Connect with us

U.E.

Marș de protest anti-Brexit la Londra. Primarul Sadiq Khan cere revocarea Articolului 50 și organizarea unui al doilea referendum, într-un atac virulent la adresa Theresei May: ,,Nimeni nu a votat pentru această umilință națională. Nimeni nu a votat să fie mai sărac. Premierul ne-a ignorat pe toți, punând Partidul Conservator înaintea intereselor țării”

Published

on

Primarul Londrei Sadiq Khan anunță un marș de protest anti-Brexit sâmbăta aceasta, în timp ce denunță strategia ,,dezastruoasă” a guvernului Theresei May privind gestionarea retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană, cerând totodată revocarea Articolului 50 și organizarea unui referendum în care cetățenii britanici să aibă ultimul cuvânt cu privire la viitorul lor, transmite acesta într-un mesaj pentru publicația The Independent.

,,Destul e destul! Guvernul nostru a adus, în mod deliberat, Marea Britanie, în câteva zile, la un Brexit catastrofal fără acord și care va provoca daune ireparabile locurilor de muncă și comunităților. Trebuie să se oprească, chiar acum”, cere edilul londonez.

,,Theresa May trebuie să asculte miile de oameni care se îndreaptă spre străzile Londrei în semn de protest și pe cei care își fac vocea auzită în întreaga țară. Vă vom spune ce este adevărat. Vă puteți forma propria viziune”, mai spune Sadiq Khan referitor la marșul britanicilor anti-Brexit.

În opinia acestuia, Articolul 50 (care declanșează procedurile de retragere a unui stat membru din UE) trebuie oprit pentru a permite publicului britanic să-și spună părerea despre ce se va întâmpla în continuare cu Regatul Unit și pentru a încerca, totodată, ,,curățarea mizeriei produse de spectrul ieșirii din UE”.

,,Era oarecum evident că strategia haotică privind Brexitul a Theresei May ne-ar fi condus la acest deznodământ dezastruos încă de când și-a prezentat “liniile roșii” greșite pentru negocieri și a invocat articolul 50 cu mult înainte de a fi nevoită să o facă și fără nici un plan”, critică virulent primarul Londrei abordarea guvernului britanic.

Sadiq Khan este de părere că alegerea cetățenilor britanici de a părăsi UE putea fi respectată fără ca Regatul Unit să părăsească uniunea vamală și piața unică, generând astfel pierderi uriașe pentru economia britanică și afectând bunăstarea oamenilor.

,,Nu trebuia să fie așa. Prim-ministrul avea posibilitatea să încheie o înțelegere în contextul Brexit care ar fi protejat locurile de muncă, economia și drepturile cetățenilor UE în Regatul Unit, respectând în același timp rezultatul referendumului. Marea Britanie ar fi putut părăsi instituțiile Uniunii Europene, rămânând în același timp în cadrul uniunii vamale și al pieței unice”, mai scrie acesta.

 Cu toate acestea, subliniază edilul, ,,această oportunitate a trecut acum. Timpul s-a scurs pentru continuarea negocierilor, iar prim-ministrul a risipit bunăvoința vecinilor noștri europeni prin abordarea ei haotică și confuză. Cei care au vrut să ne ajute să asigurăm un acord bun pentru ambele părți își doresc acum doar ca procesul să se încheie”.

Primarul Londrei anunță că este hotărât ca ,,în ultimele mele luni în calitate de lider al liberal-democraților” să oprească plecarea din UE pentru că ,,asta este ceea ce au cerut liderii din mediul de afaceri. Așa au cerut liderii sindicatelor”, însă, spune acesta, ,,prim-ministrul ne-a ignorat pe toți. Acest eșec i se datorează”.

De asemenea, Khan scrie că eșecul Theresei May de a asigura un acord de retragere avantajos a amplificat incertitudinea economică din țară și a crescut costul pierderilor pentru producători și oamenii de afaceri. Acesta o acuză că nu s-a gândit la interesele Regatului Unit mai întâi de toate, ci la politica de partid.

,,Incertitudinea pe care a creat-o în mod deliberat pentru că și-a pus propriul partid înaintea țării are un preț. Investițiile din afaceri au scăzut și aproape în fiecare săptămână un alt producător major avertizează că reduce producția în Marea Britanie. Prognoza creșterii pentru acest an a fost retrogradată din nou primăvara aceasta. Întreprinderile sunt forțate să investească timp, efort și bani în pregătirea pentru un Brexit fără acord, mai degrabă decât să creeze noi locuri de muncă și să prospere”.

Acesta atrage atenția și asupra efectelor produse de Brexit pentru cetățenii UE din Regatul Unit.

,,Incertitudinea pe care a creat-o a impus, de asemenea, o taxă de neiertat pentru cetățenii UE care trăiesc în țara noastră. Aceștia au fost folosiți ca monedă de schimb în negocieri și făcuți să se simtă nedoriți de acest guvern în țara pe care și-au făcut-o casa lor. Ei sunt prietenii noștri, vecinii, colegii și membrii familiei – și ei vor rămâne aici îndiferent de ce se întâmplă cu Brexitul”.
 
Liderul democrat-liberalilor recunoaște că opțiunile rămăse pe masă la mai puțin de o săptămână până la termenul de retragere din UE, la 29 martie, ,,sunt pur și simplu îngrozitoare” și ar distruge oportunitățile pentru generația următoare. În condițiile în care acordul propus de Theresa May a fost deja respins de două ori de Parlament, iar șansele de a fi aprobat într-un al treilea vot sunt aproape nule, probabilitatea de a se produce ,,un Brexit catastrofal care nu ar declanșa decât instalarea stării de urgență națională majoră” este uriașă. Cu toate acestea, spune Sadiq Khan, premierul ar avea la dispoziție o ultimă soluție ,,dacă ar fi suficient de curajoasă pentru a aplica”:  oprirea unilaterală a Articolului 50 și organizarea unui nou referendum.

,,Nimeni nu a votat pentru această umilință națională. Nimeni nu a votat să devină mai sărac împreuna cu familiile lor. Nimeni nu a votat diviziunea care a sfâșiat țara noastră ca urmare a abordării greșite și încăpățânate a primului ministru. Este în puterea Theresei May să repare acest lucru. Instanțele au decis că putem să revocăm în mod unilateral articolul 50 pentru a opri ceasul care ticăie pentru un Brexit fără acord. Iar dacă prim-ministrul pune în cele din urmă interesul național în fața intereselor Partidului Conservator, atunci parlamentul o va susține cu siguranță, pentru a da publicului ultimul cuvânt”.

Anticipând obiecțiile care ar putea apărea față de organizarea unui al doilea referendum pentru Brexit din punct de vedere al respectării principiilor democratice, primarul Londrei scrie: 

,,Unii spun că un nou vot public va provoca o divizare ulterioară. Nu sunt de acord – este oportunitatea de care avem nevoie disperată pentru a vindeca diviziunile care s-au adâncit de la referendum încoace. Alții spun că ar fi nedemocratic. Dar ce ar putea fi mai democratic decât să lași publicul britanic să aibă ultimul cuvânt legat de viitorul nostru?”, se intreabă Khan, care mai spune că ,,săptămâna asta este cu adevărat ultima noastră șansă. Și alegerea care stă în fața noastră este imensă. De aceea atâția mii de oameni din toate colțurile țării protestează la Londra”.

,,În prezent, viitorul nostru este în mâinile Theresei May. E timpul să revocăm articolul 50 și să ne lase ultimul cuvânt asupra Brexit-ului”, încheie edilul londonez cu referire la marșul de protest de astăzi, din capitala Regatului Unit.

Amintim faptul că de la ultimul marș, care a avut loc în octombrie 2018 și la care au participat aproximativ 700 mii de oameni,  acordul negociat de Theresa May cu UE a fost respins de parlamentari în două ,,voturi semnificative”. 

Ținând cont că parlamentul britanic este  extrem de divizat, iar producerea unui Brexit fără acord este încă poziția legală implicită în cazul în care nu s-ar conveni altceva, un sondaj recent făcut pentru The Independent a constatat că organizarea unui al doilea referendum ar fi cea mai populară opțiune, înaintea opțiunii de a rămâne în UE, de a renegocia cu aceasta sau de retragerea fără o înțelegere.

Organizatorii marșului de astăzi, Campania  pentru ,,Votul Poporului” , spun că dezbaterea trebuie scoasă din parlament și adusă stradă, potrivit informațiilor oferite de The Independent.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Conferința privind Viitorul Europei: Statele membre doresc reprezentarea echilibrată a celor trei instituții principale ale UE și implicarea parlamentelor naționale în organizarea și desfășurarea procesului de reflecție

Published

on

© Council of the European Union

Miniștrii afacerilor europene din statele membre doresc o reprezentare echilibrată a celor trei instituții principale ale UE și implicarea deplină a parlamentelor naționale în organizarea și desfășurarea Conferinței privind Viitorul Europei, se arată într-un comunicat ulterior întrunirii Consiliului Afaceri Generale. 

În cadrul reuniunii de la Bruxelles, miniștrii au făcut schimb de opinii cu privire la propunerea legată de Conferința privind Viitorul Europei, care va începe în 2020 și se va încheia în 2022.

Consiliul European a luat în considerare ideea unei astfel de conferințe în cadrul reuniunii sale din 12 decembrie 2019 și a solicitat președinției croate a Consiliului să lucreze pentru definirea unei poziții privind conținutul, sfera de aplicare, compoziția și funcționarea conferinței și să coopereze, pe această bază, cu Parlamentul European și cu Comisia.

În cadrul discuției, miniștrii au subliniat importanța punerii cetățenilor în centrul conferinței și concentrarea pe probleme care contează cu adevărat pentru ei.

După cum s-a subliniat în concluziile Consiliului European din decembrie, ar trebui să se acorde prioritate implementării Agendei strategice pentru anii 2019-2024 și furnizării de rezultate concrete. Conferința ar trebui să contribuie la dezvoltarea politicilor UE pe termen mediu și lung pentru a aborda mai bine provocările cu care se confruntă Europa. Astfel, bazat pe succesul dialogurilor cetățenești care au avut loc în ultimii doi ani, procesul ar trebui să implice o gamă largă de părți interesate și organizații pentru a se asigura că diversitatea de opinie este bine reprezentată.

„Cetățenii trebuie să fie în centrul discuțiilor despre viitorul Europei – despre modul în care putem aborda provocările actuale și viitoare și tipul de de Europă pe care ne-o dorim. Conferința despre viitorul Europei va oferi o oportunitate valoroasă de a reflecta asupra acestor probleme. Este important să ascultăm opinii diferite într-un mod care să creeze încredere și să asigure de faptul că UE îndeplinește în mod eficient așteptările cetățenilor”, a declarat Andreja Metelko-Zgombić, secretar de stat croat pentru afaceri europene

Miniștrii și-au exprimat, de asemenea, opiniile cu privire la organizarea în detaliu a conferinței. Majoritatea acestora au subliniat necesitatea de a asigura o reprezentare echilibrată a celor trei instituții ale UE și de a implica pe deplin parlamentele naționale. Mai mulți miniștri și-au exprimat preferința pentru o guvernanță relaxată și simplă a procesului conferinței.

Președinția a concluzionat că discuțiile vor continua după ședința Consiliului în vederea definirii poziției Consiliului cu privire la eveniment și la colaborarea cu celelalte instituții ale UE.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Cum se modifică configurația politică a Parlamentului European după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană: Popularii europeni vor fi principalii câștigători de pe urma Brexitului, în vreme ce Verzii, socialiștii și liberalii vor fi afectați

Published

on

Plecarea europarlamentarilor britanici ca urmare a ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie va determina o schimbare a configurației Parlamentului European, care a deveni mai suplu, numărul membrilor săi scăzând cu 73 de locuri, informează AFP, citat de Agerpres.

În vreme ce dreapta va avea de câștigat, liberalii, Verzii și socialiștii vor fi afectați Brexit, fiind nevoiți să își îndrepte privirile către eurodeputații neafiliați.

Astfel, după retragerea Regatului Unit din UE, Parlamentul European se va restrânge de la 751 la 705, lăsând loc pentru posibile noi state membre.

Doar 27 din cele 73 de locuri vacantate în urma Brexitului vor fi redistribuite, restul de 46 fiind rezervate pentru noile state membre care vor adera la Uniunea Europeană.

Cel mai mare câștigător al acestui ”divorț” , ce are loc după aproape jumătate de secol, este Grupul Partidului Popular European (PPE).

Conservatorii britanici s-au desprins de PPE în urmă cu zece ani, în mai 2009, pentru a înființa un grup separat, și anume Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), alături de formațiunea cehă ODS și Partidul Lege și Justiție (PiS) din Polonia.

Prin urmare, dreapta pro-europeană nu va pierde niciun loc. Din contră, aceasta va recupera cinci locuri în urma redistribuirii, ajungând la 187 de mandate, reconfirmându-și astfel poziția de formațiune indispensabilă pentru formarea unei majorități.

Cei mai mulți membri ai Legislativului european în urma ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană aparțin Partidului Brexit, al lui Nigel Farage, 27 la număr (23 neafiliați și patru membri ai Grupului ECR).

În acest context, cei 26 de europarlamentari britanici care nu făceau parte din niciun grup vor părăsi Parlamentul European, lucru ce va duce la scăderea numărului eurodeputaților neafiliați la jumătate, de la 52.

© www.europarl.europa.eu

Socialiștii, a doua familie politică din Legislativul european, cu 154 de membri, pierde zece europarlamentari, dar câștigă alți patru, ajungând la 148 de membri.

© www.europarl.europa.eu

Grupul politic Renew Europe, a treia forță politică, cu 107 membri în prezent, pierde 17 eurodeputați liberal-democrați britanici, dar câștigă alte șase mandate, astfel că, după Brexit, rezultatul va fi de 97 de eurodeputați.

© www.europarl.europa.eu

Grupul Verzilor pierde pe toate fronturile. În prezent, a patra forță politică în Parlament, cu 74 de membri, vor pierde după Brexit 7 eurodeputați, ajungând la 67 de europarlamentari.

© www.europarl.europa.eu

Astfel, grupul de extremă dreapta Identitate și Democrație, îi va lua locul în clasament, care va avea după Brexit 76 de membri, de la 73, cu trei mai mulți față de numărul pe care îl deține în prezent.

Grupul ECR va fi al şaselea din Parlamentul European, cu 58 de membri, după plecarea a 8 eurodeputați britanici, iar Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică, cu 40 de membri, se va plasa pe a şaptea poziţie în Parlamentul European, după ce britanica Martina Anderson va părăsi postul de eurodeputat.

© www.europarl.europa.eu

© www.europarl.europa.eu

Cei 27 de noi europarlamentari după Brexit sunt cinci francezi, cinci spanioli, trei italieni, trei olandezi, doi irlandezi şi câte un polonez, român, suedez, austriac, croat, danez, finlandez, estonian şi slovac.

Victor Negrescu, președintele PES activists România, va deveni al 33-lea eurodeputat din delegația română în Parlamentul European și al 11-lea membru al delegației române din cadrul grupului S&D după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Săptămânile care urmează plecării britanicilor ar putea fi marcate de alte evenimente.

La 3 februarie, PPE trebuie să decidă dacă exclude sau nu din rândurile sale partidul Fidesz, al premierului ungar Viktor Orban, pentru a sancţiona astfel încălcările statului de drept. Fidesz are în prezent 14 eurodeputaţi.

Premierul Viktor Orban a declarat la 17 ianuarie că partidul Fidesz a fost la ”un pas” să părăsească PPE, justificând că majoritatea acestei familii politice ”ne-a trădat”.

Acesta a avertizat că “va trebui să lansăm o mişcare europeană creştin-democrată”, dacă PPE nu va sprijini Ungaria.

Pentru crearea unui grup europarlamentar este nevoie de minimum 25 de aleşi, reprezentând cel puţin un sfert dintre statele membre.

Continue Reading

U.E.

Epidemia de coronavirus: Uniunea Europeană a activat mecanismul de alertă rapidă

Published

on

Uniunea Europeană a activat marți sistemul intern de alertă rapidă, pentru a distribui informațiile despre răspândirea coronavirusului apărut în China, după ce s-au semnalat îmbolnăviri în Franța și Germania, anunță DPA, citat de Agerpres.

Purtătoarea de cuvânt al Comisiei Europene a anunțat că discuții pe această temă urmează să aibă loc miercuri între comisarii europeni. Aceasta a precizat că Centrul Uniunii Europene de coordonare a reacției la situații de urgență dialoghează cu statele membre.

În China, epidemia de coronavirus a făcut peste o sută de morți iar autoritățile au confirmat aproape două mii de noi infecții. Oficial, numărul total al celor infectați se ridică acum la 4.500.

Între timp, țările vecine Mongolia, Coreea de Nord și Kirghistan-ul și-au închis granițele cu China în timp ce Hong Kong și Malaysia au anunțat că nu mai permit intrarea în țară a persoanelor care vin din provincia Hubei, considerată epicentrul epidemiei.

Germania a anunțat luni primul caz de coronavirus, potrivit Politico Europe. 

Autoritățile bavareze au precizat că un bărbat de 33 de ani a fost infectat de o colegă chineză din Shanghai, când cei doi au participat la un workshop organizat săptămâna trecută de compania unde lucrează.

Femeia a fost vizitată de părinții săi care trăiesc în regiunea Wuhan înainte de a participa la workshop. Aceasta a începtul să se simtă rău pe 23 ianuarie, iar testele pentru coronavirus au ieșit pozitive.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending