În actuala situație politică, Inițiativa celor Trei Mări capătă un rol tot mai important,  conexiunea nord-sud fiind extrem de necesară, a subliniat eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, membru al Comisiei pentru transport și turism, într-o intervenție în Parlamentul European care s-a reunit în sesiune plenară pentru a discuta, printre altele, despre provocările și oportunitățile acestei inițiative, al cărei summit urmează să fie din nou găzduit de România, în 2023.

”Interconectarea rețelelor naționale, transport, energie, digitale și integrarea în rețelele europene reprezintă o prioritate strategică. Agresiunea Rusiei în Ucraina a demonstrat că o mai bună interconectare a rețelelor energetice și de transport ar fi redus insecuritatea energetică și chiar și pe cea alimentară. În actuala situație geopolitică, inițiativa celor trei mări capătă un rol tot mai important. Conexiunea nord-sud este extrem de necesară. Proiecte strategice importante în contextul crizei actuale: BRUA, Rail2Sea, Via Carpathia, terminalele pentru LNG sau completarea rețelei TEN-T sunt incluse pe agenda de cooperare dintre cele 12 state membre. Trebuie să salutăm că la Riga, Ucraina a fost invitată să participe la această inițiativă”, a punctat Marinescu, amintind de o serie de proiecte.

Acesta a subliniat că este ”vitală cooperare între statele membre” pentru ca ”fondurile europene din Facilitatea de Conectare a Europei, dar și pentru ca fondurile de coeziune să contribuie la interconectarea rețelelor”.

Pentru ca aceste ”proiecte să fie finalizate cât mai repede cu putință”, Marian-Jean Marinescu solicită Comisiei Europene ”să analizeze și să acționeze cu rapiditate pentru a evita eventualele blocaje produse de aspectele birocratice, mai ales în cazul proiectelor cross-border, pentru a utiliza flexibilitate referitor la pre-finanțarea proiectelor la asistența tehnică sau alte solicitări specifice ale statelor membre”.

În egală măsură, eurodeputatul a cerut executivului european ”să analizeze posibilitatea de a propune o modificare a CEF 2 care să includă finanțarea liniilor de solidaritate absolut necesare pentru transportul produselor agricole din Ucraina”.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, care reunește cele 12 state membre ale UE aflate între mările Adriatică, Baltică și Neagră (Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia).

Inițiativa are ca obiectiv creșterea convergenței și a coeziunii, în paralel cu reducerea decalajului de dezvoltare economică între diferite zone și state membre ale UE, prin creșterea interconectivității în regiune, în domeniile energiei, transporturilor și celui digital. Principiile de bază ale Inițiativei celor Trei Mări sunt: promovarea dezvoltării economice, creșterea coeziunii la nivel european și consolidarea legăturilor transatlantice.

În cadrul summitului celor Trei Mări ce a avut loc în capitala Letoniei, Riga, liderii acestei inițiative au acordat Ucrainei statutul de ”țară participantă”. De asemenea, Statele Unite, prin vocea secretarului de stat american, Antony Blinken, a confirmat sprijinul țării sale de 300 de milioane de euro la Fondul Inițiativei celor Trei Mări.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a pledat într-o intervenție în plenul Parlamentului European pentru includerea energiei nucleare și a gazului în taxonomia UE.

”E bine să fii ambițios în viață, dar întotdeauna trebuie să te uiți la realitate. Comisia Europeană spune că în 2030 30% din energia necesară în UE va fi produsă de gaz și de nuclear, plus 4% de combustibil solizi. Necesarul de energie va crește în imaginea Comisiei cu 10%. Eu cred că va crește cu mult mai mult. Fără energie nucleară și fără gaz nu se poate ajunge. Nici la 55% reducere de emisii nu se poate ajunge dacă nu utilizăm gazul și energia nucleară”, a argumentat acesta în cadrul unei dezbateri legate de modificarea actului delegat privind taxonomia în domeniul climei și a actului delegat privind publicarea de informații în materie de taxonomie.

Marinescu a criticat ”utilizarea războiului din Ucraina și presupusa absență a LNG-ului”.

”Sunt argumente mincinoase. Nu puteți să folosiți declarații ale oficialilor ruși. Nu puteți să folosiți războiul din Ucraina pentru a crea emoție și pentru a aduce argumente în favoare obiecției. Sunt două lucruri complet diferite. LNG-ul este acolo pentru că este gaz. Am votat deja o taxonomie, trebuie să o votăm și pe aceasta”, și-a exprimat revolta eurodeputatul.

Citiți și:

Miniștrii Energiei din zece țări membre, printre care și România, apel înaintea unui vot crucial în PE: ”Includerea energiei nucleare în taxonomia UE, vitală pentru combaterea schimbărilor climatice”

Parlamentul European s-a reunit în sesiune plenară pentru a decide, printre altele, dacă includ sau nu anumite activități nucleare și gaziere pe lista activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului.

Parlamentul și Consiliul trebuie să decidă până la 11 iulie 2022 dacă doresc sau nu să își exercite dreptul de veto asupra propunerii Comisiei. La 14 iunie 2022, eurodeputații Comisiei pentru afaceri economice și monetare și ai Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară au adoptat o obiecție la propunerea Comisiei. În cazul în care o majoritate absolută în Parlamentul European (353 de deputați) susține același lucru, Comisia va trebui să retragă sau să modifice propunerea.

Comisia a adoptat actul delegat privind taxonomia la 9 martie 2022. Aceasta propune includerea, în anumite condiții, a unor activități specifice în domeniul energiei nucleare și al gazelor în lista activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului care fac obiectul așa-numitei taxonomii a UE.

Industria aviatică investește în cercetare, în noi tehnologii, iar legiuitorii trebuie să croiască legislația ținând cont de aceste eforturi, dar și de nevoia de mobilitate a cetățenilor, a fost mesajul transmis de eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, membru al Comisiei pentru transport și turism din Parlamentul European, care a organizat în perioada 28-30 iunie, alături de reprezentanți ai acestei industrii și ai Întreprinderii comune pentru o aviație curată, expoziția ”Aviation Decarbonisation”.

Evenimentul are loc în contextul în care Consiliul Uniunii Europene a adoptat poziția de negociere (abordarea generală) cu privire la propuneri legislative importante din pachetul ”Fit for 55”, prezentat de Comisia Europeană la 14 iulie, anul trecut, care va permite Uniunii Europene să își reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 față de nivelurile din 1990, având ținta de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.

”Unii propun ca pe distanțe de 300, 400 sau chiar 1000 de kilometri să se călătorească pe calea ferată, și nu pe calea aerului. Eu îi invit pe cei care pledează pentru asta să încercă”, a subliniat Marinescu, reamintind că ”zborurile regionale nu sunt responsabile de mai mult de 10% din cantitatea totală de emisii”.

”Liniile regionale sunt foarte importante pentru menținerea conectivității și mobilității în beneficiul cetățenilor, în cele din urmă. Pe perioada lucrului la dosarele <<Fit for 55>> am pledat pentru menținerea țintelor de decarbonizare, dar nu pentru reducerea mobilității. Mobilitatea, inclusiv cea pe calea aerului, este un drept al cetățenilor pe care noi, legislatorii, trebuie să îl respectăm și apărăm”, a punctat eurodeputatul.

Întreprinderea comună pentru o aviație curată a prezentat în cadrul evenimentului mai sus amintit inovațiile cheie din cadrul programului Clean Sky 2, demonstrând astfel modul în care tehnologiile durabile pot alimenta un viitor neutru din punct de vedere climatic, mai ales că statele membre au adoptat deja o poziție comună privind sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), partajarea eforturilor între statele membre în sectoarele care nu sunt incluse în ETS (ESR), emisiile și absorbțiile rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF), crearea unui fond social pentru climă (SCF) și noi standarde de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și camionete.

Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) este o piață a carbonului bazată pe un sistem de plafonare și comercializare a certificatelor de emisii pentru industriile mari consumatoare de energie și pentru sectorul producției de energie.

Consiliul a convenit să mențină ambiția globală de 61% de reducere a emisiilor până în 2030 în sectoarele acoperite de EU ETS, după cum a propus Comisia.

De asemenea, Consiliul a convenit asupra unei reduceri unice a plafonului global de emisii cu 117 milioane de certificate (”reeșalonare”) și asupra creșterii ratei anuale de reducere a plafonului cu 4,2% pe an (”factor de reducere liniară”).

Consiliul a aprobat propunerea de consolidare a rezervei de stabilitate a pieței (RSM), prin prelungirea, dincolo de 2023, a ratei anuale crescute de absorbție a cotelor (24 %) și prin stabilirea unui prag de 400 de milioane de certificate peste cele plasate în rezervă care nu mai sunt valabile.

Consiliul a convenit ca lansarea mecanismului care activează eliberarea certificatelor MSR pe piață, în caz de creștere excesivă a prețurilor, să fie automată și mai reactivă.

În ceea ce privește sectoarele vizate de mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), Consiliul a aprobat propunerea de a pune capăt progresiv certificatelor gratuite pentru sectoarele vizate de CBAM, pe o perioadă de zece ani, între 2026 și 2035.

Reducerea va fi mai lentă la început, urmând să se observe o accelerare la finalul acestei perioade de zece ani. Sprijinul pentru decarbonizarea acestor sectoare va fi posibil prin intermediul Fondului de inovare. De asemenea, Consiliul a solicitat Comisiei să monitorizeze impactul CBAM, inclusiv asupra relocării emisiilor de dioxid de carbon la export, și să evalueze dacă sunt necesare măsuri suplimentare.

În ceea ce privește Fondul de modernizare, Consiliul a menținut creșterea volumului acestuia prin scoaterea la licitație a unei cote suplimentare de 2,5 % din plafon, prin creșterea cotei de investiții prioritare la 80 % și prin adăugarea de noi sectoare eligibile, astfel cum a propus Comisia. Consiliul a decis să extindă lista statelor membre care beneficiază de Fondul de modernizare.

Proiectele privind gazele naturale nu vor fi, în principiu, eligibile pentru fond. Cu toate acestea, Consiliul a introdus o măsură tranzitorie care permite beneficiarilor fondului să continue să finanțeze proiecte de gaze naturale în anumite condiții.

De asemenea, Consiliul a consolidat anumite dispoziții ale Fondului de inovare, în special în ceea ce privește capacitatea care vizează ca participarea la proiecte să fie mai eficientă și mai echilibrată din punct de vedere geografic, păstrând în același timp principiul excelenței în alocarea proiectelor. Consiliul a convenit să acorde o atenție deosebită decarbonizării sectorului maritim în cadrul Fondului de inovare.

Consiliul a îmbunătățit guvernanța și transparența ambelor fonduri.

O alocare tranzitorie suplimentară cu titlu gratuit poate fi acordată, în anumite condiții, sectorului încălzirii urbane din anumite state membre, sub rezerva anumitor condiții, pentru a încuraja decarbonizarea acestui sector.

Consiliul a convenit să includă emisiile din transportul maritim în domeniul de aplicare al EU ETS. Statele membre sunt de acord cu propunerea Comisiei privind introducerea treptată a obligațiilor de restituire a certificatelor de către companiile de transport maritim. Întrucât statele membre care depind în mare măsură de transportul maritim vor fi, în mod natural, cele mai afectate, Consiliul a convenit să redistribuie 3,5 % din plafonul certificatelor scoase la licitație către aceste state membre. În plus, abordarea generală ia în considerare specificitățile geografice și propune măsuri tranzitorii pentru insulele mici, navigația de iarnă și călătoriile legate de obligațiile de serviciu public și consolidează măsurile de combatere a riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon în sectorul maritim.

Abordarea generală include emisiile non-CO2 în regulamentul MRV începând cu 2024 și introduce o clauză de revizuire pentru includerea ulterioară a acestora în EU ETS.

Consiliul a convenit să creeze un nou sistem separat de comercializare a emisiilor pentru sectoarele clădirilor și transportului rutier. Noul sistem se va aplica distribuitorilor care furnizează combustibili pentru consum în sectorul clădirilor și în cel al transportului rutier.

Cu toate acestea, începerea obligațiilor de licitare și de restituire va fi amânată cu un an față de propunerea Comisiei (licitarea certificatelor începând cu 2027 și restituirea începând cu 2028).

Traiectoria de reducere a emisiilor și factorul de reducere liniară stabilit la 5,15 începând cu 2024 și la 5,43 începând cu 2028 ar rămâne așa cum a propus Comisia. Consiliul a menținut propunerea de a scoate la licitație un procent suplimentar de 30% din volumul de licitație pentru primul an de la lansarea sistemului, astfel încât acesta să funcționeze fără probleme (”frontloading”).

Consiliul a adăugat o posibilitate temporară pentru statele membre de a scuti furnizorii de restituirea certificatelor până în decembrie 2030, în cazul în care aceștia fac obiectul unei taxe pe carbon la nivel național, al cărei nivel este echivalent sau mai mare decât prețul de licitație pentru certificatele din cadrul ETS pentru sectorul clădirilor și al transporturilor.

Consiliul a convenit să elimine treptat, până în 2027, certificatele alocate cu titlu gratuit pentru sectorul aviației și să alinieze propunerea la sistemul global de compensare și reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru aviația internațională (CORSIA). EU ETS se va aplica pentru zborurile intraeuropene (inclusiv Regatul Unit și Elveția), în timp ce CORSIA se va aplica operatorilor din UE pentru zborurile extraeuropene către și dinspre țările terțe participante la CORSIA.

Din certificatele de emisii alocate cu titlu gratuit care vor fi eliminate treptat, statele membre au convenit să pună deoparte 20 de milioane pentru a compensa costurile suplimentare asociate cu utilizarea combustibililor durabili pentru aviație (SAF). În plus, acordul Consiliului ia în considerare circumstanțe geografice specifice și, în acest context, propune derogări tranzitorii limitate.