Ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, a participat la videoconferința informală a miniștrilor educației din UE, organizată de președinția portugheză a Consiliului UE. Reuniunea se desfășoară sub tema „Drumul către Summitul social de la Porto: contribuția educației și formării profesionale”, în cadrul președinției portugheze a Consiliului Uniunii Europene.

Cu această ocazie, ministrul educației din România, a reiterat faptul că educația și formarea sunt sectoare cruciale pentru redresarea economică, pentru tranzițiile digitale și ecologice, pentru dezvoltarea unei Europe mai incluzive, precum și pentru realizarea potențialului și aspirațiilor fiecărui individ.

„Investițiile în educație și formare reprezintă un reper pentru recuperarea impactului socio-economic generat de pandemie, pentru a asigura accesul egal la oportunități și medii de învățare”, a transmis ministrul în discursul său, se arată într-un comunicat remis Calea Europeană.

De asemenea, Sorin Cîmpeanu a menționat că până în 2025, ministerul educației și-a propus să generalize învățământul preșcolar, începând cu vârsta de 3 ani: „Este angajamentul nostru permanent de a atrage și ține tinerii în sistemul de învățământ. În acest sens, implementăm un proiect care vizează îmbunătățirea tranziției de la învățământul secundar superior la învățământul terțiar și creșterea participării la învățământul superior.”

Ministrul Sorin Cîmpeanu a subliniat în mesajul său rolul semnificati al instituțiilor de învățământ superior în găsirea de soluții pentru provocările actuale: „Contextul actual a arătat mai mult decât oricând importanța instituțiilor de învățământ superior în generarea de soluții la provocările globale. Rețelele universitare europene promovează strategii inovatoare de cercetare și contribuie la implementarea unor soluții realiste pentru dezvoltare durabilă. Nu în ultimul rând, investițiile eficiente, crearea și implementarea sinergiilor între fondurile și instrumentele europene și naționale trebuie să fie o prioritate pentru fiecare dintre noi.”

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) susține propunerea de modificare a Regulamentului FEAD (Fondul european de ajutor pentru categoriile defavorizate) astfel încât acest instrument financiar să fie cât mai eficient folosit pentru a combate efectele economice și sociale ale crizei COVID-19.

”Criza economică generată de pandemia Covid are serioase consecințe sociale, iar eforturile de redresare trebuie să se adreseze în primul rând cetățenilor care sunt cel mai puternic afectați”, a transmis eurodeputatul român într-un mesaj pe Facebook.

Parlamentul European a votat miercuri, 2o ianuarie, acordul politic la care au ajuns colegiuitorii cu privire la propunerea Comisiei de a furniza mai multe fonduri pentru sprijinirea celor mai defavorizate persoane din Europa în faza de redresare.

Astfel, statele membre ale UE vor putea utiliza în curând fonduri din pachetul „Asistență în materie de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei” (REACT-EU), care furnizează resurse suplimentare în vederea combaterii impactului social și economic al pandemiei de COVID-19, pentru programe finanțate din Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).

FEAD oferă deja alimente, îmbrăcăminte și alte tipuri de asistență materială de bază persoanelor care au cea mai mare nevoie de ele și finanțează activități de sprijinire a incluziunii sociale a acestora. În medie, din 2014, aproximativ 13 milioane de persoane beneficiază în fiecare an de sprijin din partea acestui fond. Potrivit unui raport al Federației Europene a Băncilor de Alimente, cererea înregistrată în băncile de alimente a crescut cu până la 50 % în comparație cu perioada anterioară pandemiei de COVID-19.

REACT-EU: fonduri suplimentare pentru a face față impactului social și economic al pandemiei de COVID-19

Instrumentul de redresare NextGenerationEU al UE, în valoare de 750 de miliarde EUR, include o sumă de 47,5 miliarde EUR pentru REACT-EU. Această inițiativă pune la dispoziție fonduri suplimentare pentru programele din cadrul politicii de coeziune aflate în curs de desfășurare și FEAD. Aceste fonduri pot fi cheltuite până la sfârșitul anului 2023, reducând astfel decalajul dintre răspunsul de urgență la criză și redresarea pe termen lung sprijinită de noile programe din cadrul bugetului pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027.

Țările UE dispun de flexibilitate pentru a decide modul în care distribuie resursele suplimentare din cadrul REACT-EU între diferitele fonduri. Majoritatea statelor membre intenționează să aloce o parte dintre aceste fonduri suplimentare către FEAD, ceea ce va permite programelor să ofere în continuare sprijin persoanelor care au cea mai mare nevoie de acesta.

Datorită modificării Regulamentului FEAD, rata de cofinanțare a UE poate ajunge acum până la 100 %, pentru a garanta că statele membre dispun de mijloace financiare suficiente pentru a pune rapid în aplicare măsuri de sprijinire a celor mai defavorizate persoane. În plus, în conformitate cu REACT-EU, 11 % dintre resursele suplimentare pentru anul 2021 vor fi prefinanțate.

Tehnologia digitală este imperativă pentru a asigura continuarea vieții profesionale și private în contextul pandemiei COVID-19, au transmis membrii grupului PPE din cadrul Comitetului European al Regiunilor (CoR), cu ocazia reuniunii de lansare a Platformei Broadband pentru 2021. 

Strategia digitală a UE presupune ca transformarea digitală să fie în avantajul cetățenilor și al întreprinderilor și să contribuie, în același timp, la crearea unei Europe neutre din punct de vedere climatic până în 2050. Comisia este hotărâtă să transforme această perioadă în „deceniul digital” al Europei. Uniunea trebuie să își consolideze suveranitatea digitală și să-și stabilească propriile standarde, cu un accent clar pe date, tehnologie și infrastructură.

În cadrul reuniunii de lansare a Platformei Broadband pentru 2021, punctele cheie ridicate de membrii PPE-CoR au fost eliminarea lacunelor în materie de conectivitate, utilizând tehnologia digitală pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră  și acordarea unui sprijin tuturor regiunilor pentru a investi în infrastructura de conectivitate.

În octombrie, CoR a adoptat avizul „O strategie pentru viitorul digital al Europei și o strategie pentru date”, elaborat de Mark Weinmeister, secretar de stat al afacerilor europene al regiunii germane Hesse, care recunoaște rolul central al transformării digitale în răspunsul UE la COVID-19. Avizul solicită reguli mai simple pentru IMM-uri și institutele de cercetare pentru a accesa fondurile UE pentru investiții în digitalizare și date, acces la infrastructura digitală atât în ​​zonele rurale, cât și în cele urbane, consolidarea competențelor digitale în toate grupele de vârstă ale societății, sprijin prin programe de formare pentru abordarea lipsei de experți în date în UE, precum și a programelor de sprijin pentru întreprinderi noi și întreprinderi în domeniul datelor.

În 2017, Comitetul Regiunilor și Comisia Europeană au lansat Platforma Broadband cu scopul de a ajuta internetul în bandă largă de mare viteză să ajungă în toate regiunile europene, inclusiv în zonele rurale și slab populate, unde nu există suficientă dezvoltare. De atunci, Platforma a fost un instrument cheie pentru a face auzită vocea autorităților locale și regionale, alimentând procesul de elaborare a politicilor Comisiei Europene. Având în vedere transformările în domeniul ecologiei și al digitalizării, precum și provocările aduse de Covid-19, astăzi, platforma este mai importantă ca niciodată.

De asemenea, în luna decembrie 2020, Consiliul sublinia în concluziile sale potențialul tranziției duble pentru crearea de noi locuri de muncă ecologice și digitale necesare pentru redresarea economică după pandemia COVID-19. Tranziția digitală ar trebui să fie echitabilă și incluzivă și nu ar trebui să lase pe nimeni în urmă.

Tot în acest sens, în anul 2017, statele membre ale Uniunii Europene au adoptat, Declarația ministerială de la Tallinn privind guvernarea digitală, care reprezintă un angajament politic ferm al țărilor europene pentru accelerarea în continuare a transformării digitale a activităților guvernamentale, bazat pe mai multe principii pentru asigurarea accesibilității.

Michael Murphy, președintele Comisiei pentru politica economică și a Platformei Broadband, a deschis ședința, subliniind contextul oportun pentru o astfel de întâlnire:

„De la începutul pandemiei Covid-19 am văzut cu toții o accelerare a transformării digitale în viața noastră de zi cu zi. Tehnologia digitală a devenit imperativă pentru a asigura continuitatea vieții noastre profesionale și private, fie prin telemuncă, școală la domiciliu, comerț electronic, e-sănătate, guvernare electronică, democrație digitală sau divertisment digital.” Murphy a adăugat că, în acest context, autoritățile locale și regionale sunt provocate să facă conectivitatea și transformarea digitală să funcționeze pentru cetățeni. „Suntem preocupați să umplem golurile de conectivitate acolo unde există și să folosim oportunitățile pe care tehnologia digitală le oferă zonelor rurale”.

Markku Markkula, fost președinte și vicepreședinte al CoR și președintele regiunii Helsinki și al consiliului de administrație al orașului Espoo, a declarat că fondul de recuperare trebuie utilizat pentru a avea atât o influență imediată, cât și o influență pe termen lung la scară globală. El a subliniat necesitatea concentrării pe digitalizare și în realizarea obiectivelor pentru acordul ecologic european. El solicită mai multă sinergie în utilizarea diferitelor surse de finanțare. „Trebuie să acordăm o atenție deosebită asigurării unor proiecte paneuropene cu prioritate ridicată.” În această privință, Markkula a propus Comisiei Europene ca împreună cu CoR să creeze proiecte la nivel european prin fonduri de recuperare pentru a utiliza digitalizarea în agricultură și noile tehnologii pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea lacurilor, râurilor și mării.

De asemenea, Svenja Schulze, Ministrul Federal al mediului, conservării naturii și securității nucleare din Germania a declarat:

„Digitalizarea este o pârghie excelentă pentru a accelera tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, circulară și mai rezistentă. În același timp, trebuie să punem în aplicare cadrul politic adecvat pentru a evita efectele negative ale digitalizării asupra mediului. Aceste concluzii reflectă modul echilibrat în care UE trebuie să acționeze pentru a profita la maximum de această dublă tranziție”

Vanessa Charbonneau, vicepreședinte al Région des Pays de la Loire, a vorbit despre realitatea de la fața locului și despre necesitatea de a fi conectat la o bandă largă de mare viteză. Ea a explicat că regiunea sa are două seturi existente de infrastructură cu fibră optică, primul fiind privat, în zonele urbane.

Al doilea a fost dezvoltat de sectorul public prin activitatea a 5 localități (departamente), cu sprijinul FEDR și asigură faptul că 100% din teritoriu este acoperit de cabluri din fibră optică. Ea a întrebat despre posibilitatea utilizării fondurilor de recuperare, inclusiv a programelor precum React EU și Invest EU, pentru a continua tipul de muncă deja întreprinsă, pentru dezvoltarea  continuă a infrastructurii.

Grupul PPE-CoR joacă un rol activ în cadrul platformei prin intermediul membrilor săi:

• Vanessa Charbonneau (FR / ECON, NAT) Vicepreședinte al Région des Pays de la Loire
• Markku Markkula (FI / ENVE, SEDEC) Fost președinte și vicepreședinte al CoR, președinte al regiunii Helsinki și președintele consiliului de administrație al orașului Espoo.
• Michael Murphy (IE / ECON, CIVEX) Membru al Consiliului Tipperary,
• Delegația CoR și președintele Comisiei ECON
• Tanya Hristova (BG / COTER, SEDEC) Șefa delegației bulgare a CoR și primar în Gabrovo

Material realizat de Andreea Radu, stagiar CaleaEuropeană.ro.