Connect with us

NEWS

Marine Le Pen, dispusă să colaboreze cu Steve Bannon pentru alegerile europene: “Nu vom spune nu”

Published

on

Liderul extremei drepte din Franța, Marine Le Pen, s-a arătat interesată de o colaborare cu fostul strateg al președintelui Trump, Steve Bannon, notează EU Observer.

Foto: wikimedia

În urma unei întrevederi pe care cei doi au avut-o în Paris, vicepreșdintele Partidului Adunarea Națională, Louis Aliot, a declarat: “Nu vom spune nu”, referindu-se la o colaborare cu americanul Steve Bannon.

Anterior, Marine Le Pen negase orice fel de cooperare cu acesta din cauza că nu este european, ci american.

În schimb, Matteo Salvini, ministrul italian al internelor s-a declarat în favoarea colaborării cu cel care a ajutat la câștigarea alegerilor prezidențiale de către Donald Trump.

Citiți și Marine Le Pen, întrevedere cu Matteo Salvini în Roma pentru a pune la cale strategia pentru alegerile europene de anul viitor

Matteo Salvini, pregătit să lucreze cu Steve Bannon: Alegerile europene, o „ocazie de schimbare istorică şi ultimul prilej de a salva Europa”

Matteo Salvini a explicat că alegerile europene din mai 2019 reprezintă o „ocazie de schimbare istorică şi ultimul prilej de a salva Europa”.

Steve Bannon încearcă să creeze o organizaţie intitulată „Mişcarea”, pentru a spijini mișcările populiste. În mod simbolic, cartierul general al organizaţiei sale denumite „Mişcarea” ar urma să fie stabilit chiar la Bruxelles, capitala Uniunii Europene. ”Mişcarea” va fi în măsură să întocmească sondaje şi să ofere sfaturi şi opinii personalităţilor din dreapta eşichierului politic care nu dispun de organizaţii suficient de rodate pentru a putea oferi susţinere.

 

INTERNAȚIONAL

Numirea lui Adrian Zuckerman în funcția de ambasador al SUA la București va fi votată mâine în Senatul american

Published

on

Senatul SUA va vota luni, 18 noiembrie, pentru numirea lui Adrian Zuckerman în funcția de ambasador al Statelor Unite la București, parcurându-se astfel ultima etapa pentru ca avocatul propus de președintele american Donald Trump pentru aceast post să își poată  prelua mandatul, anunță site-ul oficial al instituției.

Adrian Zuckerman, cel care îl va succeda pe Hans Klemm, a primit la 26 septembrie avizul Comisiei pentru Relații Externe a Senatului Statelor Unite.

La 31 iulie, liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a trimis către Senatul SUA nominalizarea lui Adrian Zuckerman pentru funcția de ambasador extraordinar și plenipotențial al Statelor Unite în România, după ce, anterior, la 24 iulie, șeful statului american îl nominalizare pe Zuckerman, un avocat care la 10 ani a emigrat din România în SUA şi care este vorbitor fluent de limba română, pentru acest post.

Citiți și:
Donald Trump a trimis Senatului american nominalizarea lui Adrian Zuckerman pentru funcţia de ambasador al SUA în România

Adrian Zuckerman, de profesie avocat, a fost admis în Baroul din New York în 1984, şi partener în cadrul firmei internaţionale de avocatură Seyfarth Shaw LLP.

Acesta a ocupat în trecut funcția de co-președinte pentru proprietăţi imobiliare şi servicii corporate la Epstein Becker & Green New York, iar înainte de aceasta a fost preşedinte pentru proprietăţi imobiliare la Lowenstein Sandler, LLP, New York.

În plus, acesta a fost, de asemenea, și judecător în cadrul Real Estate Board – New York. Activ în ceea ce priveşte iniţiativele filantropice şi educaţionale, Zuckerman este membru în board-ul Kids Corp. şi în board-ul absolvenţilor Facultăţii de Drept din New York.

Potrivit Casei Albe, Zuckerman a emigrat în Statele Unite din România la vârsta de 10 ani şi vorbeşte fluent limba română. El are diplomă de absolvire de la Massachusetts Institute of Technology (1979), iar diploma în drept este obţinută la New York Law School (1983).

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Reuniune a liderilor statelor din ”formatul Normandia”. Emmanuel Macron îi așteaptă pe 9 decembrie, la Paris, pe Angela Merkel, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski pentru a discuta despre situația din estul Ucrainei

Published

on

Președintele francez Emmanuel Macron, va găzdui, la 9 decembrie, la Paris, o reuniune a omologilor său rus și ucrainean, Vladimir Putin, respectiv Volodimir Zelenski, la care va participa și cancelarul german Angela Merkel, în cadrul unui summit în aşa-numitul format ”Normandia” (Franţa, Germania, Ucraina şi Rusia) asupra conflictului din estul Ucrainei, a anunţat preşedinţia franceză, subliniind ”progrese majore”, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Summitul în formatul ”Normandia” vizează rezolvarea conflictului din Donbas între forţele ucrainene şi separatiştii proruşi, în condiţiile în care Kievul şi Occidentul acuză Rusia de susţinerea acestora din urmă, ceea ce Moscova neagă, în pofida evidenţelor.

”El se va ţine în timp ce progrese majore au intervenit din vară în negocieri, care au permis în special dezangajarea trupelor în mai multe zone tensionate, şi va permite deschiderea unei noi secvenţe de aplicare a acordurilor de la Minsk”, a precizat preşedinţia franceză.

Perspectiva unei noi întâlniri în format ”Normandia” a fost evocată și în cadrul întrevederii dintre Vladimir Putin și Emmanuel Macron, desfășurate la 19 august la reședința de vară  a președintelui francez de la Bregancon (sud-vest), dosarul ucrainean fiind un subiect abordat și în convorbirea telefonică dintre cei doi, de la 9 septembrie.

Discuția telefonică avea loc după ce Rusia și Ucraina efectuaseră un schimb istoric de prizonieri, printre aceștia numărându-se și cineastul Oleg Senţov, laureat al Premiului Saharov pentru libertatea de gândire în 2018, şi cei 24 de marinari ucraineni reţinuţi de ruşi în noiembrie anul trecut în Strâmtoarea Kerci.

Și cancelarul german, Angela Merkel a discutat telefonic, la 12 noiembrie, cu Vladimir Putin despre pregătirea unui summit în formatul Normandia.

Kremlinul a anunțaț că în urma acelei conversații telefonice, cei doi lideri au convenit că Ucraina trebuie să acorde prin lege un statut special regiunii separatiste proruse Donbas, pas important pentru convocarea unui summit cvadripartit.

Vestea a venit după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luna trecută că Kievul este de acord cu acordarea unui statut special pentru Donabas și cu desfășurarea de alegeri în această regiune, declarație urmată de manifestații împotriva sa, acuzat fiind că cedează presiunii Rusiei. Zelenski a revenit apoi asupra precizărilor și a spus că alegerile nu pot avea loc sub amenințarea armelor și că trebuie să se desfășoarea conform legislației ucrainene.

La finalul lunii octombrie, Ucraina a anunţat începerea retragerii trupelor sale şi ale separatiştilor proruşi dintr-un sector-cheie de pe linia frontului în regiunea Lugansk din estul Ucrainei.

Retragerea trupelor din Zolote şi din alte două sectoare de la linia frontului era una dintre condiţiile prealabile puse de Rusia pentru derularea la Paris a unui summit în ,,format Normandia”, cu participarea preşedinţilor rus, ucrainean, francez şi a cancelarului federal german, menit să relanseze procesul de pace în estul Ucrainei.

Un astfel de summit în patru asupra Ucrainei, la nivelul şefilor de stat, a avut loc pentru prima oară la 6 iunie 2014 la castelul din Benouville, în Normandia (nord-vestul Franţei), iar miniştrii şi diplomaţii se reunesc cu regularitate. Ultimul summit al şefilor de stat şi de guvern în acest format a avut loc la Berlin pe 19 octombrie 2016.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Papa Francisc a criticat ”episoadele de ură” ale unor politicieni: Atunci când ascult discursuri ale unor responsabili politici sau guvernamentali, îmi vin în minte discursurile lui Adolf Hitler din 1934, 1936

Published

on

Papa Francisc i-a comparat vineri pe politicienii care transmit mesaje împotriva homosexualilor, romilor și evreilor cu Adolf Hitler, în timpul unei audiențe cu participanții la al XX-lea congres mondial al penaliștilor, anunță EFE și Reuters, citate de Agerpres.

Într-un lung discurs, Suveranul Pontif a criticat ”episoadele de ură” din societate și pe care le-a atribuit unor politicieni, fără a-i nominaliza. ”Se înregistrează episoade care din nefericire nu sunt izolate, care cu siguranţă necesită o analiză profundă (…) Nu sunt rare reapariţiile simbolurilor şi acţiunilor tipice ale nazismului. Vă mărturisesc că, atunci când ascult discursuri ale unor responsabili politici sau guvernamentali, îmi vin în minte discursurile lui Hitler din 1934, 1936”, a afirmat Papa în faţa membrilor asociaţiei internaţionale de drept penal.

În opinia sa, acestea ”sunt acţiuni tipice care, prin persecuţiile împotriva evreilor, romilor sau persoanelor cu o anumită orientare sexuală, reprezintă prin excelenţă modelul negativ al culturii excluderii şi urii”.

Miercuri, Papa Francisc a condamnat miercuri antisemitismul, declarații care vin pe fondul temerilor în creștere despre acest fenomen în Europa.

”Poporul evreu a suferit mult de-a lungul istoriei”, a spus Papa Francisc în timpul audienţei săptămânale din Piaţa Sfântul Petru, în care a evocat ”brutalităţile” Holocaustului.

”Cu toţii eram convinşi că aceasta s-a terminat. Dar astăzi vedem în unele locuri o renaştere a persecuţiilor împotriva evreilor. Fraţi şi surori, acesta nu este uman şi nici creştin. Evreii sunt fraţii noştri. Şi ei nu trebuie să fie persecutaţi. Aţi înţeles?”, a transmis Suveranul Pontif.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending