nu de indicații de la Bruxelles, ci de recomandări de a direcționa parte din fondurile europene ale fiecărui stat sau, dacă nu este stat membru, din fondurile de pre-aderare, către acest coridor, mai ales că acum suntem în plin Green Deal. Bineînțeles, relațiile bilaterale sunt foarte, foarte importante, însă câteodată nu rezolvă în totalitate problemele”, a fost răspunsul oferit de eurodeputat unei întrebări CaleaEuropeană.ro.
O delegație a Comisiei pentru transport și turism (TRAN) din Parlamentul European, condusă de Marian-Jean Marinescu, se află în vizită în România pentru a discuta despre proiectele TEN-T din țara noastră, coridorul Rin-Dunăre, dar și Strategia europeană pentru regiunea Dunării aflându-se pe agenda dialogului cu oficialii români.
Coridorul Rin-Dunăre reprezintă principala legătură est-vest din Europa continentală. Urmând traseul fluviului Dunărea, acesta leagă Strasbourg și sudul Germaniei de orașele central-europene Viena, Bratislava și Budapesta, înainte de a trece prin capitala României, București, pentru a se opri în portul Constanța de la Marea Neagră.
O a doua ramură a coridorului urmărește o cale de la Frankfurt până la granița dintre Slovacia și Ucraina, legând München, Praga, Zilina și Kosice. Proiectele cheie situate de-a lungul coridorului includ îmbunătățiri ale stării de bună navigație a fluviului Dunărea în toate țările riverane.
Politica UE privind rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) vizează construirea în întreaga UE a unei rețele de transport eficace, multimodale și care să se întindă pe întregul teritoriul UE. Aceasta cuprinde căile ferate, căile navigabile interioare, rutele de transport maritim pe distanțe scurte și drumurile legate de orașe, porturile maritime și interioare, aeroporturi și terminale. Politica TEN-T face acest lucru prin identificarea infrastructurii de transport din statele membre care are o valoare adăugată ridicată la nivel european și care ar trebui să facă parte din rețeaua TEN-T.
Politica TEN-T stabilește, de asemenea, cerințe pe care această infrastructură trebuie să le respecte, inclusiv în ceea ce privește siguranța, calitatea pentru un transport foarte performant și alinierea la obiectivele de mediu. Rețeaua TEN-T este compusă din două niveluri: o rețea centrală care urmează să fie finalizată până în 2030 și o vastă rețea afluentă care aduce trafic în aceasta și care urmează să fie finalizată până în 2050.
