Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Martin Schulz: ”Încotro se îndreaptă Europa: către o strâmtoare îngustă sau către largul mării?”

Published

on

schulz_charlemagneÎntr-un editorial ocazionat de decernarea premiului Charlemagne președintelui Parlamentului European, Martin Schulz și transmis de PE către CaleaEuropeana.ro, liderul de la Bruxelles vorbește despre viitorul Europei și către ce anume se îndreaptă aceasta.

”Astăzi am onoarea să primesc Premiul Charlemagne, care, în fiecare an, recompensează eforturile cuiva pentru integrarea europeană. Este un premiu de prestigiu, cu un număr mare de laureați în compania cărora mă simt onorat să mă alătur. Acest premiu îmi va da curaj să continui să promovez cauza unei Uniuni Europene ambițioase, pentru că, în pofida tuturor atacurilor cu care se confruntă din diferite părți, UE este în continuare un instrument esențial pentru a face față numeroaselor provocări care ne așteaptă.

UE înseamnă proiectul fără precedent în Europa care a construit o pace durabilă. Acest lucru este cu atât mai important în acest an, întrucât sărbătorim șaptezeci de ani de pace, de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. Odată ce amintirile se estompează, europenii consideră că pacea actuală se înscrie în ordinea firească a lucrurilor, fiind astfel logic și normal să aștepte de la UE și alte rezultate pentru a-i acorda încredere în continuare. Potențialul UE de a satisface așteptările cetățenilor este enorm, atât în ceea ce privește economia, mediul și migrația, cât și în ceea ce privește aspectul mai general al apărării intereselor Europei pe scena internațională.

Aceste numeroase domenii aflate în curs de evoluție rapidă vor defini invariabil viețile cetățenilor europeni și, dată fiind natura lor, vor impune adoptarea unei abordări coordonate pentru găsirea unor soluții eficiente. Cu toate acestea, în mare parte din cauza forțelor politice centrifuge din diverse state membre, UE se află în prezent într-o stare de autocontemplare profundă, ceea ce o distrage adesea de la provocările a căror soluționare este așteptată de cetățeni. De multe ori, UE este folosită cu ușurință în capitalele naționale ca țap ispășitor, guvernele dând vina pe autoritățile de la Bruxelles atunci când au nevoie de o soluție facilă pentru a explica problemele existente. Efectul cumulat al acestor situații este un sentiment profund de detașare de UE resimțit de cetățeni, care o văd în primul rând ca pe un mecanism exagerat de complicat, preocupat mai mult de propriile procese interne decât de apărarea aspirațiilor oamenilor.

De exemplu, să luăm principalele subiecte de dezbatere din ultimii ani de la nivelul UE: tema care a dominat de departe dezbaterile a fost întrebarea dacă anumite țări vor rămâne în UE sau o vor părăsi, cu referire îndeosebi la Grecia și Marea Britanie.

Acestea sunt aspecte peste care nu putem trece ușor. Dar nici nu sunt nici probleme care afectează în mare măsură viața de zi cu zi a cetățenilor. Dacă liderii statelor UE ar înțelege pe fond și ar apăra așa cum ar trebui adevăratele merite și potențialul UE de a-și ajuta cetățenii, agenda pozitivă ar genera mai mult entuziasm și angajament. Este suficient să luăm ca exemplu lansarea pieței unice pentru a demonstra modul în care o agendă pozitivă și progresistă poate mobiliza marele public.

Dat fiind că trăim într-o lume din ce în ce mai globalizată, problemele nu se mai opresc la frontierele naționale. Concertarea la nivelul UE rămâne, prin urmare, crucială și nu trebuie să ne cruțăm forțele pentru a realiza proiecte ambițioase care să le permită cetățenilor să redescopere potențialul Uniunii. Ignorând realitatea lumii globalizate în care trăim, forțele care susțin re-naționalizarea doresc să ne retragem în micile noastre țări în care, susțin ele, s-ar găsi răspunsurile cele mai simple la problemele cele mai complexe. Această viziune contradictorie, care se bazează pe o lume ireală, este atrăgătoare pentru mulți din cauza simplismului său iluzoriu și, în același timp, împiedică realizarea unui program ambițios care să fie în folosul Uniunii și al cetățenilor săi.

Noua Comisie și schimbările tectonice ce au loc în jurul nostru ne vor propulsa în acțiune. Un plan de investiții care va re-demara creșterea economică capătă formă, Uniunea energetică și Piața unică digitală se află în curs de realizare, tocmai a fost propusă o nouă politică privind migrația, UE a adoptat o poziție comună cu privire la situația din Ucraina, iar conferința de la Paris privind schimbările climatice va oferi europenilor o nouă șansă de a prelua iniţiativa în acest domeniu.

Toate aceste domenii sunt exact acelea în care acțiunile întreprinse la nivelul UE pot produce cele mai bune rezultate în folosul cetățenilor, oferindu-le astfel un motiv să creadă din nou în UE.

Pe lângă acest program care poate trezi entuziasmul, în urma ultimelor alegeri europene, reprezentarea democratică la nivelul UE prin așa-numitul procesul al Spitzenkandidat-ului, în urma căruia președintele Comisiei a fost ales ca urmare directă a rezultatelor alegerilor europene, a primit un impuls important.

Liderii europeni trebuie să profite de acest impuls și să dezvolte rapid aceste obiective cu viziune, curaj şi politici pe termen lung. Ei nu trebuie să se mai limiteze la simpla gestionare a unei situații de criză, abordare care a caracterizat ultimii ani, făcând doar minimul necesar și sperând că va fi suficient. A sosit timpul ca politicienii să renunțe la ceea ce a devenit aproape o dependență de sondajele de opinie, intervenind superficial în politici pentru a le ajusta pe alocuri, și să redescopere abordarea directă a provocărilor și valorificarea oportunităților, care să aibă ca obiective soluții de durată. Suntem martorii efectelor distrugătoare provocate de politicienii care, în loc să conducă în mod hotărât, privesc în jurul lor cu îngrijorare, permițând unor forțe distructive să stabilească agenda politică.

Să nu uităm că abordarea mai curajoasă și orientată într-o mai mare măsură pe termen lung promovată de arhitecții integrării europene a instaurat pacea, a dus la împăcarea foștilor dușmani și la reconstrucția Europei din ruine”, și-a încheiat Martin Schulz editorialul.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dacian Cioloș

Liderul Renew Europe Dacian Cioloș își exprimă solidaritatea deplină cu protestatarii din Belarus ale căror libertăți sunt suprimate

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, își exprimă solidaritatea deplină cu protestatarii din Belarus ale căror libertăți și drepturi sunt suprimate „fără nicio reținere”.

„Trebuie să avem un gând bun și solidar și cu cetățenii din Belarus care în aceste momente au de înfruntat un aparat represiv care le suprimă fără nicio reținere drepturile și libertățile. Este o nouă lecție despre spiritul libertății care va găsi mereu puterea de a se opune regimurilor construite pe oprimarea propriilor cetățeni”, a transmis  Dacian Cioloș într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

De asemenea, întregul grup Renew Europe din Parlamentul European condamnă cu fermitate violența și represiunea politică împotriva protestatarilor din Belarus, „săvârșite de Lukashenko și complicii săi, după falsele alegeri de ieri”, se arată în comunicatul oficial, remis Calea Europeană.

În numele Renew Europe, Dacian Cioloș solicită Uniunii Europeane să nu accepte scenele de represiune înfiorătoare pe străzile din Minsk și în alte orașe din țară împotriva celor care cer democrație și libertate.”

„Mai mult ca oricând, Belarusul are nevoie de un sprijin puternic din partea UE în exprimarea liberă a opiniilor lor”, a mai adăugat europarlamentarul român.

De asemenea, președintele Consiliului European, Charles Michel, critică autoritățile din Belarus pentru violența manifestată împotriva protestarilor care au ieșit în stradă în urma alegerilor prezidențiale, care l-au desemenat pe Aleksandr Lukașenko pentru a șasea oară în funcția de șef al statului.

Forțele de ordine au intervenit ieri seară în Belarus după ce mai mult proteste au început în urma rezultatului alegerilor prezidențiale, care a prezentat cea de-a șasea victorie pentru Aleksandr Lukaşenko,  obținând un scor copleștior de aproximativ 79,7%.

Forţe de poliţie şi ale Ministerului de Interne au fost desfăşurate duminică în număr mare pe străzile capitalei Minsk, blocând numeroase căi de acces şi clădiri oficiale, în timp ce autorităţile îi invitau pe belaruşi să nu iasă în stradă la manifestaţii.

Citiți și: Premierul Poloniei solicită organizarea unui summit extraordinar al UE cu privire la situația din Belarus

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș acuză Polonia de represiuni împotriva comunității LGBTI: Este o reminiscență a atacurilor asupra minorităților care au loc în Rusia

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Liderul Renew Europe Dacian Cioloș a acuzat sâmbătă, într-o postare pe Twitter, autoritățile din Polonia de represiune împotriva comunității LGBTI și a comparat această politică cu atacurile la adresa minorităților care se desfășoară în Rusia.

“Este inacceptabil ca în anul 2020, populația LGBTI să se teamă din nou de persecuții în Polonia. Atacarea activiștilor LGBTI este o reminiscență a atacurilor asupra minorităților care au loc în Rusia”, a scris Cioloș, făcând trimitere la poziția grupului politic pe care îl conduce în Parlamentul European.

“Cetățenii polonezi sunt cetățeni UE, iar Renew Europe va acționa neîncetat în apărarea drepturilor lor fundamentale”, a completat președintele Renew Europe.

Mii de persoane au protestat sâmbătă în toată Polonia în semn de solidaritate cu comunitatea LGBT, precum şi împotriva brutalităţii poliţiei, după arestarea unei activiste a acestei minorităţi la Varşovia şi reţinerea a 48 de protestatari care au încercat să se opună acestei arestări, transmite AFP.

Cea mai mare demonstraţie a avut loc în centrul Varşoviei, unde s-au adunat câteva mii de persoane, dintre care mai mulţi purtau steaguri sau umbrele în culorile curcubeului.

Doar 29% din polonezi susţin căsătoria homosexuală, potrivit unui sondaj realizat de institutul CBOS în 2019.

În timpul campaniei electorale pentru scrutinul prezidenţial din iulie, conservatorii aflaţi la guvernare în Polonia, o ţară profund catolică, au folosit pe scară largă retorica anti-LGBT provocând proteste din partea instituţiilor internaţionale.

Preşedintele conservator Andrzej Duda, care a fost reales, a comparat “ideologia LGBT” cu “neo-bolşevismul”. La depunerea jurământului de către acesta joi în parlament, parlamentarii de stânga au purtat culorile steagului curcubeu, devenit o emblemă anti-guvernamentală în Polonia, în special în ultimele luni.

De altfel, Comisia Europeană a refuzat recent să acorde fonduri europene din cadrul unui program european care stimulează înfrățirile între orașe unui număr de șase localități poloneze care au adoptat rezoluții anti-LGBT.

Continue Reading

Corina Crețu

Europarlamentarul Corina Crețu: Trebuie lansată o dezbatere națională în ce măsură România își permite să acceseze planul de relansare Next Generation EU

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Creţu (Pro România, S&D) consideră că în România este nevoie de o dezbatere naţională pentru a se stabili priorităţile şi pentru a se vedea în ce măsură ţara noastră îşi permite să acceseze creditele oferite prin pachetul extraordinar de redresare, cunoscut sub denumirea Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde de euro.

“Din cauza acestei pandemii care afectează toate statele membre, pe lângă cadrul financiar anual 2021-2027 s-a mai creat un fond pentru redresare şi rezilienţă, Next Generation EU, pentru viitorul general, iar modul în care va funcţiona acesta încă nu s-a stabilit, nu s-au stabilit normele, urmează să fie depuse în Parlamentul European. Eu sunt raportor la acest instrument pentru toate cele 27 de ţări, fără Marea Britanie care a părăsit UE, este vorba despre 750 miliarde de euro. Noi am sperat că cei mai mulţi bani prin acest instrument vor veni prin granturi, dar ştitţi bine că ţările dezvoltate au dorit ca partea de împrumuturi să fie mult mai mare decât grantul. Şi aici lansez o provocare pentru că trebuie lansată o dezbatere naţională în ce măsură România îşi permite să mai amaneteze viitorul, mai ales că deja s-a împrumutat foarte mult. Sigur că împrumuturile care vor veni prin acest mecanism vor fi negociate de Comisia Europeană cu o dobândă mai mică decât o fac statele membre, dar şi aşa tot vor trebui plătite”, a declarat, pentru Agerpres, Corina Creţu.

Parlamentarul european, fost comisar european, a arătat că aceste fonduri nu vor fi alocate până când ţările nu îşi vor prezenta la Bruxelles proiectele concrete, inclusiv cele referitoare la impactul pandemiei şi cele legate de infrastructură.

“Ceea ce este important este că niciunul dintre aceşti bani din acest fond nu au venit şi nu vor veni până când nu se va prezenta la Bruxelles un program al României şi al fiecărei ţări în funcţie de priorităţi, de necesităţi, de proiecte concrete, inclusiv legate de impactul pandemiei şi cele legate de infrastructură. De aceea spuneam, la Comisia Europeană nu sunt depuse proiecte majore, nici măcar autostrada Târgu Mureş-Iaşi nu este depus. E cumva trist, pentru că mi-e foarte frică să nu ne trezim ca în situaţia actuală, am avut peste 30 de miliarde şi suntem în 2020, deci pentru perioada 2014-2020 nu s-au cheltuit mai mult de 30%. Nu banii sunt problema, ci lipsa proiectelor mature şi riscul de a pierde aceşti bani, iar după aceea lumea să spună că Uniunea Europeană nu ne dă. Nu, banii sunt prevăzuţi la Bruxelles şi pentru spitalele regionale, şi pentru autostrăzi, au fost consfinţite sumele prin programele operaţionale, toate aceste programe vor fi atent monitorizate şi până acum nu ştim, cel puţin public, care este lista de proiecte în baza căror se vor cheltui cele 80 de miliarde de euro (pentru cadrul financiar 2021-2027- n.r.). Fac un apel la transparenţă şi la o dezbatere naţională despre priorităţile României. Este o şansă istorică, dar care poate fi valorificată doar dacă se face o echipă de negociere, de profesionişti, care să elaboreze proiecte concrete”, a subliniat Corina Creţu.

Potrivit europarlamentarului, în lunile septembrie-octombrie Guvernul României ar trebui să prezinte Comisiei Europene acest plan pentru accesarea pachetului Next Generation EU, fiindcă se va merge pe ideea primul venit-primul servit şi a afirmat că “banii nu sunt totul, dacă nu avem capacitatea de a-i folosi”.

La ultimul Consiliu European, România a negociat o sumă de aproximativ 80 de miliarde de euro pe cadrul financiar anual 2021-2027. 

Cele 79,9 miliarde de euro vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro. În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending