Connect with us

U.E.

Marș de protest anti-Brexit la Londra. Primarul Sadiq Khan cere revocarea Articolului 50 și organizarea unui al doilea referendum, într-un atac virulent la adresa Theresei May: ,,Nimeni nu a votat pentru această umilință națională. Nimeni nu a votat să fie mai sărac. Premierul ne-a ignorat pe toți, punând Partidul Conservator înaintea intereselor țării”

Published

on

Primarul Londrei Sadiq Khan anunță un marș de protest anti-Brexit sâmbăta aceasta, în timp ce denunță strategia ,,dezastruoasă” a guvernului Theresei May privind gestionarea retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană, cerând totodată revocarea Articolului 50 și organizarea unui referendum în care cetățenii britanici să aibă ultimul cuvânt cu privire la viitorul lor, transmite acesta într-un mesaj pentru publicația The Independent.

,,Destul e destul! Guvernul nostru a adus, în mod deliberat, Marea Britanie, în câteva zile, la un Brexit catastrofal fără acord și care va provoca daune ireparabile locurilor de muncă și comunităților. Trebuie să se oprească, chiar acum”, cere edilul londonez.

,,Theresa May trebuie să asculte miile de oameni care se îndreaptă spre străzile Londrei în semn de protest și pe cei care își fac vocea auzită în întreaga țară. Vă vom spune ce este adevărat. Vă puteți forma propria viziune”, mai spune Sadiq Khan referitor la marșul britanicilor anti-Brexit.

În opinia acestuia, Articolul 50 (care declanșează procedurile de retragere a unui stat membru din UE) trebuie oprit pentru a permite publicului britanic să-și spună părerea despre ce se va întâmpla în continuare cu Regatul Unit și pentru a încerca, totodată, ,,curățarea mizeriei produse de spectrul ieșirii din UE”.

,,Era oarecum evident că strategia haotică privind Brexitul a Theresei May ne-ar fi condus la acest deznodământ dezastruos încă de când și-a prezentat “liniile roșii” greșite pentru negocieri și a invocat articolul 50 cu mult înainte de a fi nevoită să o facă și fără nici un plan”, critică virulent primarul Londrei abordarea guvernului britanic.

Sadiq Khan este de părere că alegerea cetățenilor britanici de a părăsi UE putea fi respectată fără ca Regatul Unit să părăsească uniunea vamală și piața unică, generând astfel pierderi uriașe pentru economia britanică și afectând bunăstarea oamenilor.

,,Nu trebuia să fie așa. Prim-ministrul avea posibilitatea să încheie o înțelegere în contextul Brexit care ar fi protejat locurile de muncă, economia și drepturile cetățenilor UE în Regatul Unit, respectând în același timp rezultatul referendumului. Marea Britanie ar fi putut părăsi instituțiile Uniunii Europene, rămânând în același timp în cadrul uniunii vamale și al pieței unice”, mai scrie acesta.

 Cu toate acestea, subliniază edilul, ,,această oportunitate a trecut acum. Timpul s-a scurs pentru continuarea negocierilor, iar prim-ministrul a risipit bunăvoința vecinilor noștri europeni prin abordarea ei haotică și confuză. Cei care au vrut să ne ajute să asigurăm un acord bun pentru ambele părți își doresc acum doar ca procesul să se încheie”.

Primarul Londrei anunță că este hotărât ca ,,în ultimele mele luni în calitate de lider al liberal-democraților” să oprească plecarea din UE pentru că ,,asta este ceea ce au cerut liderii din mediul de afaceri. Așa au cerut liderii sindicatelor”, însă, spune acesta, ,,prim-ministrul ne-a ignorat pe toți. Acest eșec i se datorează”.

De asemenea, Khan scrie că eșecul Theresei May de a asigura un acord de retragere avantajos a amplificat incertitudinea economică din țară și a crescut costul pierderilor pentru producători și oamenii de afaceri. Acesta o acuză că nu s-a gândit la interesele Regatului Unit mai întâi de toate, ci la politica de partid.

,,Incertitudinea pe care a creat-o în mod deliberat pentru că și-a pus propriul partid înaintea țării are un preț. Investițiile din afaceri au scăzut și aproape în fiecare săptămână un alt producător major avertizează că reduce producția în Marea Britanie. Prognoza creșterii pentru acest an a fost retrogradată din nou primăvara aceasta. Întreprinderile sunt forțate să investească timp, efort și bani în pregătirea pentru un Brexit fără acord, mai degrabă decât să creeze noi locuri de muncă și să prospere”.

Acesta atrage atenția și asupra efectelor produse de Brexit pentru cetățenii UE din Regatul Unit.

,,Incertitudinea pe care a creat-o a impus, de asemenea, o taxă de neiertat pentru cetățenii UE care trăiesc în țara noastră. Aceștia au fost folosiți ca monedă de schimb în negocieri și făcuți să se simtă nedoriți de acest guvern în țara pe care și-au făcut-o casa lor. Ei sunt prietenii noștri, vecinii, colegii și membrii familiei – și ei vor rămâne aici îndiferent de ce se întâmplă cu Brexitul”.
 
Liderul democrat-liberalilor recunoaște că opțiunile rămăse pe masă la mai puțin de o săptămână până la termenul de retragere din UE, la 29 martie, ,,sunt pur și simplu îngrozitoare” și ar distruge oportunitățile pentru generația următoare. În condițiile în care acordul propus de Theresa May a fost deja respins de două ori de Parlament, iar șansele de a fi aprobat într-un al treilea vot sunt aproape nule, probabilitatea de a se produce ,,un Brexit catastrofal care nu ar declanșa decât instalarea stării de urgență națională majoră” este uriașă. Cu toate acestea, spune Sadiq Khan, premierul ar avea la dispoziție o ultimă soluție ,,dacă ar fi suficient de curajoasă pentru a aplica”:  oprirea unilaterală a Articolului 50 și organizarea unui nou referendum.

,,Nimeni nu a votat pentru această umilință națională. Nimeni nu a votat să devină mai sărac împreuna cu familiile lor. Nimeni nu a votat diviziunea care a sfâșiat țara noastră ca urmare a abordării greșite și încăpățânate a primului ministru. Este în puterea Theresei May să repare acest lucru. Instanțele au decis că putem să revocăm în mod unilateral articolul 50 pentru a opri ceasul care ticăie pentru un Brexit fără acord. Iar dacă prim-ministrul pune în cele din urmă interesul național în fața intereselor Partidului Conservator, atunci parlamentul o va susține cu siguranță, pentru a da publicului ultimul cuvânt”.

Anticipând obiecțiile care ar putea apărea față de organizarea unui al doilea referendum pentru Brexit din punct de vedere al respectării principiilor democratice, primarul Londrei scrie: 

,,Unii spun că un nou vot public va provoca o divizare ulterioară. Nu sunt de acord – este oportunitatea de care avem nevoie disperată pentru a vindeca diviziunile care s-au adâncit de la referendum încoace. Alții spun că ar fi nedemocratic. Dar ce ar putea fi mai democratic decât să lași publicul britanic să aibă ultimul cuvânt legat de viitorul nostru?”, se intreabă Khan, care mai spune că ,,săptămâna asta este cu adevărat ultima noastră șansă. Și alegerea care stă în fața noastră este imensă. De aceea atâția mii de oameni din toate colțurile țării protestează la Londra”.

,,În prezent, viitorul nostru este în mâinile Theresei May. E timpul să revocăm articolul 50 și să ne lase ultimul cuvânt asupra Brexit-ului”, încheie edilul londonez cu referire la marșul de protest de astăzi, din capitala Regatului Unit.

Amintim faptul că de la ultimul marș, care a avut loc în octombrie 2018 și la care au participat aproximativ 700 mii de oameni,  acordul negociat de Theresa May cu UE a fost respins de parlamentari în două ,,voturi semnificative”. 

Ținând cont că parlamentul britanic este  extrem de divizat, iar producerea unui Brexit fără acord este încă poziția legală implicită în cazul în care nu s-ar conveni altceva, un sondaj recent făcut pentru The Independent a constatat că organizarea unui al doilea referendum ar fi cea mai populară opțiune, înaintea opțiunii de a rămâne în UE, de a renegocia cu aceasta sau de retragerea fără o înțelegere.

Organizatorii marșului de astăzi, Campania  pentru ,,Votul Poporului” , spun că dezbaterea trebuie scoasă din parlament și adusă stradă, potrivit informațiilor oferite de The Independent.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Președintele Klaus Iohannis salută includerea a trei universități românești în primele ”Universități europene”: Vor deveni un vârf de lance al integrării europene în domeniul învățământului superior

Published

on

Președintele României, Klaus Iohannis, salută includerea a trei universități românești în lista rețelelor academice care beneficiază de primul val de finanțări din cadrul inițiativei „Universități europene”.

”Universitatea din București, Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București și Universitatea Tehnică de Construcții din București sunt instituțiile care, alături de partenerii lor europeni, vor deveni un vârf de lance al integrării europene în domeniul învățământului superior”, precizează Administrația Prezidențială printr-un comunicat.

”Președintele Klaus Iohannis a susținut permanent, în calitatea sa de membru al Consiliului European, rolul important al educației în consolidarea Uniunii Europene. Președintele României a sprijinit atât inițiativa „Universități europene”, cât și alocarea de resurse suplimentare pentru europenizarea învățământului, în contextul în care Brexit-ul și ascensiunea populismului au indicat o nevoie urgentă de a întări dimensiunea europeană a educației, pe toate nivelurile”, menționează sursa citată. 

Trei universități din România au fost desemnate câștigătoare de către Comisia Europeană, în competiția pentru crearea, în consorții internaționale, a primelor 17 ”universități europene”.

SNSPA deschide lista universităților românești care vor primi finanțare europeană pentru a crea o universitate europeană în consorțiul “CIVICA – The European University in social sciences”, alături de 6 universități internaționale. Urmează Universitatea din București – cu consorțiul “CIVIS – a European civic university alliance” și Universitatea Tehnică de Construcții București, declarată câștigătoare alături de consorțiul “CONEXUS – European University for Smart Urban Coastal Sustainability”.

România, cu 3 universități, este la egalitate ca prezență în viitoarele universități europene cu Cehia, Grecia, Lituania, Portugalia și Marea Britanie.

Franța are cele mai multe universități în consorțiile declarate câștigătoare, urmată de Germania, Italia, Spania, Suedia, Ungaria și Polonia.

Comisia Europeană a lansat în decembrie 2017 inițiativa privind universitățile europene ca răspuns la apelul Consiliului European de a contribui la consolidarea parteneriatelor strategice între instituțiile de învățământ superior, la nivelul întregii Uniuni Europene. Obiectivul inițiativei este de a crea, până în 2024, 20 de rețele care, sub titlul de „Universități europene”, vor promova valorile și identitatea europeană, vor crește calitatea învățământului și a cercetării și vor contribui la creșterea competitivității globale a învățământului superior european.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană, tot mai aproape de crearea unui Spațiu european al educației. Au fost selectate primele 17 ”Universități europene”, din care vor face parte și trei universități din România

Published

on

©ec.europa.eu

Trei universități din România au fost desemnate câștigătoare de către Comisia Europeană, în competiția pentru crearea, în consorții internaționale, a primelor 17 ”universități europene”, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

SNSPA deschide lista universităților românești care vor primi finanțare europeană pentru a crea o universitate europeană în consorțiul “CIVICA – The European University in social sciences”, alături de 6 universități internaționale. Urmează Universitatea din București – cu consorțiul “CIVIS – a European civic university alliance” și Universitatea Tehnică de Construcții București, declarată câștigătoare alături de consorțiul “CONEXUS – European University for Smart Urban Coastal Sustainability”.

România, cu 3 universități, este la egalitate ca prezență în viitoarele universități europene cu Cehia, Grecia, Lituania, Portugalia și Marea Britanie.

Franța are cele mai multe universități în consorțiile declarate câștigătoare, urmată de Germania, Italia, Spania, Suedia, Ungaria și Polonia.

De altfel, în cadrul unui discurs susținut în luna septembrie a anului 2017 la Sorbona, prestigioasa universitate pariziană, președintele Franței, Emmanuel Macron, a lansat ideea universităților europene care să permită studierea în străinătate.

Fiecare dintre consorțiile desemnate câștigătoare de Comisia Europeană va primi aproximativ 5 milioane de euro, dintr-un total de 85 de milionae de euro, pentru operaționalizarea universității europene pe care consorțiul trebuie să o formeze.

La lansarea apelului Executivului european de finanțare, 54 de propuneri de consorții au intrat în competiție, dintre care au fost selectate cele 17 consorții ce vor trebui să creeze tot atâtea universități europene din care vor face parte 114 instituții de învățământ superior din 24 de state membre.

Desemnarea câștigătorilor a avut la bază evaluarea a 26 de experți externi independenți, precum rectori, prosefori sau cercetători, aleși de Comisia Europeană.

Universitățile europene sunt alianțe transnaționale ale instituțiilor de învățământ superior din întreaga UE care împărtășesc o strategie pe termen lung și promovează valorile și identitatea europene. Inițiativa este menită să consolideze în mod semnificativ mobilitatea studenților și a personalului și să promoveze calitatea, incluziunea și competitivitatea învățământului superior european.

Universitățile europene vor deveni campusuri inter-universitare ce vor facilita libera circulație a studenților, doctoranzilor, personalului și cercetătorilor. Aceștia își vor uni experiența, platformele și resursele necesare pentru a furniza programe sau module comune care acoperă diverse discipline. Aceste curricule vor fi foarte flexibile și vor permite studenților să-și personalizeze educația, alegerea a ceea ce, unde și când să studieze și să obțină o diplomă europeană.

Universitățile europene vor contribui, de asemenea, la dezvoltarea economică durabilă a regiunilor în care se află, deoarece studenții lor vor colabora strâns cu companii, autorități municipale, universități și cercetători pentru a găsi soluții la provocările cu care se confruntă regiunile lor.

Comisia Europeană a propus această nouă inițiativă liderilor Uniunii europene înainte de summitul social de la Gothenburg din noiembrie 2017. Inițiativa a fost aprobată de Consiliul European în decembrie 2017 care a cerut apariția a cel puțin 20 de universități europene până în 2024 și face parte din eforturile de a crea un spațiu european al educației până în 2025.

Dezvoltat împreună cu statele membre, instituțiile de învățământ superior și organizațiile studențești, conceptul de universități europene a atras cereri din 54 de alianțe care implică mai mult de 300 de instituții de învățământ superior din 28 de state membre și alte țări participante la programul Erasmus +.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, o nouă critică la adresa lui Manfred Weber și a popularilor europeni: Democrația parlamentară nu înseamnă ”fie eu, fie nimic”

Published

on

© Renew Europe/ Twitter

Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, cel care și-a asumat săptămâna trecută anunțul că socialiștii și liberalii europeni nu îl vor susține pe Manfred Weber la șefia Comisiei Europene, a criticat miercuri modul de funcționare al sistemului candidatului cap de listă (Spitzenkandidat),

În urma unor discuții avute la nivelul celui de-al treilea grup politic ca mărime din Parlamentul European, Cioloș a spus, într-o serie de postări pe Twitter că ”un sistem Spitzenkandidat democratic trebuie să fie validat de toți cetățenii Uniunii Europene, nu la o reuniune de partid în logica unor înțelegeri politice naționale”, în ceea ce poate fi considerat un nou atac politic la adresa candidaturii lui Manfred Weber pe care președintele francez și liderii liberali îl resping, invocându-i lipsa de experiență executivă la nivel înalt.

Cioloș a reluat, în context, narativului grupului ALDE, acum Renew Europe, cu privire la adoptarea listelor transnaționale în alegerile pentru Parlamentul European, un proiect intens susținut de liberalii europeni, dar care a fost eliminat din textul legislativ în care deputații europeni au votat, în februarie 2018, componența legislativului european în mandatul 2019-2024 prin redistribuirea mandatelor deținute de Marea Britanie.

 

Listele transnaționale sunt necesare. Să punem cetățenii în inima democrației europene. Listele transnaționale cresc șansele cetățenilor, consolidează transparența și legitimitatea democratică și creează partide europene reale”, a mai scris Dacian Cioloș, în contextul în care liderul grupului PPE în Parlamentul European și candidat la șefia Comisiei, Manfred Weber, a transmis într-un editorial pentru Die Welt că respingerea procedurii Spitzenkandidat ar produce consecințe devastatoare pentru democrația europeană.

 

Democrația parlamentară nu înseamnă ”fie eu, fie nimic”. Înseamnă să lucrăm împreună, să construimă majorități solide, să cădem de acord asupra priorităților politice pentru a schimba Europa și pentru a răspunde nevoilor cetățenilor. Și înseamnă să alegem pe cel care întruchipează cel mai bine aceste priorități și nevoi”, a mai spus liderul Renew Europe.

După două summit-uri europene fără succes (28 mai și 20-21 iunie) în privința nominalizării viitorilor lideri ai instituțiilor – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul Europeană, Banca Centrală Europeană și Înaltul Reprezentant – , liderii țărilor membre se reunesc duminică 30 iunie, un summit dedicat exclusiv acestui proces al numirilor în funcțiile de top ale administrației UE.

Impasul de la summitul din 20-21 iunie  a fost previzibil după ce grupurile S&D și Renew Europe din Parlamentul European, care împreună totalizează 261 din membrii hemiciclului (376 fiind necesari pentru o majoritate), au precizat că nu îl vor sprijini pe liderul PPE Manfred Weber la președinția Comisiei Europene, un anunț în acest sens fiind făcut chiar de Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European.

Ulterior, după summit, președintele Consiliului European Donald Tusk a spus că nu a fost întrunită nicio majoritate în jurul unui Spitzenkandidat – Manfred Weber (PPE), Frans Timmermans (S&D) sau Margrethe Vestager (ALDE) -, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron, un oponent fervent al procedurii, a anunțat eliminarea candidaților propuși și relansarea procesului de numiri în fruntea instituțiilor UE. 

La summitul din 30 iunie, care s-ar putea extinde și pentru dimineața zilei de 1 iulie, este așteptată o decizie care să deblocheze situația în condițiile în care noul Parlament European se reunește la 2 iulie, urmând a-și alegere conducerea.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending