Marian-Jean Marinescu sprijină Ucraina în fața agresiunilor Rusiei și solicită ”un răspuns ferm din partea UE, inclusiv sancțiuni personale împotriva lui Putin”

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu își exprimă ”în mod public sprijinul pentru Ucraina și poporul ucrainean” după ce Rusia a recunoscut independența regiunilor separatiste ucrainene Donețek și Lugansk.

În acest context, Marinescu solicită ”împreună cu colegi din cele mai importante grupuri politice din Parlamentul European un răspuns ferm și imediat din partea Uniunii Europene, impunerea de sancțiuni suplimentare și condamnarea internațională a regimului de la Kremlin, inclusiv sancțiuni personale împotriva lui Vladimir Putin.”

”În fața provocărilor militare continue din partea Rusiei, deciziei de a recunoaște independența regiunilor separatiste ucrainene și de a detașa așa-numitele <<forțe de menținere a păcii>>, deplângem acțiunile Rusiei și ne exprimăm sprijinul deplin față de Ucraina și de poporul ucrainean”, este menționat în scrisoarea semnată de mai mulți eurodeputați, inclusiv de Marian-Jean Marinescu.

Aceștia semnalează că ”Rusia a devenit un pericol pentru Europa și pentru lume. Agresiunile sale trebuie oprite prin toate mijloacele, iar pacea și respectarea ordinii bazate pe dreptul internațional trebuie promovate.”

Președintele rus, Vladimir Putin, a semnat luni seara decretul de recunoaștere a independenței regiunilor separatiste Donețk și Lugansk, dar și tratate de prietenie, cooperare și ajutor reciproc între Rusia și aceste zone din estul Ucrainei, gest menit să transmită mesajul că Moscova nu mai recunoște acordurile de la Minsk și se retrage din negocierile purtate în cadrul formatului Normandia, mediate de Franța și Germania.

Într-un discurs televizat care a precedat semnarea documentelor, liderul de la Kremlin a pus la îndoială însăși ”statalitatea reală” a Ucrainei și a reluat declarațiile potrivit cărora Rusiei i s-a promis în trecut că NATO nu se va extinde, într-un ecou al ideilor exprimate într-un articol publicat în iulie 2021 dar și în discursul său din februarie 2007 din cadrul Conferinței pentru securitate de la Munchen, ce a scos la iveală aspirațiile lui Putin privind Rusia, care, în viziunea sa, trebuie recunoscută ca mare putere pe scena globală.

Această mișcare neașteptată care dinamitează eforturile diplomatice de soluționarea a crizei de securitate provocată de Moscova prin masarea la granița cu Ucraina a peste 150.000 de trupe și echipamente militare a provocat un val de reacții din partea Cancelariilor occidentale.

Astfel, președintele american, Joe Biden, a aprobat prima tranșă de sancțiuni împotriva Rusiei și a autorizat transferul de soldați SUA în țările baltice.

În strânsă coordonare, Uniunea Europeană a adoptat și ea în unanimitate sancțiuni împotriva Moscovei, după ce Marea Britanie, Canada și Japonia au luat măsuri similare.

De asemenea, cancelarul german, Olaf Scholz, a anunțat că proiectul Nord Stream 2, a cărui aprobare a fost suspendată încă din noiembrie anul trecut, nu mai poate continua în aceste circumstanțe de criză.

Indiferentă la aceste forme de constrângere menite să o determine să renunțe la escaladarea situației, Rusia, prin Camera superioară a Parlamentului rus, a aprobat cererea preşedintelui Vladimir Putin de a desfăşura militari ruşi în susţinerea separatiştilor proruşi din cele două regiuni din estul Ucrainei a căror independenţă a recunoscut-o luni.

În acest context, discuțiile occidentalilor, în speță SUA, prin secretarul de stat american, Antony Blinken, și Franța, prin ministrul de externe, Jean-Yves Le Drian,  care urmau să aibă loc cu Moscova, reprezentată de șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, au fost anulate, chiar dacă președintele Vladimir Putin s-a declarat pregătit să găsească ”soluţii politice” la criza actuală cu Ucraina.