Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu, coordonatorul PPE pentru bugetul multianual european respinge condiționarea respectării statului de drept de alocarea fondurilor europene în următorul CFM

Published

on

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu ( PNL) și coordonatorul PPE pentru bugetul multianual european consideră că eventualele condiționalități privind respectarea statului de drept enunțate în documentul emis de Comisia Europeană în care erau prezentate mai mult scenarii privind alocarea fondurilor europene în cadrul următorului Cadru Financiar Multianual post-2020 nu reprezintă o decizie bună.

FOTO: The Parliament Magazine

Potrivit unei postări video a reprezentantul României în Parlamentul European, ”tinerii din programul Erasmus sau agricultorii nu au nicio vină că un guvern o ia razna”.

În viziunea acestuia, există două direcții diferite: “pe de o parte guvernul, care face erori și nu respectă valorile europene și statul de drept, pe de altă parte, oamenii care pot fi ajutați prin aceste proiecte”.

De altfel, Partidul Popular European ( PPE)  s-a distanțat de condiționarea alocării fondurilor europene de o definiție a statului de drept.

Citiți și Fondurile europene ar putea fi acordate doar statelor independente judiciar. Comisia Europeană vrea o definiție pentru ”statul de drept”

”Este prentru prima oară când văd în asemenea document spus foarte clar că toate statele membre, indiferent dacă sunt net contributoare sau net beneficiare profită de bugetul european. Este precizat că până în 1% din creșterea economică a fiecărui stat se bazează pe politicile europene din toate statele membre. Nu cotează că dai bani în România sau că Bulgaria primește bani, toate statele membre profită de acest lucru. Și este un lucru foarte important pentru că până acum s-a discutat numai despre cât primește în plus o țară față de ceea ce contribuie, și cât pierde o țară față de ceea ce dă”, a precizat europarlamentarul român Marian Jean- Marinescu.

Acesta a salutat documentul făcut public de Comisia Europeană, justificând că acesta încearcă să ”explice statelor contribuie mai mult decât primesc la bugetul european că acest lucru este și spre beneficiul lor și să micșoreze această presiune care există din partea unor state, de a nu crește bugetul european post-2020”.

Diverse scenarii privind politicile europene

Politica de securitate. Citând date statistice din document, Marinescu a precizat că ”avem nevoie de minim 7,8 miliarde pe an, dacă vrem să întărim securitatea la frontiere. Dacă vrem să angajăm foarte mulți oameni și să faci o comparație cu SUA sau Canada, vom avea nevoie de 150 de miliarde în acești 7 ani ai CFM. Mai există o cifră care arată ce înseamnă să crești numărul de oameni, dar să nu cumperi toate echipamentele necesare”, a completat acesta.

Citiți și Finanțarea apărării europene: Comisia Europeană propune trei scenarii cu fonduri de până la 10 miliarde de euro pentru crearea unei ”autentice Uniuni a Apărării”

Politica de coeziune. Făcând referire la propunerea Comisei, aceea de a crea un fond de rezervă contituit din banii care se pierd prin nefolosire, care se dezangajează, europarlamentarul român a salutat ideea, spunând că ” acest fond ( n.r. de rezervă ) poate fi utilizat în cazul în care apar lucruri neprevăzute și în cazul acesta nu mai ești nevoit să tai de la alte politici așa cum a avut loc în această perioadă”.

Citiți și Viitorul Politicii de Coeziune. Comisia Europeană propune trei scenarii și tăieri ale bugetului cu până la 124 de miliarde de euro

Politica agricolă comună. ”Se discută despre menținerea aceluiași nivel, care înseamnă 400 de miliarde în 7 ani. Avem un alt scenariu, reducerea plăților directe, însă într-un anume fel, adică 80% dintre plăți merg la 20% din fermieri. Plafonarea plăților directe la cei care iau sume foarte mari și întărirea ajutorului dat fermelor foarte mici. Sunt și acolo diverse scenarii. Cât ar însemna să tai 90 de miliarde sau 100 de miliarde”, a enunțat Marian-Jean Marinescu.

Citiți și Bugetul UE. Fondurile Politicii Agricole Comune ar putea fi reduse cu până la 120 de miliarde de euro. Scenariile propuse de Comisia Europeană

Resurse proprii pentru bugetul european

Reprezentantul României în Parlamentul European a enunțat propunerile Comisei Europene privind alte surse de finanțare a bugetului european, dincolo de cele existente ( contribuțiile naționale – un procent din TVA și taxele vamale). ”Acum se propun alte surse, cum ar fi un procent din vânzarea certificatelor verzi sau taxe pe corporații și o parte din profitul realizat de băncile naționale”, a menționat acesta.

Summitul de la Sibiu, moment în care se va discuta despre viitorul Europei

”Se spune că reuniunea Consiliului European din 9 mai de la Sibiu trebuie să găsească Europa pregătită, decisă pentru viitor. Atunci se va discuta viitorul Europei, dar trebuie să aibă în spate și o decizie privind bugetul, ceea ce înseamnă că se merge pe acestă idee de a avea buget și politici înainte de alegeri europene”, a completat în încheiere Marian -Jean Marinescu.

Comisia Europeană a dat publicității la 14 februarie o serie de propuneri cu privire la viitorul buget al Uniunii Europene, care includ tăieri de fonduri în anumite domenii și surse noi de finanțare care să acopere golurile rezultate în urma ieșirii Marii Britanii din UE, completând că fondurile europene ar trebui condiționate de respecarea statului de drept de către statele membre ale blocului comunitar.

”Uniunea este o comunitate bazată pe respectarea statului de drept iar valorile ei constituie baza existenței sale. Acestea sunt împregnate în întreaga structură juridică și instituțională, dar și în toate politicile și pragramele comunității europene. Prin urmare, respectarea acestor valori trebuie asigurată în cadrul tuturor politicilor Uniunii, inclusiv bugetul UE, unde respectarea valorilor fundamentale reprezintă o precondiție esențială pentru aceasta buna gestiune financiară și finanțare eficientă din partea UE. Respectarea statului de drept este importantă pentru cetățenii europeni, dar și pentru inițiativele de afaceri, inovare și investiții. Economia europeană înflorește cel mai mult atunci când cadrul legal și istituțional este în concordanță deplină cu valorile comune ale Uniunii”, anunța documentul Comisiei Europene.

Discuțiile privind banii europeni survin în contextul în care Brexit-ul va produce ”o gaură” de 12-13 miliarde de euro în bugetul Uniunii. Jumătate din sumă trebuie realizată prin economisire, iar cealaltă jumătate trebuie să fie reintrodusă ca finanțare suplimentară din partea UE-27a transmis luna trecută comisarul european pentru buget, Günther OettingerOficialul european a declarat că așteaptă din partea statelor membre UE-27 să contribuie cu cel puțin 16 miliarde de euro mai mult la viitorul buget al UE. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Cetatean European

    February 20, 2018 at 5:53 pm

    Locuiesc in satul Dumbravita, intre Timisoara si autostrada A1. Prin sat, drumul principal are doar doua benzi. Pe langa drum, au fost pusi stalpi de curent pentru firobuz. Arata ca o inchisoare. Acum, consiliul judetean sa straduieste sa mai fure bani europeni pe motivul ca vor sa largeasca drumul la 4 benzi, doua in fiecare sens, pentru un acces mai usor la autostrada A1. Pe CJ nu ii intereseaza daca localnicii doresc acest lucru, ci pur si simplu vor sa intre cu bocancii la noi in sat si sa faca o alta mare mizerie. Si corupti la maxim si cu gandul la banii de la UE. Nu le dati bani!!! Locuiesc pe strada Barcelona. Este plina de gunoi si noroi. Am scris politiei locale si am trimis si o poza. Politia locala imi spune ca au identificat proprietarul si ca acesta sustine ca nu este gunoiul lui, asa ca nu se face nimic. Daca la astfel de oameni vrei sa continui sa dai bani, inseamna ca doresti ca toata Europa sa fie ca tine: adica sa nu existe consecinte pentru incompetenta si crima. Politicienii romani sunt de 30 de ani incompetenti si multi sunt si criminali, avand multi dintre ei dosare penale. Noi, autistii, nu numai ca vrem o tara mai faina, fara gunoaie, si plina de autostrazi, dar vrem ca acesti politicieni romani sa fie pedepsiti la maxim. Si, nu intelegem de nu vrea si domnul Marinescu acelasi lucru. De ce oare, cand prinzi un hot la magazin ca fura paine sau cosmetice, vrei sa-l pedepsesti cu doi ani de inchisoare, si cand prinzi un intreg guvern corupt si hot, vrei in continuare sa-i dai bani de cheltuiala. Poate ca ceva nu se potriveste in gandirea ta? A mea, sunt sigur ca este sanatoasa.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Corina Crețu

Corina Crețu avertizează: Sute de mii de programe europene, în pericol, dacă Bugetul UE 2021-2027 nu este aprobat la timp

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Fostul comisar european pentru politica regională, actualul eurodeputat Corina Crețu, avertizează asupra riscului de continuitate, de anul viitor, a „sute de mii de programe din întreaga Uniune Europeană” în contextul în care liderii europeni nu au putut ajunge nici la summitul special al Consiliului European, încheiat ieri, la un acord asupra Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027. 

Într-o postare pe Facebook, actualul eurodeputat menționează blocajul creat între țările Europei de Vest și cele din Est, care, în opinia sa, este „o situație care riscă să lase răni greu de vindecat” și își exprimă regretul, în calitate de fost membru al Comisiei Juncker, că „propunerea acesteia – care a încercat să acomodeze toate nevoile și ambițiile – nu a fost luată în considerare”.

Totuși, spune aceasta, „e îmbucurător faptul că statele care au nevoie de reducerea decalajelor – cele care fac parte din Grupul “Prietenii coeziunii” (și din care face parte și România, n.r.) – au rămas unite și s-au luptat pentru a convinge că Uniunea Europeană trebuie sa rămână un proiect politic al solidarității, care urmărește reducerea sărăciei și îmbunătățirea vieții oamenilor”.

În ceea ce privește România,  Corina Crețu spune că este „regretabil faptul că nu există o dezbatere serioasă la nivel național în legătură cu șansele reale pe care le are România pentru o dezvoltare robustă cu ajutorul fondurilor europene”, mai precis o dezbatere în care să se reflecte „asupra modului în care puteam beneficia mai mult de oportunitățile pe care le-am avut, astfel încât să înțelegem cu toții ce putem face mai bine pentru viitor”.

„Așa cum adesea se întâmplă în viață, abia când nu mai ai ceva înțelegi cât de mult însemna acel lucru…Riscăm să trăim această tragedie: am avut miliarde de euro la dispoziție pe care nu le-am folosit acolo unde era cea mai mare nevoie de bani, iar viitorul este incert pentru că, foarte probabil, nu vom mai putea conta pe aceste fonduri”, avertizează Corina Crețu. 

Cu toate acestea, eurodeputatul român speră la un compromis în cadrul negocierilor care vor urma, astfel încât să se găsească un răspuns adecvat cerințelor din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, acelea de reducere a decalajelor de dezvoltare dintre țări, dar și a disparităților din interiorul acestora.

Continue Reading

Clotilde Armand

Eurodeputatul Clotilde Armand organizează dezbaterea ”Bugetul european pentru perioada 2021 – 2027 și strategia României în procesul de negociere” (LIVE, 24 februarie, ora 10:00)

Published

on

© Clotilde Armand/ Facebook

Europarlamentarul Clotilde Armand, membră a Grupului Renew Europe, organizează luni, 24 februarie a.c., dezbaterea cu tema „Bugetul european pentru perioada 2021 – 2027 și strategia României în procesul de negociere”. Evenimentul are loc în București, la Hotel Casa Capșa, Calea Victoriei nr. 36, Salonul Albastru, etaj 1, începând cu orele 10:00.

Evenimentul va fi transmis LIVE pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook CaleaEuropeană.ro.

Bugetul pentru următorul exercițiu financiar are trei vectori importanți de negociere și de dezbatere:

– finanțarea politicii de mediu propusă de Comisia Europeană, prin noul Green Deal, pentru atingerea neutralității climatice în anul 2050 și obiectivul intermediar de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, până în anul 2030;

– menținerea, cel puțin, la același nivel al finanțării politicilor tradiționale, agricolă și de coeziune;

– ajungerea la un acord comun pe tema contribuțiilor statelor membre la bugetul Uniunii Europene. România și-a definit obiectivele de negociere privind bugetul pentru următorii șapte ani. Prioritatea este obținerea unei finanțări consistente pe politica de coeziune și politica agricolă.

Recent, europarlamentarul Clotilde Armand a publicat un articol în cotidianul Financial Times, având ca temă raportul economic între Europa de Vest și cea de Est. Articolul a stârnit comentarii și interes atât în țară, cât și în Europa.

Citiți și Eurodeputatul Clotilde Armand, editorial în Financial Times: Europa de Est dă Europei de Vest mai mult decât primește înapoi

Contextul în care a apărut materialul este cel al negocierii bugetului european pentru anii 2021-2027 și pune în dezbatere felul în care se alimentează bugetul și se împart fondurile.

Evenimentul organizat sub patronajul Renew Europe, al treilea grup politic din Parlamentul European, se înscrie într-un program european care are ca obiective să arate avantajele economice ale integrării europene, să exploreze strategiile de dezvoltare economică în ansamblul Uniunii Europene și să inventarieze mecanismele publice și private capabile să încurajeze convergența economică între statele din Europa de Est și cea de Vest.

Participarea la eveniment este cu titlu gratuit și se face prin înregistrarea la adresa de e-mail crudnitchi@gmail.com. Informații suplimentare sunt disponibile la numărul de telefon 0744.365.501.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Proiectele europene de gaz pentru 2020 vor primi în continuare finanțare de la UE

Published

on

© CaleaEuropeana-Zaim Diana

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), în calitate de membru al Comisiei TRAN din Parlemntul European, anunță că finanțarea proiectelor de gaz în  Mecanismul de Conectare a Europei, nu va fi afectată pentru anul 2020.

”Am reușit să menținem finanțarea europeană a proiectelor europene de gaz pentru 2020, prin respingerea în Parlamentul European a unei rezolutii a Grupului verzilor care dorea exact contrariul”, a transmis deputatul european pe pagina sa oficială de Facebook.

Reamintim că în cadrul sesiunii plenare a Legislativului European din luna februarie, Marian-Jean Marinescu nu a votat această propunere formulată de grupul Verzilor, deoarece ”este o soluție radicală și nerealistă”.

Grupul Verzilor a cerut printr-o rezoluție să se elimine finanțarea prin Mecanismul de Conectare a Europei (CEF) a tuturor proiectelor care propun interconectarea rețelelor de gaze naturale.

Deputatul liberal menționează că inițiative asemănătoare vor mai avea loc din partea grupurilor politice din Parlamentul European, însă, potrivit lui Marian-Jean Marinescu, trebuie păstrată o abordare rațională și trebuie să fie respinse.

”Pentru țări ca Romania, gazul este important pentru tranziția de la cărbune la altă formă de producere a energiei electrice”, a mai subliniat în mesajul său.

De asemenea, partea de Sud a României nu este conectată la rețelele de gaze, ”va trebui să realizăm această conectare, folosind gazele din Marea Neagră”, a mai spus Marian-Jean Marinescu.

Marian-Jean Marinescu, membru în comisia TRAN a Parlamentului European, atrage atenția că exploatarea gazului natural reprezintă o soluție de tranzit spre o piață energetică verde, acestă situație fiind reflectată în Lista 4 privind proiectele de interes comun în energie (TEN-E): din 151 de proiecte selectate, 68% sunt proiecte pentru energie electrică și doar 21% sunt proiecte pentru gaze naturale (restul de 11% sunt pentru alte resurse), a mai menționat acesta în mesajul său.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending