Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Maros Sefcovic, vicepreședinte al Comisiei Europene, anunță că intră în concediu pentru a candida la alegerile prezidențiale din țara sa, Slovacia

Published

on

Vicepreședintele Comisiei Europene și comisar european pentru Uniunea Energiei, Maros Sefcovic, a anunțat vineri că va candidat la alegerile prezidențiale din țara sa, Slovacia, programate pentru data de 16 martie, fiind sprijinit de partidul Smer, aflat la guvernare, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Smer, care conduce în sondaje, a căutat un nume nou pentru acest scrutin, în condiţiile în care anul trecut a pierdut o parte dintre susţinători după ce asasinarea jurnalistului de investigaţie Jan Kuciak a provocat ample manifestaţii de protest faţă de corupţia din ţară.

Anunţându-şi vineri candidatura la Bratislava, Sefcovic a afirmat că vrea să lupte împotriva valului în creştere de euroscepticism din Uniunea Europeană.

”Sunt îngrijorat de vocile care ne pun la îndoială apartenenţa. Noi (slovacii) vrem să fim un membru activ în centrul UE, iar eu doresc să asigur că nimeni va pune la îndoială acest lucru”, a declarat el în faţa presei.

Sefcovic a precizat că va intra în concediu din februarie pentru a se ocupa de candidatura la prezidenţiale.

Maros Sefcovic, în vârstă de 52 de ani, diplomat de carieră cu studii la Moscova, este comisar european din 2009.

Anul trecut, acesta și-a anunțat intenția de a candida la funcția de președinte al Comisiei Europene din partea socialiștilor europeni, dar ulterior s-a retras, susținându-l pe prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

În urmă cu zece zile, şeful legislativului de la Bratislava, Andrej Danko, a anunţat că slovacii vor fi chemaţi la urne la 16 martie pentru a-l alege pe noul preşedinte.

Principalul partid slovac de opoziţie, Libertate şi Solidaritate (SaS, liberal şi eurosceptic), l-a desemnat candidat pe un nou-intrat în politică, omul de ştiinţă Robert Mistrik, sperând că acesta va repeta succesul lui Andrej Kiska, tot un novice pe scena politică şi care l-a învins în 2014 pe premierul de atunci Robert Fico.

În jur de 12 posibili candidaţi şi-au anunţat deja intenţia de a intra în cursa pentru funcţia supremă în stat, într-o competiţie cu rezultat deschis.

Preşedintele în funcţie, Andrej Kiska, a declarat în mai 2018 că nu se va prezenta la viitoarele alegeri din 2019 pentru a lăsa cale liberă unui candidat neîmpovărat de conflictele politice care au divizat profund ţara.

Printre candidaţii deja cunoscuţi se află Bela Bugar, liderul unui alt partid din coaliţie, Most-Hid (al minorităţii ungare), deputatul de extremă dreapta Marian Kotleba şi Stefan Harabin, judecător la Curtea Supremă.

Preşedintele parlamentului urma să îşi anunţe în această lună decizia privind o eventuală candidatură.

Dacă în primul tur de scrutin niciunul dintre candidaţi nu va obţine peste 50% din voturi, un al doilea tur va fi organizat două săptămâni mai târziu, la 30 martie.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene, despre situația din Belarus: Hărţuirea şi reprimarea violentă a manifestanţilor paşnici nu-şi au locul în Europa

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj pe contul de Twitter prin care condamnă măsurile luate de autoritățile din Belarus față de protestarii pașnici, care au ieșit pe străzile din Minsk în urma rezultutatului alegerilor prezidențiale.

„Hărţuirea şi reprimarea violentă a manifestanţilor paşnici nu-şi au locul în Europa. Drepturile fundamentale în Belarus trebuie respectate. Fac apel la autorităţile din Belarus să se asigure ca voturile de la alegerile de ieri să fie numărate cu exactitate şi făcute publice”, susține președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În urma intervențiilor din partea forțelor de ordine, un belarus și-a pierdut viața, iar alți zeci au fost răniți.

Totodată, președintele Consiliului European, Charles Michel, critică autoritățile din Belarus pentru violența manifestată împotriva protestarilor care au ieșit în stradă în urma alegerilor prezidențiale, care l-au desemenat pe Aleksandr Lukașenko pentru a șasea oară în funcția de șef al statului.

Forțele de ordine au intervenit ieri seară în Belarus după ce mai mult proteste au început în urma rezultatului alegerilor prezidențiale, care a prezentat cea de-a șasea victorie pentru Aleksandr Lukaşenko,  obținând un scor copleștior de aproximativ 79,7%.

Forţe de poliţie şi ale Ministerului de Interne au fost desfăşurate duminică în număr mare pe străzile capitalei Minsk, blocând numeroase căi de acces şi clădiri oficiale, în timp ce autorităţile îi invitau pe belaruşi să nu iasă în stradă la manifestaţii.

Citiți și: UE solicită autorităților din Belarus să elibereze imediat protestatarii pașnici care au fost reținuți în noaptea alegerilor prezidențiale

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

COVID-19: Comisia Europeană a aprobat Germaniei un ajutor de stat de 6 miliarde de euro pentru sectorul de transport public

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a aprobat săptămâna trecută planul de ajutor economic al Germaniei asupra sectorului de transport de persoane, în valoare de 6 miliarde de euro. Ajutorul dat de statul german companiilor de transport în comun reprezintă un pachet economic de redresare a sectorului afectat.

„Furnizorii de transport locali și regionali continuă să procure servicii esențiale cetățenilor în timpul pandemiei de coronavirus. Acest plan în valoare de 6 miliarde de euro, permite Germaniei să ii compenseze pentru pagubele suferite din cauza pandemiei și a măsurilor de precauție puse în practică pentru a limita răspandirea virusului. Continuăm să lucrăm cu statele membre pentru a asigura posibilitatea ca măsurile de ajutor național să fie adoptate rapid și eficient, în conformitate cu regulile UE.” , a transmis vicepreședintele executiv Margrethe Vestager, responsabilă pentru politica în domeniul concurenței, informează un comunicat al Comisiei Europene remis CaleaEuropeană.ro.

Măsurile luate de guvernul german impotriva răspandirii coronavirsului, precum închiderea școlilor și a creșelor, aranjamente extinse de teleoperare, reguli de distanțare socială și restrictiile asupra adunărilor, au afectat în mod deosebit sistemul de transport în comun. Conform statisticilor: „numărul de pasageri în serviciile de transport public locale pe drumuri și căi ferate a scăzut între 70% și 90%, rezultând în scăderea veniturilor”, mai transmite sursa citată.

Conform planului economic al Germaniei asupra propriului transport public de persoane, companiile de transport vor avea dreptul de a primi compensații în intervalul de timp 1 martie – 31 august 2020.

Pentru ca planul economic în valoare de 6 miliarde de euro să acopere strict pierderile suferite în urma pandemiei, Comisia Europeană specifică următoarele: „Germania se va asigura că niciun operator de transport nu primește mai mult în compensare decât atât cât a suferit în pierderi și că orice plată care depășește dauna efectivă este recuperată”.

„Comisia a evaluat măsurile sub Articolul 107(2) (b) al Tratatului asupra Funcționării Uniunii Europene, care permite Comisiei să aprobe măsuri cu caracter de ajutor de stat date de către statele membre pentru a compensa companii sau sectoare specifice ( sub forma unui plan ) pentru daunele direct cauzate de circumstanțe exceptionale”, transmite comunicatul Comisiei Europene prin care se justifică ajutorul economic acordat de statul german transportului în comun. Așadar, conform Comisiei Europene, planul economic de ajutor al sectorului de transport public al Germaniei se înscrie în parametrii legali ai UE.

Pentru a ajuta statele membre ale UE, Comisia Europeană a adoptat în data de 19 martie 2020, ajutorul de stat sub numele de Cadru Temporar, bazat pe articolul 107 (3)(b), pentru a conferi flexibilitate economică deplină statelor membre în gestionarea crizei COVID-19.

Cadrul temporar cuprinde următoarele tipuri de ajutoare de stat ce pot fi acordate de către statele membre:  (i) granturi directe, infuzii de capital, avantaje fiscale selective și avansuri de plată; (ii) garanții de stat pentru împrumuturile contractate de întreprinderi; (iii) împrumuturi publice subvenționate pentru întreprinderi; (iv) garanții pentru băncile care direcționează ajutoarele de stat către economia reală; (v) asigurări publice ale creditelor la export pe termen scurt pentru toate țările, fără a fi necesar ca statul membru în cauză să demonstreze că în țara respectivă riscurile în cauză sunt temporar neasigurabile pe piața privată; (vi) sprijin pentru activitățile de cercetare și dezvoltare privind coronavirusul; (vii) sprijin pentru construirea de instalații de testare și modernizarea acestora; (viii) sprijin pentru fabricarea de produse relevante pentru combaterea pandemiei de COVID-19 sub formă de granturi directe, avantaje fiscale, avansuri rambursabile și garanții de acoperire a pierderilor;  (ix) sprijin clar direcționat, acordat sub formă de amânare la plata impozitelor și/sau de suspendare a contribuțiilor de asigurări sociale; (x) sprijin clar direcționat, acordat sub formă de subvenții salariale pentru salariații întreprinderilor din sectoarele sau regiunile care au avut cel mai mult de suferit de pe urma pandemiei de COVID-19 și care, în caz contrar, ar fi disponibilizat personal.

Cadrul Temporar ce facilitează ajutoarele acordate de statele membre sectoarelor afectate de coronavirus va funcționa până în iunie 2021, perioada de funcționare fiind extinsă de catre Comisia Europeană.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european pentru sănătate: Un vaccin împotriva COVID-19 ar putea fi disponibil până la sfârșitul anului 2020

Published

on

© Ministerul Sănătății/ Facebook

Un vaccin împotriva COVID-19 ar putea fi disponibil până la sfârşitul anului 2020, a declarat duminică comisarul european pentru sănătate Stella Kyriakides, potrivit dpa, informează Agerpres.

“Chiar dacă este riscant în acest moment să facem predicţii, avem nişte indicii bune că un vaccin candidat ar putea fi disponibil până la sfârşitul acestui an sau începutul anului viitor”, a declarat Kyriakides pentru ediţia online a Handelsblatt.

Un vaccin nu ar rezolva toate problemele dintr-o dată, dar ar permite revenirea treptată la normalitate odată cu vaccinarea unei “mase critice de cetăţeni, în special a celor din grupurile de risc”, a spus ea.

Comisarul european pentru sănătate a remarcat de asemenea un număr crescând de focare mai mici sau mai mari de coronavirus în mai multe state membre ale UE.

Stella Kyriakides a recomandat guvernelor să procedeze la “izolarea rapidă a sursei de infecţie la nivel local cu ajutorul testelor, urmărirea contactelor şi izolarea imediată a persoanelor contaminate”. 

Comisia Europeană a încheiat luni, 3 august, discuțiile preliminare cu o companie farmaceutică pentru achiziționarea unui potențial vaccin împotriva COVID-19Contractul avut în vedere cu Sanofi-GSK ar oferi posibilitatea ca toate statele membre ale UE să achiziționeze vaccinul. Se preconizează că, odată ce un vaccin s-a dovedit a fi sigur și eficace împotriva COVID-19, Comisia ar dispune de un cadru contractual pentru achiziționarea a 300 de milioane de doze, în numele tuturor statelor membre ale UE.

În acest context, România a solicitat Comisiei Europene zece milioane de doze de vaccin pentru COVID-19 când acesta va fi disponibil.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending