Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Maros Sefcovic, vicepreședinte al Comisiei Europene, anunță că intră în concediu pentru a candida la alegerile prezidențiale din țara sa, Slovacia

Published

on

Vicepreședintele Comisiei Europene și comisar european pentru Uniunea Energiei, Maros Sefcovic, a anunțat vineri că va candidat la alegerile prezidențiale din țara sa, Slovacia, programate pentru data de 16 martie, fiind sprijinit de partidul Smer, aflat la guvernare, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Smer, care conduce în sondaje, a căutat un nume nou pentru acest scrutin, în condiţiile în care anul trecut a pierdut o parte dintre susţinători după ce asasinarea jurnalistului de investigaţie Jan Kuciak a provocat ample manifestaţii de protest faţă de corupţia din ţară.

Anunţându-şi vineri candidatura la Bratislava, Sefcovic a afirmat că vrea să lupte împotriva valului în creştere de euroscepticism din Uniunea Europeană.

”Sunt îngrijorat de vocile care ne pun la îndoială apartenenţa. Noi (slovacii) vrem să fim un membru activ în centrul UE, iar eu doresc să asigur că nimeni va pune la îndoială acest lucru”, a declarat el în faţa presei.

Sefcovic a precizat că va intra în concediu din februarie pentru a se ocupa de candidatura la prezidenţiale.

Maros Sefcovic, în vârstă de 52 de ani, diplomat de carieră cu studii la Moscova, este comisar european din 2009.

Anul trecut, acesta și-a anunțat intenția de a candida la funcția de președinte al Comisiei Europene din partea socialiștilor europeni, dar ulterior s-a retras, susținându-l pe prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

În urmă cu zece zile, şeful legislativului de la Bratislava, Andrej Danko, a anunţat că slovacii vor fi chemaţi la urne la 16 martie pentru a-l alege pe noul preşedinte.

Principalul partid slovac de opoziţie, Libertate şi Solidaritate (SaS, liberal şi eurosceptic), l-a desemnat candidat pe un nou-intrat în politică, omul de ştiinţă Robert Mistrik, sperând că acesta va repeta succesul lui Andrej Kiska, tot un novice pe scena politică şi care l-a învins în 2014 pe premierul de atunci Robert Fico.

În jur de 12 posibili candidaţi şi-au anunţat deja intenţia de a intra în cursa pentru funcţia supremă în stat, într-o competiţie cu rezultat deschis.

Preşedintele în funcţie, Andrej Kiska, a declarat în mai 2018 că nu se va prezenta la viitoarele alegeri din 2019 pentru a lăsa cale liberă unui candidat neîmpovărat de conflictele politice care au divizat profund ţara.

Printre candidaţii deja cunoscuţi se află Bela Bugar, liderul unui alt partid din coaliţie, Most-Hid (al minorităţii ungare), deputatul de extremă dreapta Marian Kotleba şi Stefan Harabin, judecător la Curtea Supremă.

Preşedintele parlamentului urma să îşi anunţe în această lună decizia privind o eventuală candidatură.

Dacă în primul tur de scrutin niciunul dintre candidaţi nu va obţine peste 50% din voturi, un al doilea tur va fi organizat două săptămâni mai târziu, la 30 martie.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Didier Reynders, desemnat comisar european pentru justiție de Ursula von der Leyen, este anchetat pentru corupție și spălare de bani în Belgia

Published

on

© Didier Reynders/ Twitter

Didier Reynders, ministrul afacerilor externe al Belgiei și comisarul desemnat pentru justiție în Comisia Europeană a Ursulei von der Leyen, este anchetat de poliție pentru acuzații de corupție și spălare de bani, relatează Politico Europe, citând cotidianul belgian De Tijd.

Potrivit sursei citate, Reynders respinge acuzațiile care se referă la construcția clădirii ambasadei Belgia în Kinshasa, Congo.

Conform acuzațiilor împotriva lui Reynders, banii au fost primiți sau spălați prin cumpărarea de antichități și imobiliare, unele în tranzacții care implică paradisuri fiscale.

Reynders, un liberal francofon parte a familiei liberalilor europeni (ALDE/ Renew Europe) care, de asemenea, ocupă funcția de viceprim-ministru și ministru al apărării și a fos și ministru al Finanțelor, le-a spus jurnaliștilor: ”Nu știu absolut nimic despre nicio anchetă”.

Probele preliminare, anchetate de poliție și coordonate de un procuror, se adaugă celorlalte critici și suspiciuni cu privire la integritatea mai multor comisari desemnați pentru mandatul 2019-2024 al Comisiei Europene.

Într-un articol Politico Europe intitulat ”Comisia de anchetă a Ursulei von der Leyen” comisarii desemnați din partea Franței (Sylvie Goulard), României (Rovana Plumb) și Poloniei (Janusz Wojciechowski) sunt dați ca exemplu privind problemele de integritate din echipa președintelui ales al Comisiei Europene. Atât Reynders, cât și Goulard, fac parte din familia liberală europeană – ALDE/ Renew Europe.

Controversele care planează asupra comisarului Sylvie Goulard din partea Franței vizează o anchetă a justiției franceze și a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) privind un dosar referitor la angajări fictive în cadrul cabinetului său de eurodeputat, poziție pe care o ocupat-o în perioada 2009-2017. Ca urmare a scandalului, în 2017, ea a demisionat după numai trei luni din funcţia de ministru al apărării în guvernul francez condus de premierul Edouard Philippe. 

O anchetă OLAF îl vizează și pe Janusz Wojciechowski, comisarul desemnat de Polonia pentru portofoliul agriculturii, pentru cheltuieli pentru deplasări efectuate în perioada când acesta a fost eurodeputat.

Următoarea etapă în procesul politic de învestire a viitoarei Comisii Europene este reprezentată de audierile comisarilor desemnați în comisiile relevante portofoliului atribuit acestora. Conform calendarului oficial, interviurile comisiilor parlamentare cu comisarii desemnați vor avea loc în perioada 30 septembrie – 8 octombrie. În cazul unui rezultat negativ asupra unui candidat, acesta poate fi retras din proces, iar procedurea se reia în cazul țării al cărei candidat este respins.

Finalul procedurii prevede că întreaga Comisie, inclusiv președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, trebuie să fie apoi supusă votului unic de aprobare din partea Parlamentului European, în cadrul sesiunii plenare din 21-24 octombrie.

În final, noua Comisie Europeană este numită oficial de către Consiliul European, în urma unui vot cu majoritate calificată.

Ursula von der Leyen a fost aleasă președinte al Comisiei Europene în plenul Parlamentului European în luna iulie, cu o majoritate de 383 de voturi pentru, cu nouă voturi peste majoritatea simplă necesară de 374 de voturi.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană sprijină România în proiectarea și înființarea celor trei spitale regionale de urgență la Iași, Cluj și Craiova

Published

on

© Ministerul Sănătății - România/ Facebook

Comisia Europeană, prin Serviciul de sprijin al reformei structurale (SRSS), participă în mod activ la pregătirea proiectării și construcției în România a celor trei spritale de urgență, în speță la Iași, Cluj și Craiova, potrivit unui comunicat al Executivului european, citat de Agerpres.

În anul 2017, Serviciul de sprijin al reformei structurale (SRSS) al Comisiei Europene a răspuns pozitiv la solicitarea de sprijin făcută de Ministerul Sănătății din România (MS) și a convenit să ajute în continuare la consolidarea capacității Ministerului Sănătății, pentru ca acesta să avanseze cu investițiile prevăzute în spitalele regionale.

Scopul este de a sprijini Ministerul Sănătății din România (MS) în consolidarea capacității de gestionare a proiectelor de construire a trei spitale regionale. SRSS a identificat Expertise France (EF) ca furnizor de expertiză, având în vedere experiența sa în furnizarea și coordonarea de asistență tehnică către administrația publică în acest domeniu și Assistance publique – Hôpitaux de Paris (AP-HP) drept consultant al Expertise France, dată fiind experiența sa substanțială în proiecte mari de investiții spitalicești, anunță Ministerul Sănătății printr-un comunicat.

Scopul primei faze a proiectului finanțat de Uniunea Europeană a fost de a sprijini Unitatea de Implementare a Proiectului (PIU) din MS în revizuirea livrabilelor referitoare la Studiile de fezabilitate (Analiza cererii și a opțiunilor, Planuri funcționale preliminare, Planuri funcționale detaliate, Proiecte arhitecturale detaliate și Studii complete de fezabilitate) și pentru a obține finanțare din fondurile structurale și de investiții europene pentru construcția a trei spitale regionale (Iași, Cluj și Craiova).

Echipa de experți a elaborat ulterior ghiduri de evaluare a livrabilelor tehnice pentru spitalele regionale, care pot fi utilizate pentru viitoare revizuiri ale livrabilelor pentru următoarele 5 spitale regionale planificate în România.

În cadrul proiectului au fost organizate două vizite de studiu: la Paris, Franța și la Trento, Italia, pentru a înțelege și asimila punctele tari ale sistemelor de sănătate franceze și italiene precum și experiența lor în proiectarea, construirea, operarea și întreținerea spitalelor regionale.

A fost realizată o sesiune de instruire privind achizițiile publice pentru a ajuta membrii UIP să înțeleagă mai bine teoria și practica procedurilor de achiziții din România în legătură cu proiectele mari de investiții spitalicești și în special pentru pregătirea și verificarea documentației de licitație pentru serviciile de proiectare și serviciile de verificare tehnică a proiectării.

În prima fază a proiectului a fost elaborată documentația de licitație pentru proiectare și verificare tehnică, pregătind terenul pentru a doua fază a proiectului. În a doua fază vor fi selectate echipele care vor elabora proiectele tehnice ale spitalelor regionale și verificatorii de proiectare în cadrul unei proceduri publice.

În perioada 2019-2020, SRSS va sprijini eforturile Ministerului Sănătății din România în faza de achiziții prin:

– îmbunătățirea capacității administrative a UIP și a viitorilor membri ai comisiei de evaluare în pregătirea și evaluarea cererilor de ofertă pentru proiectarea și verificarea tehnică a proiectului celor 3 REH și

– îmbunătățirea capacității comitetului de evaluare de a selecta cele mai bune oferte, prin furnizarea de îndrumări tehnice și consiliere pentru comisia de evaluare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Premierul britanic Boris Johnson se întâlnește luni la Luxemburg cu președintele în exercițiu al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker pentru a discuta despre Brexit

Published

on

Premierul britanic Boris Johnson se va întâlni luni, 16 septembrie, la Luxemburg, cu președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pentru a discuta despre Brexit, a anunțat vineri Downing Street, citat de AFP și Reuters, informează Agerpres.

Întâlnirea face-to-face dintre cei doi – prima de la preluarea mandatului de prim-ministru al Marii Britanii de către Johnson – va avea loc cu ocazia unui dejun de lucru, ce se va desfășura în țara de proveniență a lui Juncker, unde acesta a fost, la rândul său, premier timp de 18 ani.

Boris Johnson si Jean-Claude Juncker trebuiau să se întâlnească la summitul G7 de la Biarritz, ce a avut loc la 23-26 august, dar acesta din urmă a absentat ca urmare a procesului de recuperare după operația de extirpare a vezicii biliare.

După întâlnirea cu Johnson, președintele Comisiei Europene va avea o întrevedere cu șeful executivului luxemburghez, Xavier Bettel.

Sursele europene, citate de The Guardian, au sugerat că Johnson dorește să evite întâlnirile la Bruxelles, din cauza temerilor că ar putea lăsa impresia că ”cerșește” concesii.

Citiți și:
Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker i-a transmis premierul britanic Boris Johnson că UE va analiza propunerile sale concrete cu privire la backstop, dar că sprijinul UE27 pentru Irlanda este neschimbat

O purtătoare de cuvânt a Comisiei a menționat că Luxemburg a fost ales de comun acord, permițându-i, în același timp, președintelui Juncker să plece, după discuții, direct la Strasbourg, unde Parlamentul European se va reuni în sesiune plenară.

De altfel, președintele Legislativului european, David Sassoli, a declarat în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc la 12 septembrie că europarlamentarii vor adopta săptămâna viitoare o rezoluție privind Brexit-ul ”pentru a ne proteja interesele europene și pe cei care sunt cei mai afectați: cetățenii europeni din Regatul Unit și cetățenii britanici din statele membre UE”.


Întrevederea dintre Johnson și Juncker are loc pe fondul unor îngrijorări și nemulțumiri, deopotrivă, exprimate de negociatorul șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, venite, de asemenea, și din partea lui Sassoli privind lipsa de implicare a Londrei privind identificarea unei soluții menite să deblocheze negocierile referitoare la Brexit.

De altfel, Barnier și-a exprimat reticența cu privire la posibilitatea de a ajunge la un acord înainte de jumătatea lunii octombrie, când este programat ultimul summit al Consiliului European înainte de producerea Brexit-ului, la 31 octombrie.

”Nu avem motive să fim optimişti” privind şansele să ajungem la un acord înaintea summitului european organizat pe 17 şi 18 octombrie, a avertizat el în faţa şefilor de grupuri din Parlamentul European, potrivit unui comunicat remis presei.

”Nu pot să vă spun obiectiv dacă contactele angajate cu guvernul domnului Johnson vor putea duce la un acord la jumătatea lui octombrie. Vom vedea în următoarele săptămâni dacă britanicii sunt în măsură să ne facă propuneri concrete în scris care să fie proporționale din punct de vedere juridic”, a menționat acesta.

Negociatorul britanic pentru Brexit, David Frost a fost acuzat de diplomații europeni că a oferit până acum doar idei ”aspiraționale”, fără a aduce propuneri concrete privind modificarea mecanismului de backstop, principala nemulțumire a Marii Britanii.

Într-un interviu oferit Euronews, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker i-a acuzat pe britanici că au fost europeni ”part-time” încă de la început, din 1973.

“Britanicilor li s-a spus de mai bine de 40 de ani că se află înăuntru (nr. – în Uniunea Europeană), dar nu au vrut să împărtășească toate politicile care s-au decis“, a adăugat el.

Juncker a spus că Brexit-ul va fi o situație de ”lose-lose” atât pentru Marea Britanie, cât și pentru Uniunea Europeană, și a susținut că a fost o ”greșeală” organizarea unui referendum privind Brexit.

Întrebat dacă el crede că exită un loc special în iad pentru cei care au militat pentru ieșirea Regatului Unit din UE, aluzie la afirmațiile din luna februarie ale președintelui Consiliului European, Donald Tusk, Jean-Claude Juncker a menționat că nu crede în iad.

Într-o remarcă laudativă la adresa fostului premier britanic Theresa May, președintele Comisiei Europene a spus că ”nu aș trimite pe cineva în iad pentru că a făcut tot posibliul, în special nu pe Theresa May”.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending