Connect with us

Marian-Jean Marinescu

Marian Jean Marinescu: Romania nu va adera la spatiul Schengen datorita crizei politice de anul trecut

Published

on

Eurodeputatul PDL/PPE Marian Jean Marinescu considera ca principalul motiv pentru care Romania nu va putea adera la Spatiul Schengen este criza politica provocata in vara anului trecut de catre guvernarea Ponta.

marian jean marinescuDe asemenea, vicepresedintele Grupului PPE al PE sustine ca imaginea Romaniei este afectata pe plan extern, fapt ce influenteaza votul statelor europene in ce priveste aderarea tarii noastre la Spatiul Schegen.

“Faptul că  România nu va adera la spațiul Schengen în 2013 se datorează crizei politice de anul trecut, provocată de actuala guvernare. Mai mult, situația politică din țara noastră alimentează luările de poziție ale anumitor state membre care sunt împotriva aderării României la Schengen.” sustine europarlamentarul.

Marian Jean Marinescu considera ca subiectul intarzierii aderarii la spatiul Schengen poate fi pus pe seama  imaginii pe care Romania o are pentru partenerii externi:

“Miniștri condamnati sau cu dosare nevoiți să plece din guvern, atacarea justiției, încercările de a bloca activitatea mass media, utilizarea imunității parlamentare, toate acestea dăunează imaginii României. Aceste probleme politice trebuie rezolvate la noi în țară, soluțiile nu pot veni din altă parte.”

Totodata, europarlamentarul PDL considera ca tara noastra a indeplinit criteriile tehnice cerute de UE, fapt subliniat si de presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

”În acest moment, România îndeplinește condițiile tehnice cerute în vederea aderării la spațiul de liberă circulație, lucru reiterat în diferite ocazii de către Comisia Europeană. Președintele Barroso a declarat că intrarea României în Schengen nu se va face la 1 ianuarie 2014 pentru că anumite state se opun, nu pentru că România nu ar îndeplini aceste condiții. Președintele Barroso a amintit și de amalgamul existent între Schengen, problema imigrației, situația din Lampedusa, declarând că această situație trebuie clarificată”

“Din punct de vedere procedural, Comisia Europeană și-a încheiat misiunea în acest dosar. Decizia acceptării României în Schengen se va lua în Consiliu și, după cum știm, Consiliul  a decis ca acest subiect să fie inclus pe agenda negocierilor” a mai punctat Marinescu.

 

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Noul Bauhaus european: Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ca proiectele să se alinieze cu politicile cheie ale UE, ”să creeze noi locuri de muncă și oportunități de afaceri”

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a solicitat în Parlamentul European ca proiectele din Noul Bauhaus european să se alinieze cu Pactul Verde European, ”să creeze noi locuri de muncă și oportunități de afaceri și să îmbunătățească accesibilitatea”, fiind în același timp inclusive.

Într-o explicație pentru CaleaEuropeană.ro privind votul asupra raportului referitor la Noul Bauhaus european, acesta a detaliat că ”Noua construcție europeană (cum ar putea fi traducerea în românește a New European Bauhaus – NEB) este mai mult decât un set de reguli europene”.

”Este o mișcare culturală paneuropeană cu efecte în multiple planuri ale societății, de la spațiile în care trăim, la felul în care vom trăi în aceste spații. Rezultatele vor depinde de criteriile de selecție a proiectelor”, a menționat Marinescu.

Eurodeputatul este de părere că Noul Bauhaus european ”trebuie să se concentreze în primul rând pe oameni, prin îmbunătățirea calității vieții acestora, prin crearea de spații de locuit sănătoase și accesibile, inclusiv în zonele mai puțin dezvoltate, suburbane și îndepărtate, abordând segregarea spațială și excluderea istorică a grupurilor sociale”.

Mai mult, Noul Bauhaus european ”trebuie să protejeze cetățenii împotriva dezastrelor naturale și legate de climă”, consideră Marinescu.

”Banii nu sunt de ajuns”, a semnat eurodeputatul, care a spus că Parlamentul European a solicitat  ”500 de milioane de euro, bani proaspeți din programul de cercetare și inovare Horizon Europe, bani care vor trebui incluși la revizuirea bugetului european din 2023”.

Prin raportul adoptat la 14 septembrie cu 466 de voturi pentru, 83 împotrivă și 55 de abțineri, Parlamentul European insistă asupra unor criterii concrete de selecție a proiectelor și inițiativelor din cadrul Noului Bauhaus European, care vor fi finanțate cu bani europeni.

Mai mult, eurodeputații cer Comisieica, pentru următorul Cadru Financiar Multianual de după 2027, să propună un nou program independent ”New European Bauhaus”, fără a reduce finanțarea programelor Europa creativă, Erasmus+ și Corpul european de solidaritate, care sunt deja subfinanțate.

Noul Bauhaus european aduce o dimensiune culturală și creativă Pactului verde european, cu scopul de a demonstra modul în care inovarea durabilă oferă experiențe concrete și pozitive în viața noastră de zi cu zi.

În ceea ce privește finanțarea, în perioada 2021-2022 vor fi alocate aproximativ 85 de milioane de euro proiectelor legate de noul Bauhaus european din cadrul programelor UE. Multe alte programe ale UE vor integra noul Bauhaus european ca element de context sau ca prioritate, fără un buget specific predefinit.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Energiile regenerabile, una dintre soluții pentru eliminarea dependenței energetice a UE, nu doar de Rusia, dar de orice altă țară cu regim nedemocratic

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Energiile regenerabile sunt una dintre soluțiile pentru reducerea și eliminarea în timp a dependenței energetice a UE, nu doar de Rusia, dar de oricare altă țară cu regim nedemocratic, consideră eurodeputatul Marian-Jean Marinescu.

Într-o declarație pentru CaleaEuropeană.ro, acesta a anunțat că a susținut, prin votul său, în plenul reunit al Parlamentului European, creșterea la 45% până în 2030 a ponderii energiei regenerabile din totalul consumului la nivelul UE, prevedere propusă prin revizuirea Directivei pentru energie regenerabilă (RED III).

”Deja, prin schimbarea de paradigmă impusă de agresiunea neprovocată a Rusiei în Ucraina, UE s-a reconfigurat: la ora la care vorbim, dependența de Rusia a scăzut la 15 % (față de 30% cât era înainte de război), iar Rusia nu mai este furnizorul principal de gaz, ci furnizorul cu numărul 4. De aceea, am susținut creșterea la 45% până în 2030 a ponderii energiei regenerabile din totalul consumului la nivelul UE, prevedere propusă prin revizuirea Directivei pentru energie regenerabilă (RED III). Acest lucru se traduce și printr-o o creștere corespunzătoare a finanțării acestor tipuri de proiecte, iar banii vor veni din Bugetul UE 2021-2027, Mecanismul de Redresare și Reziliență, Fondurile pentru Inovare și Modernizare EU ETS și noul instrument REPowerEU”, a subliniat Marinescu în declarația mai sus amintită.

Eurodeputatul a detaliat că ”fiecare sector economic (transporturile, clădirile, încălzirea și răcirea centralizată, etc.) are, potrivit documentului adoptat de Parlament, obiective specifice”.

De exemplu, în transport, utilizarea pe scară mai largă a surselor regenerabile va conduce la scăderea cu 16% a emisiilor de gaze cu efect de seră, iar asta prin utilizarea din ce în ce mai mult a biocombustibililor de ultimă generație sau a hidrogenului. Fiecare stat membru va trebui să dezvolte două proiecte transfrontaliere pentru extinderea energiei electrice verzi, o oportunitate excelentă ca relațiile României cu Moldova să primească un nou impuls de dezvoltare viitoare. Documentul mai prevede că statele membre cu un consum anual de energie electrică de peste 100 TWh vor trebui să dezvolte un al treilea proiect de acest gen până în 2030”, au fost detaliile suplimentare oferite de Marian-Jean Marinescu, membru al Comisiei pentru transport și turism din Parlamentul European.

Textul la care face trimitere europarlamentarul a fost adoptat săptămâna trecută cu 418 voturi pentru, 109 împotrivă și 111 abțineri.

Legislația prin care se revizuiește Directiva privind energia din surse regenerabile definește obiective separate pentru sectoare precum transporturile, clădirile și încălzirea și răcirea centralizată. În sectorul transporturilor, utilizarea surselor regenerabile de energie ar trebui să conducă la o reducere cu 16% a emisiilor de gaze cu efect de seră, prin utilizarea unor ponderi mai mari de biocombustibili avansați și a unei cote mai ambițioase pentru combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică, cum ar fi hidrogenul.

Industria ar trebui să intensifice utilizarea surselor regenerabile de energie cu 1,9 puncte procentuale pe an, iar a rețelelor de termoficare cu 2,3 puncte procentuale.

Fiecare stat membru va trebui să dezvolte două proiecte transfrontaliere pentru extinderea energiei electrice verzi. Statele membre cu un consum anual de energie electrică de peste 100 TWh vor trebui să dezvolte un al treilea proiect de acest gen până în 2030.

Eurodeputații au adoptat, de asemenea, amendamente care solicită reducerea treptată a ponderii biomasei lemnoase primare considerată ca energie din surse regenerabile.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu: Stabilirea salariului minim trebuie să pornească de la costurile unei vieți decente, urmărind astfel combaterea sărăciei și creșterea nivelul de trai

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a sprijinit prin votul său adoptarea în plenul Parlamentului European a primei directive care stabilește regulile care vor sta la baza formării salariului minim în statele membre UE.

„În această perioadă dificilă pentru cetățenii europeni, componenta socială a politicilor Uniunii devine tot mai importantă și fiecare măsură care sporește siguranța unui nivel de trai decent pentru cât mai mulți cetățeni trebuie sprijinită”, a transmis eurodeputatul într-o declarație pentru CaleaEuropeană.ro.

Potrivit deputatului european, stabilirea salariului minim trebuie să pornească de la costurile unei vieți decente în fiecare țară în care muncitorii își desfășoară activitatea, urmărind astfel combaterea sărăciei și creșterea nivelul de trai.

De asemenea, acesta a subliniat că, alături de criterii precum rata șomajului, productivitate și competitivitate, „coșul de bunuri și servicii” este un alt instrument care trebuie inclus în stabilirea salariului minim.

„Iar acest coș de bunuri și servicii la prețuri reale la nivel național, include pe lângă necesitățile materiale precum hrana, îmbrăcămintea și locuința și necesitatea participării la activități culturale, educaționale și sociale. În plus, în cazul în care nu au loc indexări ale salariului minim, pot avea loc renegocieri colective la fiecare doi ani, cu implicarea partenerilor sociali”, a explicat Marian-Jean Marinescu. 

Cu 505 voturi pentru, 92 împotrivă și 44 abțineri, Parlamentul European a adoptat săptămâna trecută o nouă legislație privind salariile minime adecvate în UE.

Legislația UE, convenită cu Consiliul în iunie, urmărește să amelioreze condițiile de viață și de muncă ale tuturor lucrătorilor din UE, precum și să promoveze progresul economic și social. În acest scop, ea stabilește cerințe minime pentru caracterul adecvat al salariilor minime prevăzute de legislația națională și/sau de acordurile colective și ameliorează accesul efectiv al lucrătorilor la protecția salariului minim.

Noua directivă ar trebui să se aplice tuturor lucrătorilor din UE care au un contract de muncă sau raporturi de muncă. Țările UE în care salariul minim este deja protejat exclusiv prin acorduri colective nu vor fi obligate să introducă aceste norme și nici să facă acordurile respective universal aplicabile.

Continue Reading

Facebook

G73 hours ago

Țările G7 nu vor recunoaște niciodată presupusele anexări ale Rusiei în Ucraina și nici “referendumurile” false desfășurate sub amenințarea armelor

NATO3 hours ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

NATO3 hours ago

NATO, reticentă privind o “aderare accelerată a Ucrainei”, reafirmă că va sprijini această țară să își elibereze teritoriile anexate de Rusia fără a se implica direct în conflict

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Președintele Consiliului European acuză Rusia că a lansat o “rachetă energetică” asupra Europei, “vizând inima sistemului nostru economic și social”

INTERNAȚIONAL4 hours ago

SUA sancționează peste 1000 de oficiali ruși și 57 de entități din sectorul apărării după anexarea ilegală de teritorii ucrainene: Rusia “calcă în picioare Carta Națiunilor Unite”

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

CE solicită statelor UE să fie ”foarte vigilente” în acordarea de vize cetățenilor ruși: ”A veni în Europa este un privilegiu, nu un drept fundamental”

U.E.4 hours ago

Giorgia Meloni, viitorul premier al Italiei, denunță” neo-imperialismul sovietic” al lui Putin: Anexările Rusiei în Ucraina nu au nicio valoare juridică sau politică

Cristian Bușoi7 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, subliniază nevoia unei soluții comune pentru criza energetică: Este nevoie urgentă de reducerea presiunii pe bugete

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA8 hours ago

Maia Sandu condamnă și respinge anexările ilegale ale Rusiei: Donețk, Luhansk, Herson, Zaporijie și Crimeea sunt ale Ucrainei

NATO3 hours ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA11 hours ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE4 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

Team2Share

Trending