Connect with us

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia unei strategii în domeniul aviației pentru a salva această industrie: Traficul aerian își va reveni abia în 2024 iar mulți angajați au rămas fără loc de muncă

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu cere Uniunii Europene să sprijine ”companiile aeriene, aeroporturile pentru a putea păstra locurile de muncă”, în contextul în care aviația ”este sub mare presiune” pe fondul ținelor ecologice stabilite de Comisia Europeană.

”Aviația s-a dezvoltat foarte mult și în sens pozitiv în ultimii ani, contribuind la încurajarea mobilității pasagerilor și a mărfurilor, cât și a conexiunilor între regiunile din UE, mai ales din punct de vedere cultural. Acum însă, aviația este sub mare presiune pentru că traficul din ce în ce mai mare a determinat și creșterea emisiilor, chiar dacă avioanele de generație nouă produc cu 30% mai puține emisii”, a semnalat Marinescu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a atras atenția că există voci care cer ”eliminarea zborurilor sub 500 de km sau chiar creșterea prețurilor pentru atingerea țintelor din Pactul Ecologic”, ceea ce ”ar afecta negativ mobilitatea, care este un drept al cetățeanului european, dar și dezvoltarea economică”.

”Eu am un principiu: nicio societate nu poate funcționa fără angajați bine pregătiți, iar angajații nu pot munci într-o societate comercială fără reguli de dezvoltare clare. Așa că, cea mai bună protecție socială este asigurată de stabilitatea economică a unei societăți. Trebuie să ajutăm companiile aeriene, aeroporturile pentru a putea păstra locurile de muncă. Ceea ce este foarte greu. Avem nevoie de o strategie care să ia în calcul că traficul își va reveni abia în 2024, că mulți angajați au rămas fără loc de muncă, că licențele au trebuit reînnoite și care să salveze această industrie”, a semnalat Marinescu.

Eurodeputatul român a explicat că pachetul de propuneri lansat de Executivul european, menit să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990 ”aduce condiții mai grele pentru industria aviatică, precum reducerea până la anulare a certificatelor gratuite pentru emisii, ceea ce va mări prețul pe piață al acestor certificate”.

”Însă, din punct de vedere tehnologic, aviația nu se poate schimba de pe o zi pe alta. De aceea ar trebui să investim în cercetare și dezvoltare și să dezvoltăm avioane cu un număr mai mic de pasageri, care să zboare pe distanțe de până la 500 km pentru că sunt pretabile motoarelor electrice. Lucrurile se vor clarifica în perioada următoare, însă discuțiile sunt foarte complicate pentru că se poartă între oameni ca mine, care ne gândim și cum se poate ajunge la țintele de mediu și oameni care nu doresc decât o țintă cât mai ambițioasă, însă modul în care ajungem la ea nu este treaba lor, este treaba altora”, a conchis Marinescu.

Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european

Propunerile prevăd: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare și înăsprirea sistemului existent al UE de comercializare a certificatelor de emisii; utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie; asigurarea unei mai mari eficiențe energetice; implementarea mai rapidă a modurilor de transport cu emisii scăzute și a infrastructurii și a combustibililor de care depind aceste moduri de transport; alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european; măsuri menite să împiedice relocarea emisiilor de dioxid de carbon și instrumente pentru conservarea și consolidarea absorbanților noștri naturali de carbon.

  • Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) stabilește un preț pentru emisiile de carbon și reduce în fiecare an plafonul emisiilor din anumite sectoare economice. În ultimii 16 ani, acesta a contribuit la reducerea cu 42,6 % a emisiilor provenite din producția de energie electrică și a celor generate de industriile mari consumatoare de energie. Comisia propune ca plafonul global al emisiilor să fie redus și mai mult, iar rata anuală de reducere a emisiilor să fie majorată. Comisia propune, de asemenea, eliminarea treptată a alocărilor cu titlu gratuit de certificate de emisii pentru sectorul aviației și alinierea la Schema mondială de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) și includerea pentru prima dată a emisiilor generate de transportul maritim în EU ETS. Pentru a remedia lipsa reducerilor de emisii în sectorul transportului rutier și al clădirilor, se instituie un nou sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru distribuția combustibililor destinați transportului rutier și pentru clădiri. Comisia propune, de asemenea, majorarea pachetului financiar al Fondului pentru inovare și al Fondului pentru modernizare.
  • În completarea cheltuielilor substanțiale prevăzute în bugetul UE pentru acțiunile climatice, statele membre ar trebui să canalizeze integral veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii către proiecte din domeniul climei și al energiei. O parte din veniturile generate de noul sistem aplicabil în transportul rutier și în sectorul clădirilor ar trebui alocat către acțiuni de atenuare a eventualului impactul social al acestei măsuri asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor și a utilizatorilor mijloacelor de transport.
  • Regulamentul privind partajarea eforturilor prevede pentru fiecare stat membru obiective mai ambițioase de reducere a emisiilor în sectoarele clădirilor, transportului rutier și transportului pe căile maritime interne, agriculturii, deșeurilor și micii industrii. Aceste obiective sunt fixate ținându-se cont de situația inițială și de capacitățile diferite ale fiecărui stat membru și se bazează pe PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat astfel încât să se asigure eficiența costurilor.
  • Statele membre au, de asemenea, responsabilitatea solidară de a elimina emisiile de dioxid de carbon din atmosferă, iar Regulamentul privind exploatarea terenurilor, silvicultura și agricultura stabilește în acest sens un obiectiv general al UE în materie de eliminare a dioxidului de carbon prin absorbanți naturali, corespunzând unui volum de 310 milioane de tone de emisii de CO2 până în 2030. Obiectivele naționale de reducere a emisiilor prevăd obligația statelor membre de a proteja absorbanții de carbon și de a consolida rolul acestora, astfel încât obiectivul să poată fi atins. Până în 2035, UE ar trebui să își propună să atingă neutralitatea climatică în sectoarele exploatării terenurilor, silviculturii și agriculturii, inclusiv în ceea ce privește emisiile agricole, altele decât cele de CO2, cum ar fi cele generate de utilizarea îngrășămintelor și de creșterea animalelor. Strategia UE pentru păduri își propune să amelioreze calitatea, cantitatea și reziliența pădurilor din UE. Strategia sprijină silvicultorii și bioeconomia forestieră, punând în același timp accentul pe exploatarea forestieră durabilă și utilizarea durabilă a biomasei, precum și pe conservarea biodiversității. Strategia include, de asemenea, un plan de plantare a trei miliarde de copaci în întreaga Europă până în 2030.
  • Întrucât producția și utilizarea energiei reprezintă 75 % din emisiile UE, este esențial să se accelereze tranziția către un sistem energetic mai verde. Directiva privind energia din surse regenerabile va stabili un obiectiv mai ambițios, respectiv ca 40 % din energia noastră să fie produsă din surse regenerabile până în 2030. Toate statele membre vor contribui la acest obiectiv și sunt propuse ținte specifice pentru utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, pentru sistemele de încălzire și răcire, în clădiri și în industrie. În vederea atingerii obiectivelor noastre climatice și de mediu, sunt consolidate criteriile de durabilitate pentru utilizarea bioenergiei, iar statele membre trebuie să elaboreze scheme de sprijin pentru bioenergie care să respecte principiul utilizării în cascadă a biomasei lemnoase.
  • Pentru a diminua consumul total de energie, a reduce emisiile și a combate sărăcia energetică, Directiva privind eficiența energetică va stabili un obiectiv anual obligatoriu mai ambițios pentru reducerea consumului de energie la nivelul UE. Aceasta va ghida modul în care sunt stabilite contribuțiile naționale și va impune statelor membre o țintă obligatorie anuală în materie de economisire a energiei aproape dublă față de cea din prezent. Sectorul public va trebui să renoveze 3 % din clădirile sale în fiecare an pentru a impulsiona valul de renovări, a crea locuri de muncă și a reduce consumul de energie și costurile pentru contribuabili.
  • Trebuie să se recurgă la o combinație de măsuri pentru a se aborda problema creșterii emisiilor în transportul rutier, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Stabilirea unor standarde mai stricte privind emisiile de CO2 provenite de la automobile și camionete va accelera tranziția către o mobilitate cu emisii zero prin impunerea obligației ca nivelul mediu al emisiilor automobilelor noi să scadă cu 55 % în 2030 și cu 100 % în 2035, comparativ cu nivelurile din 2021. Prin urmare, toate autoturismele noi care vor fi înmatriculate începând cu 2035 vor avea emisii zero. Pentru a garanta faptul că, oriunde în Europa, conducătorii auto își vor putea încărca sau alimenta vehiculele de la o rețea fiabilă, Regulamentul revizuit privind infrastructura pentru combustibili alternativi va impune statelor membre obligația să extindă capacitatea de încărcare, aliniind-o la volumul vânzărilor de automobile cu emisii zero, și să instaleze stații de încărcare și alimentare la intervale regulate pe autostrăzile principale: la fiecare 60 km pentru încărcarea cu energie electrică și la fiecare 150 km pentru realimentarea cu hidrogen.
  • Combustibilii folosiți în aviație și în transportul maritim sunt surse importante de poluare și necesită, de asemenea, acțiuni specifice, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi prevede că aeronavele și navele trebuie să aibă acces la sisteme de aprovizionare cu electricitate curată în principalele porturi și aeroporturi. Inițiativa ReFuelEU în domeniul aviației îi va obliga pe furnizorii de combustibili să folosească combustibili amestecați într-o proporție tot mai mare cu combustibili durabili pentru alimentarea avioanelor cu reacție în aeroporturile din UE, inclusiv combustibili sintetici cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cunoscuți sub denumirea de e-combustibili. În mod similar, inițiativa FuelEU în domeniul maritim va stimula utilizarea pe scară largă a combustibililor maritimi durabili și a tehnologiilor cu emisii zero prin stabilirea unei limite maxime privind conținutul de gaze cu efect de seră al energiei utilizate de navele care fac escală în porturile europene.
  • Sistemul de impozitare a produselor energetice trebuie să protejeze și să îmbunătățească piața unică și să sprijine tranziția verde prin stabilirea stimulentelor adecvate. O revizuire a Directivei privind impozitarea energiei propune alinierea impozitării produselor energetice la politicile UE în domeniul energiei și al climei, promovând tehnologiile curate și eliminând practicile perimate, precum aplicarea de scutiri de taxe și de cote reduse de impozitare, practici care încurajează în prezent utilizarea combustibililor fosili. Noile norme vizează reducerea efectelor dăunătoare ale concurenței fiscale în domeniul energiei, contribuind la asigurarea de venituri stabile pentru statele membre din taxele verzi, care sunt mai puțin dăunătoare pentru creștere decât impozitele pe veniturile din muncă.
  • Nu în ultimul rând, un nou mecanism de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul unei game specifice de produse, astfel încât să ne asigurăm că acțiunile ambițioase adoptate în Europa în domeniul climei nu conduc la relocarea emisiilor de dioxid de carbon în alte părți ale lumii. Acest lucru va garanta faptul că reducerea emisiilor la nivel european contribuie la o scădere globală a emisiilor, în loc să deplaseze producția cu emisii ridicate de dioxid de carbon în afara Europei. Scopul urmărit este și de a încuraja luarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din afara UE și de către partenerii noștri internaționali.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu, cel mai longeviv eurodeputat român și membru încă de la aderarea la UE, își încheie activitatea de aproape două decenii în Parlamentul European

Published

on

© Marian-Jean Marinescu/ Facebook

Marian-Jean Marinescu, cel mai longeviv europarlamentar român, își va încheia mandatul la jumătatea lunii iulie 2024, după o carieră remarcabilă în Parlamentul European începută odată cu aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, fiind singurul om politic român care a activat în legislativul european încă de la integrarea României în UE.

Dragii mei, cei care poate ați urmărit aceste intervenții ale mele, toată perioada în care am fost deputat european am avut această preocupare de a transmite ceea ce se întâmplă în Parlamentul European și ceea ce fac eu aici” a declarat Marinescu, într-un mesaj video prilejuit de încheierea mandatului său. Noul Parlament European ales la scrutinul european din 6-9 iunie 2024 va fi instalat pe 16 iulie.

Marinescu a avut o activitate intensă în Parlamentul European, fiind vicepreședinte al grupului PPE timp de 12 ani și jumătate și coordonatorul PPE pentru politica de transport în următorii 5 ani. De asemenea, a lucrat în Comisia pentru transport, în Comisia pentru industrie și energie, iar în ultimii 2 ani și jumătate în Comisia pentru mediu.

Am fost raportor pe diverse dosare, destul de importante”, a subliniat el, menționând că a închis 5 dosare în codecizie în ultimul său mandat.

Marinescu a fost desemnat de trei ori cel mai bun deputat european, de două ori pentru cercetare și o dată pentru transport, și a fost vicepreședinte și apoi președinte al intergrupului din PE, Cer și Spațiu.

El a fost, de asemenea, membru în delegația PE pentru Balcani și a deschis primul cabinet de europarlamentar în afara UE, în Moldova, în 2007. “Eu sunt mulțumit de ceea ce am făcut, bineînțeles că opiniile pot fi diferite, dar nu o să mă uit în urmă cu rușine, ci mă voi uita în urmă cu mândrie,” a declarat Marinescu.

El și-a exprimat speranța că România va continua să fie reprezentată corect în Parlamentul European și va avea un cuvânt important de spus. “Vă mulțumesc pentru atenția pe care mi-ați acordat-o în această perioadă și vă doresc tuturor să fiți sănătoși și voioși!” a încheiat el.

 

Pe parcursul mandatelor sale de europarlamentar, Marian-Jean Marinescu a fost vicepreședinte al grupului PPE din Parlamentul European timp de aproape 12 ani, în 2007, 2008-2009, 2009-2014 și 2014 – 2019.

A fost desemnat în mai multe rânduri în topul celor mai influenți eurodeputați români în domeniul politicilor de transport, fiind, de altfel, coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru transport din Parlamentul European. În perioada 2023 – 2024 a ultimului mandat a fost vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din PE.

Cele mai importante dosare pe care le-a coordonat au fost regulamentul privind Cerul Unic European și regulamentul privind funcționarea Agenției Europene pentru Siguranța Aeriană, dosare pe care le-a preluat în 2008 și le-a coordonat până în prezent. Marinescu a reușit să finalizeze negocierile cu Consiliul Uniunii Europene privind regulamentul Cerului Unic European, dar din rațiuni tehnice – traducerea documentului în toate limbile oficiale ale UE – votul final pe acest regulament va fi dat la o sesiune plenară a următorului Parlament European.

Pe parcursul activității sale de membru al PE, Marian-Jean Marinescu a câștigat de mai multe ori premiul de Europarlamentarul Anului, în anii 2014 și 2017 la categoria “cercetare și inovare” și în anul 2020 la categoria “transport și turism”.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu a organizat în Parlamentul European un eveniment dedicat rezultatelor proiectului PULSAR privind identificarea inițiativelor cruciale de cercetare în domeniul aviației după 2050

Published

on

© Marian-Jean Marinescu/ Facebook

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, raportor al Parlamentului European pentru Cerul Unic European, a organizat miercuri, în legislativul european, un eveniment în cadrul căruia au fost prezentate rezultatele proiectului PULSAR, în contextul importanței cercetării și inovării pentru decarbonizarea aviației și atingerea obiectivelor de mediu.

”Echipa proiectului și-a propus să dezvolte o foaie de parcurs europeană de cercetare și inovare în domeniul aviației, luând în considerare diverse aspecte de mediu, cum ar fi zgomotul și emisiile aviației, precum și impactul acestora asupra schimbărilor climatice și asupra calității aerului local”, a precizat Marinescu într-un mesaj publicat pe Facebook.

În descrierea proiectului se amintește că sectorul aviației se confruntă cu numeroase provocări, cum ar fi realizarea de progrese tehnologice, reducerea impactului său asupra mediului și creșterea competențelor forței de muncă din acest sector, respectând în același timp noile politici și priorități ale UE, cum ar fi Pactul verde european, noua politică industrială europeană, precum și strategia digitală europeană. Sectorul aviației europene are nevoie de un cadru de cercetare și inovare orientat spre politici pentru a facilita progresele tehnologice, pentru a minimiza amprenta sa asupra mediului și pentru a adera la noile politici și priorități ale UE.

Pentru a îndeplini aceste obiective, proiectul PULSAR, finanțat de UE, asistă factorii de decizie europeni în identificarea inițiativelor cruciale de cercetare în domeniul aviației după 2050. Aceste eforturi abordează obiectivele de mediu, reglementările asociate și așteptările cetățenilor europeni.

În plus, PULSAR urmărește să dezvolte o foaie de parcurs europeană de cercetare și inovare în domeniul aviației, luând în considerare diverse aspecte de mediu, cum ar fi zgomotul și emisiile de aviație, precum și impactul acestora asupra schimbărilor climatice și a calității aerului la nivel local.

Mai mult, proiectul de cercetare finanțat prin programul Horizon Europe stabilește o foaie de parcurs educațională care vizează să ghideze formarea viitorilor experți în domeniul aviației durabile, comunicând în același timp în mod eficient inițiativele de mediu ale industriei către cetățeni.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu închide cercul și anunță că a încheiat ”epopeea” ”Cerul Unic European”, dosar pe care l-a negociat cu țările membre în numele PE: Va fi votat în ultima sesiune din această legislatură

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Eurodeputatul  Marian-Jean Marinescu, responsabil al Parlamentului European pentru dosarul Cerul Unic European, a anunțat că această ”epopee”, după cum a numit-o într-o postare publicată pe Facebook, ”s-a încheiat după 11 ani de negocieri și 6 președinții rotative ale Consiliului Uniunii Europene”.

El a explicat care a fost parcursul obținerii unui consens sub președinție belgiană, care permite ca dosarul să poată fi votat de legislativul european în ultima sesiune plenară din aprilie, înainte de alegerile europene din 6-9 iunie. 

”Am încheiat acest dosar sub președinția belgiană, Discuția finală, tilogul cum se mai cheamă, a început la 4 martie, la ora 13.00, și s-a încheiat la ora 5.30 dimineața, a doua zi, după foarte multe discuții și contre. Rezultatul trilogului a fost contestat de 6 state membre din Europa Centrală, plus Bulgaria și Ungaria. A urmat o săptămână de discuții și, în final, președinția belgiană mi-a propus unele schimbări. Am condiționat acordul meu de introducerea unei prevederi foarte importante referitoare la legislația secundară privind Performance Body Review, pe care nu am reușit să o impun în timpul trilogului. Președinția belgiană a acceptat, iar pe 22 martie au acceptat textul și statele membre. Prin urmare, vom pute vota în plen acest text”, a detaliat Marinescu întregul parcurs al anevoioaselor discuții.

Citiți și: Reforma normelor privind „Cerul Unic European”, finalizată după un deceniu de negocieri. Raportorul PE Marian-Jean Marinescu: Acordul semnifică o schimbare spre eficiență și sustenabilitate în managementul traficului aerian

El evaluează că ”mai degrabă putem vorbi despre menținerea stării actuale”.

”Este adevărat că sunt aduse într-un singur regulament prevederi din trei regulamente și alte acte legislative secundare. Avem puțini pași în față. Avem acest Performance Body Review care va fi profesional, permanent și care este foarte important pentru că verifică planurile de performanță ale controlorilor de trafic aerian. Mai avem o țintă pentru reducerea emisiilor, pe care eu am propus-o pentru că implică zboruri mai scurte, zboruri directe și asta înseamnă, de fapt, cerul unic european, pe lângă alte aspecte”, a explicat eurodeputatul.

Din feedback-ul pe care l-a primit de la diverse entități din aviație, Marian-Jean Marinescu apreciază că industria este mulțumită de rezultat.

”Am fost la întâlnirea anuală a Asociației Aviației pentru Europa, în care sunt toate companiile mari din UE și toată lumea era mulțumită de rezultat. Ar trebui să fie pentru în statele din care provin nu au reușit să îți impună punctul de vedere în fața controlorilor de trafic aerian. Le-am și spus că este succesul Parlamentului, pentru că am fost singuri în această dispută”, a continuat europarlamentarul.

Marian-Jean Marinescu a recunoscut că pentru el, acest rezultat reprezintă ”un motiv de bucurie”.

”Primele mele dosare în Parlamentul European au fost în 2008 și au fost Cerul Unic European și EASA – Agenția Europeană pentru Siguranța Aeriană și închei cu aceleași dosare. Deci este un cerc închis. Sunt ultimele mele dosare în Parlamentul European și vor fi votate în ultima sesiune din această legislatură”, a conchis eurodeputatul.

Comisia a lansat în 1999 inițiativa Cerul Unic European pentru a îmbunătăți performanța managementului traficului aerian și a serviciilor de navigație aeriană printr-o mai bună integrare a spațiului aerian european. Ultima inițiativă legislativă majoră din cadrul SES, și anume SES 2, a fost încheiată în 2009.

Comisia Europeană a propus ulterior, în 2013, măsuri pentru a elimina blocajele de trafic din spațiul aerian al Europei prin actualizarea intermediară a normelor SES, denumită SES 2+.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Comisia Europeană propune până la 100 de miliarde de euro pentru Ucraina în viitorul buget UE, “pentru redresarea și reconstrucția partenerului nostru cel mai strategic”

PARLAMENTUL EUROPEAN8 hours ago

Bugetul 2028-2034 propus de Comisia Europeană, “o înghețare a investițiilor”, avertizează eurodeputații, criticând introducerea agriculturii și coeziunii în “megafonduri-umbrelă”

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

„Un buget pentru o nouă epocă”: Comisia Europeană propune un buget de 2.000 miliarde de euro pentru 2028–2034 cu trei piloni – coeziune și agricultură comasate în planuri naționale și regionale, competitivitate și Europa globală

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI9 hours ago

Negociatorul-șef al PE pentru bugetul UE, Siegfried Mureșan, critică propunerea Comisiei Europene pentru 2028-2034: Vom respinge comasarea agriculturii și coeziunii cu alte fonduri europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Două rapoarte adoptate în Comisia TRAN din Parlamentul European, cu amendamente cheie propuse de eurodeputatul Gheorghe Falcă în sprijinul României și al UE

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Franța conduce un grup de state care susțin activarea celui mai puternic instrument comercial al UE împotriva SUA dacă nu se ajunge la un acord cu Trump

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Dan Motreanu, despre protecția minorilor în mediul digital: Statele din UE vor putea lansa aplicații locale de verificare a vârstei online până în 2026

POLITICĂ11 hours ago

Nicușor Dan, la gala Ministerului Afacerilor Interne: Statul român trebuie să transmită mesaje puternice împotriva violenței domestice și a consumului de droguri

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Giorgia Meloni subliniază că nu își poate permite să facă greșeli „într-o lume în care lucrurile se schimbă rapid”, comparând guvernarea țării cu „săritul cu parașuta”: Dacă parașuta nu se deschide, „alți italieni vor suporta consecințele”

ROMÂNIA11 hours ago

Al doilea contingent de pompieri români a sosit în sudul Franței pentru a sprijini autoritățile locale în lupta împotriva incendiilor de pădure

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Giorgia Meloni subliniază că nu își poate permite să facă greșeli „într-o lume în care lucrurile se schimbă rapid”, comparând guvernarea țării cu „săritul cu parașuta”: Dacă parașuta nu se deschide, „alți italieni vor suporta consecințele”

MAREA BRITANIE6 days ago

Macron: Forța Expediționară Comună Franco-Britanică va fi extinsă la 50.000 de soldați și ar putea fi nucleul acțiunii de stabilizare în Ucraina post-conflict

CHINA1 week ago

UE nu dorește să se decupleze de China, dar își va apăra întotdeauna interesele, subliniază Ursula von der Leyen, prezentându-le eurodeputaților trei priorități pentru o relație bazată pe predictibilitate și fiabilitate

ROMÂNIA3 weeks ago

Prelungirea PNRR presupune un proces decizional complet inițiat de CE și nu este fezabilă din perspectiva timpului, afirmă noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene

ROMÂNIA4 weeks ago

Bogdan Ivan anunță că a transmis oficial Comisiei Europene proiectul pentru construirea unei giga-fabrici de inteligență artificială în România: Devenim un hub regional al tehnologiilor emergente

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE4 weeks ago

Luca Niculescu anunță lansarea unei campanii prin care le explică românilor „într-un limbaj clar, prietenos și interesant” aderarea României la OCDE: „Va însemna că vom juca în prima ligă a economiilor mondiale”

ROMÂNIA4 weeks ago

Predoiu: Legăturile economice și comerciale româno-germane au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani

U.E.4 weeks ago

UE nu susține o schimbare de regim în Iran și insistă asupra unei soluții diplomatice: Securitatea durabilă nu se construiește prin acțiune militară

INTERNAȚIONAL1 month ago

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

INTERNAȚIONAL1 month ago

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Trending