NATO
Mark Rutte a preluat mandatul de secretar general NATO de la Stoltenberg, având ca priorități apărarea Alianței și sprijinul pentru Ucraina: Legătura transatlantică este fundația NATO
Published
1 month agoon
Mark Rutte a preluat marți mandatul de secretar general al NATO, devenind al 14-lea lider din istorie ierarhiei civile a Alianței, cu asigurarea sprijinului pentru Ucraina și a angajamentului de a media discuțiile dintre aliați privind creșterea bugetelor militare, în timp ce s-a declarat un susținător convins al solidității relației transatlantice indiferent de cine va câștiga cursa pentru Casa Albă din luna noiembrie.
Rutte, fost premier olandez, a preluat marți, 1 octombrie 2024, ștafeta la cârma Alianței de la norvegianul Jens Stoltenberg, al doilea cel mai longeviv secretar general al Alianței, după un alt olandez, Joseph Luns. Stoltenberg a condus NATO în ultimii zece ani.
Ceremonia de preluare a mandatului a început cu declarații comune Stoltenberg – Rutte, urmată de o sesiune a Consiliului Nord-Atlantic prin care a fost înfăptuită preluarea mandatului de către Mark Rutte, după discursuri ale secretarului general în exercițiu, Jens Stoltenberg, și ale decanului Consiliului Nord-Atlantic, ambasadorul Croației.
“Jens, mulțumesc. Mulțumesc foarte mult. Este minunat să fiu aici. Abia aștept să mă apuc de treabă. Și vă mulțumesc pentru prietenia din toți acești ani. Am început să lucrăm împreună la o masă NATO din Lisabona, în 2010, la summitul NATO. Amândoi eram prim-miniștri atunci și de atunci am continuat să lucrăm pe probleme de securitate. Rusia, terorismul, amenințările cibernetice”, și-a început Rutte intervenția.
El i-a adus o reverență precedesorului său, punctând că Stoltenberg a “menținut cursul acestei mari alianțe în vremuri tulburi” și că datorită norvegianului, NATO este o alianță “mai mare, mai puternică și mai puternică ca niciodată”.
Rutte a subliniat că, asemenea lui Stoltenberg, el crede că o legătură transatlantică puternică este fundamentul alianței.
“Vă pot asigura că voi face tot posibilul pentru a mă asigura că aceasta va rămâne solidă“, a spus el.
Noul secretar general a arătat că sprijinul pentru Ucraina va fi în topul agendei sale, alături de descurajarea și apărare ca sarcini principale ale NATO și parteneriatele globale ale Alianței.
“Trebuie să ne asigurăm că Ucraina prevalează ca națiune suverană, independentă și democratică. Desigur, descurajarea și apărarea noastră. Trebuie să cheltuim mai mult. Trebuie să ne sporim apărarea colectivă. (…) Parteneriatele NATO trebuie să se extindă și să se adâncească, date fiind toate incertitudinile din lume. Dar un lucru nu se va schimba și acesta este misiunea principală a NATO, și anume să ne asigurăm că ne apărăm oamenii, națiunile și, desigur, valorile”, a mai spus Mark Rutte.
Decizia ca premierul demisionar olandez Mark Rutte să devină cel de-al 14-lea secretar general al NATO a fost luată după ce contracandidatul său, președintele român Klaus Iohannis, i-a notificat pe aliați că se retrage din competiție, iar Consiliul Suprem de Apărare a Țării s-a pronunțat în favoarea susținerii de către România a candidaturii lui Mark Rutte.
Rutte, al cărui partid a pierdut alegerile olandeze de anul trecut, a fost înlocuit în funcția de prim-ministru de Dick Schoof.
În ceea ce privește provocarea potențială la adresa NATO reprezentată de alegerile din SUA, Rutte a fost prezentat ca un “șoptitor al lui Trump” – este considerat unul dintre puținii lideri politici capabili să se înțeleagă cu fostul (și posibilul viitor) președinte al SUA. De exemplu, la summitul NATO din 2018, Rutte a reușit să dialogheze cu Trump pentru a atenua tensiunile privind cheltuielile de apărare, demonstrând capacitatea sa de a gestiona stilul imprevizibil al fostului președinte.
În contrast direct cu Trump, Rutte este un susținător declarat al Ucrainei încă de la începutul invaziei militare a forțelor armate ruse. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se referă adesea la el ca la “prietenul meu Mark”.
În ceea ce privește relațiile lui Mark Rutte cu România, în timpul ultimului său mandat de prim-ministru Olanda și-a ridicat obiecțiile privind aderarea României la spațiul Schengen, a trimis forțe militare la grupul de luptă al NATO din România, iar Bucureștiul și Haga au dezvoltat în comun Centrul European de Instruire F-16 găzduit de România. pentru a antrena piloții aliați și ucraineni cu avioane de luptă F-16.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Borrell: Viitorul UNRWA este un test al umanității noastre. Legislația adoptată de Israel va face aproape imposibilă salvarea de vieți în Gaza
UE și Japonia încheie un parteneriat de apărare și securitate, primul de acest fel al Uniunii în regiunea Indo-Pacifică
Emmanuel Macron, mesaj în română pentru moldoveni înainte de turul 2 al prezidențialelor: “Calea europeană este cea a libertății și democrației”
Sameday accelerează expansiunea în Europa Centrală și de Est, așteptând aderarea la Schengen terestru: Ne propunem să conectăm 30 de țări europene și să reducem timpii de transport la o medie de 8 ore între țări
Majoritatea europenilor o vor pe Kamala Harris la Casa Albă, însă Europa este divizată între Vest și Est în privința lui Trump, cu 36% dintre est-europeni susținându-l pe republican (sondaj)
ARPIM aduce în prim-plan România inovatoare: Drumul către un stat membru rezilient și competitiv în UE și OCDE prin parteneriat cu industria farmaceutică
NATO
Ungaria a boicotat o reuniune a ambasadorilor aliaților din NATO, organizată la Budapesta pentru a discuta politica de “neutralitate” a lui Orban
Published
2 days agoon
October 31, 2024Frustrarea aliaților NATO cu privire la Ungaria a atins un nou nivel de incandescență, în timp ce țara continuă să flirteze cu Rusia, divizarea dintre Budapesta și capitalele aliate accentuându-se miercuri, când oficialii maghiari au refuzat invitația de a participa la o reuniune la Budapesta a tuturor ambasadorilor și consilierilor militari din țările NATO, aflați la post în Ungaria, relatează Politico Europe.
Scopul era de a discuta despre politica Budapestei de încurajare a legăturilor cu Rusia și China.
“Am apreciat oportunitatea de a discuta noua politică a Ungariei cu aliații noștri. Faptul că a fost necesară o discuție despre politica de ‘neutralitate’ a unui aliat vorbește de la sine”, a declarat ambasadorul SUA la Budapesta, David Pressman, într-o declarație după întâlnirea de miercuri.
Ambassadors to Hungary from NATO member states met today to discuss the security aspects of the Government of Hungary’s recently announced policy of economic “neutrality.” Read the U.S. statement: https://t.co/u7uYBYjSTm pic.twitter.com/rhMM9onG4H
— Ambassador David Pressman (@USAmbHungary) October 30, 2024
În timp ce Ungaria nu a participat la reuniunea NATO, ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, urmează să ia cuvântul joi la o conferință privind securitatea din Belarus, alături de omologul său rus Serghei Lavrov și de ministrul sirian de externe Bassam Sabbagh.
Termenul de neutralitate a fost întrebuințat de guvernul ungar când a lansat luni o nouă consultare naţională împotriva “războiului comercial” iniţiat, în opinia sa, de Bruxelles împotriva Chinei şi Rusiei.
Considerată o nouă ofensivă anti-UE a executivului de la Budapesta, înainte de un summit al UE în Ungaria, consultarea lansată de premierul Viktor Orban întreabă dacă ar trebui cetăţenii Ungariei “să se alăture războiului comercial lansat de Bruxelles, cu riscul de a-şi pune economia în pericol”, sau ar trebui, dimpotrivă, “să opteze pentru neutralitate”.
Tensiunile dintre premierul maghiar și partenerii din UE și NATO s-au accentuat în ultimele luni, după o “misiune de pace” în Rusia și în China decisă fără consultare cu alte ţări europene, în condiţiile în care chiar Ungaria exercită în prezent preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE. Vizitele respective au avut loc cu câteva zile înainte de summitul NATO de la Washington, prezența lui Orban în Statele Unite încheindu-se atunci cu o întâlnire cu fostul președinte republican Donald Trump, la reședința acestuia în Florida, cunoscut fiind faptul că Viktor Orban îl susține pe Trump pentru un nou mandat.
Deși conduce o țară care face parte din NATO de 25 de ani, premierul maghiar a promovat conceptul de neutralitate economică, inclusiv o “schimbare a alinierii occidentale tradiționale”. “Trebuie să ne păstrăm relațiile spre est și spre vest”, a declarat el într-un interviu radio luna trecută.
De altfel, Orban și Ungaria s-au împotrivit până în ultima clipă candidaturii lui Mark Rutte la funcția de secretar general al NATO, îndepărtându-și obiecția care împiedica unanimitatea obligatorie, după ce fostul premier olandez i-a confirmat în scris premierului maghiar că Ungaria nu va fi obligată să participe la sprijinul NATO pentru Ucraina.
COMISIA EUROPEANA
Ursula von der Leyen și Mark Rutte au decis să înființeze un nou grup operativ la nivel înalt pentru a consolida parteneriatul strategic UE-NATO
Published
3 days agoon
October 29, 2024Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și noul secretar general al NATO Mark Rutte s-au întâlnit marți pentru prima dată de când fostul premier olandez a preluat conducerea NATO, discuțiile dintre cei doi lideri axându-se pe importanța unui parteneriat strâns și strategic între Uniune și Alianță, context în care von der Leyen și Rutte au convenit să înființeze un nou grup operativ la nivel înalt pentru a consolida cooperarea UE-NATO existentă.
“Escaladarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o amenințare gravă la adresa securității europene și a păcii mondiale. În acest context, un parteneriat strâns și strategic între UE și NATO este mai vital ca niciodată. Mark Rutte și cu mine tocmai am convenit să ne intensificăm cooperarea”, a scris, pe contul său de X, șefa Comisiei Europene.
The escalation in Russia’s war against Ukraine is a serious threat to European security and global peace.
In this context, a close and strategic partnership between the EU and @NATO is more vital than ever.
@SecGenNATORutte and I just agreed to step up our cooperation ↓
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) October 29, 2024
La rândul său, Mark Rutte a subliniat, într-un mesaj pe X, că a discutat cu von der Leyen “despre cum să valorificăm parteneriatul unic și esențial dintre NATO și UE și de a consolida în continuare cooperarea noastră”.
Great to meet w/ @EU_Commission President @vonderleyen today for the first time as NATO #SecGen
We discussed how to build on the unique and essential partnership between @NATO & the #EU and to further strengthen our cooperation.
More here ➡️ https://t.co/YmOZbqWUwM pic.twitter.com/3B8tbfHje4
— Mark Rutte (@SecGenNATO) October 29, 2024
După întrevedere, Comisia Europeană și NATO au emis un comunicat de presă comun în care au arătat că ambii înalți oficiali “au fost de acord că, într-o lume din ce în ce mai periculoasă, acest parteneriat este vital pentru a susține și a proteja pacea, libertatea și prosperitatea”.
“Războiul de agresiune al Rusiei pe teritoriul european este cea mai mare amenințare la adresa păcii și securității pe continentul european”, subliniază sursa citată.
Președintele von der Leyen și secretarul general Rutte au subliniat că desfășurarea de soldați nord-coreeni în sprijinul războiului de agresiune al Rusiei reprezintă o escaladare semnificativă a războiului împotriva Ucrainei, precum și o amenințare gravă la adresa securității europene și a păcii globale.
Ei au discutat, de asemenea, despre afirmarea tot mai puternică a statelor autoritare pe scena mondială. Aceste state ne sfidează interesele comune, valorile și principiile democratice, folosind mijloace multiple – politice, economice, tehnologice și militare.
“Pentru a face față acestor amenințări și provocări în continuă evoluție, președinta von der Leyen și secretarul general Rutte au convenit să înființeze un nou grup operativ la nivel înalt pentru a consolida cooperarea UE-NATO existentă. Se așteaptă ca planificarea primei reuniuni a grupului operativ să avanseze în următoarele săptămâni”, conchide comunicatul comun.
NATO
Norvegia va contribui cu 127 de milioane de dolari la achiziția unui sistem de rachete Patriot pentru România, întărind apărarea aeriană a țării
Published
3 days agoon
October 29, 2024Ministerul Apărării Naționale salută inițiativa Regatului Norvegiei de a sprijini România în achiziția unui sistem avansat de rachete sol-aer Patriot, decizia guvernului norvegian de a contribui semnificativ la această achiziție, cu 1.4 miliarde de coroane norvegiene, reprezentând aproximativ 127 milioane de dolari, fiind anunțată la Reuniunea Consiliului statelor nordice de la Reykjavik, care are loc în perioada 28-31 octombrie.
Potrivit unui comunicat al MApN, această contribuție financiară este parte a Inițiativei de Acțiune Imediată pentru Apărarea Antiaeriană (Immediate Action on Air Defense) coordonată de Germania și va permite României să consolideze securitatea și apărarea spațiului euro-atlantic prin reînnoirea și extinderea capabilităților de apărare aeriană.
Ministerul Apărării Naționale subliniază că această cooperare strânsă între România și Norvegia reflectă angajamentul comun și neclintit al ambelor națiuni în fața provocărilor de securitate actuale, precum și în sprijinul continuu al Ucrainei în fața agresiunii nejustificate a Federației Ruse.
“Prin această contribuție semnificativă, Norvegia demonstrează nu numai sprijinul său ferm pentru România, dar și angajamentul față de securitatea aliată. Continuăm să stăm împreună alături de Ucraina în aceste momente critice”, a declarat ministrul apărării naționale Angel Tîlvăr.
România a demarat în urmă cu câțiva ani procedurile de achiziții pentru șapte sisteme de rachete sol-aer Patriot, primele patru fiind deja livrate României. Dintre acestea două au fost operaționalizate, pe rând, în noiembrie 2023 și în iunie 2024.
În același timp, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis în luna iunie, la reuniunea la care a aprobat obiectivele României pentru summitul NATO, că România va dona Ucrainei un sistem de rachete Patriot, devenind al treilea aliat NATO după SUA și Germania care acordă un astfel de sprijin. Decizia Bucureștiului a fost întâmpinată cu deschidere de Statele Unite, de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și de secretarul general al NATO.
Ultima etapă procedurală a acestei decizii a fost luată pe 5 septembrie, când președintele Klaus Iohannis a promulgat legea donării unui sistem de rachete Patriot către Ucraina, sistem care a ajuns deja în țara vecină.
Potrivit deciziei CSAT, această donare s-a făcut cu condiția continuării negocierilor țării noastre cu aliații, în special cu partenerul strategic american, în vederea obținerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecției spațiului aerian național, de modernizare a Armatei României și de asigurare a interoperabilității cu sistemul NATO, fiind, totodată, necesară identificarea unei soluții temporare de acoperire a vulnerabilității operaționale astfel create.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Klaus Iohannis a semnat decretul de trecere în rezervă a generalului Lucian Pahonțu, care va rămâne în funcția de director al SPP
Borrell: Viitorul UNRWA este un test al umanității noastre. Legislația adoptată de Israel va face aproape imposibilă salvarea de vieți în Gaza
Depozitele de gaze din UE sunt pline în proporție de 95%, anunță Comisia Europeană: Ne oferă posibilitatea de a menține aprovizionarea și prețurile stabile în această iarnă
Ministrul Economiei arată „progresul evident” al schimburilor comerciale România-Turcia: Am avut o țintă de 10 miliarde de dolari, iar acum suntem deja la 11,5 miliarde de dolari
ICI București participă la InnopRo Summit 2024, arătându-și astfel angajamentul de a contribui activ la dezvoltarea ecosistemului de inovație digitală din România
Ministrul Luminița Odobescu: Participarea universităților românești în alianțe universitare europene constituie o prioritate strategică pentru stimularea educației și promovarea diplomației culturale și academice în Europa
Sprijinul „material și diplomatic” al Chinei pentru Rusia este o „amenințare directă” pentru securitatea Europei, avertizează șeful diplomației UE
UE și Japonia încheie un parteneriat de apărare și securitate, primul de acest fel al Uniunii în regiunea Indo-Pacifică
Josep Borrell subliniază nevoia unui ”răspuns contondent și unit” la desfăşurarea de trupe nord-coreene în Rusia
Emmanuel Macron, mesaj în română pentru moldoveni înainte de turul 2 al prezidențialelor: “Calea europeană este cea a libertății și democrației”
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Viktor Orban a sfidat din nou UE, devenind primul oaspete oficial al președintelui de extremă-dreapta al Parlamentului Austriei, în vreme ce Szijjarto susținea discurs în rusă în Belarus despre ”cooperarea eurasiatică”
România va avea un hub unic de cercetare în Europa, la Murighiol, care va avea un impact în dezvoltarea economică, a ecosistemului din Delta Dunării, dar și în domeniul transferului tehnologic
Țările nordice își consolidează cooperarea împotriva crimei organizate și în ceea ce privește imigrația, fenomene legate
NATO confirmă prezența trupelor nord-coreene în Rusia: Cooperarea militară dintre Moscova și Phenian, o amenințare pentru securitatea euro-atlantică și indo-pacifică
Dezbatere prezidențială în R. Moldova. ”Noi ne dorim să rezolvăm conflictul transnistrean pe cale paşnică”, afirmă Maia Sandu: Aproape 80% din exporturile din această regiune merg astăzi în UE
Alegeri prezidențiale în R. Moldova: Maia Sandu califică drept ”ofensă la adresa României” afirmația contracandidatului său conform căreia R. Moldova nu a realizat cu țara noastră ”niciun proiect” care să o apropie de UE
Victor Negrescu, negociator-șef pentru bugetul UE pentru 2025, le-a prezentat eurodeputaților prioritățile în cadrul negocierilor cu țările membre: Trebuie să le arătăm cetățenilor europeni că suntem alături de ei
PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința intitulată ”Dezvoltarea Moldovei – proiectul – cheie pentru valorificarea potențialului de dezvoltare a României”, organizată în parteneriat cu BNR
Marcel Ciolacu își lansează Planul pentru România, axat pe investiții de 155 miliarde de euro și reindustrializare: Putem fi a 10-a economie a UE în următorii cinci ani
INTERVIU | Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE: Cu 1% din PIB nu rezolvăm problema competitivității UE. Trebuie să reformăm structurile și să generăm investiții
Trending
- EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago
Victor Negrescu, negociator-șef pentru bugetul UE pentru 2025, le-a prezentat eurodeputaților prioritățile în cadrul negocierilor cu țările membre: Trebuie să le arătăm cetățenilor europeni că suntem alături de ei
- EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago
Bugetul UE pentru 2025. Gheorghe Falcă a reușit să includă în poziția de negociere a PE ”priorități strategice” pentru dezvoltarea infrastructurii de transport: Pentru România, beneficiile vor fi semnificative
- INTERVIURI7 days ago
INTERVIU Corina Crețu: Politica de coeziune trebuie să sprijine zonele metropolitane și rurale din UE, nu să fie o cutie din care se pot lua bani pentru alte priorități
- SĂNĂTATE1 day ago
ARPIM aduce în prim-plan România inovatoare: Drumul către un stat membru rezilient și competitiv în UE și OCDE prin parteneriat cu industria farmaceutică
- REPUBLICA MOLDOVA5 days ago
Dezbatere prezidențială în R. Moldova. ”Noi ne dorim să rezolvăm conflictul transnistrean pe cale paşnică”, afirmă Maia Sandu: Aproape 80% din exporturile din această regiune merg astăzi în UE