Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Martin Schulz: ”Încotro se îndreaptă Europa: către o strâmtoare îngustă sau către largul mării?”

Published

on

schulz_charlemagneÎntr-un editorial ocazionat de decernarea premiului Charlemagne președintelui Parlamentului European, Martin Schulz și transmis de PE către CaleaEuropeana.ro, liderul de la Bruxelles vorbește despre viitorul Europei și către ce anume se îndreaptă aceasta.

”Astăzi am onoarea să primesc Premiul Charlemagne, care, în fiecare an, recompensează eforturile cuiva pentru integrarea europeană. Este un premiu de prestigiu, cu un număr mare de laureați în compania cărora mă simt onorat să mă alătur. Acest premiu îmi va da curaj să continui să promovez cauza unei Uniuni Europene ambițioase, pentru că, în pofida tuturor atacurilor cu care se confruntă din diferite părți, UE este în continuare un instrument esențial pentru a face față numeroaselor provocări care ne așteaptă.

UE înseamnă proiectul fără precedent în Europa care a construit o pace durabilă. Acest lucru este cu atât mai important în acest an, întrucât sărbătorim șaptezeci de ani de pace, de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. Odată ce amintirile se estompează, europenii consideră că pacea actuală se înscrie în ordinea firească a lucrurilor, fiind astfel logic și normal să aștepte de la UE și alte rezultate pentru a-i acorda încredere în continuare. Potențialul UE de a satisface așteptările cetățenilor este enorm, atât în ceea ce privește economia, mediul și migrația, cât și în ceea ce privește aspectul mai general al apărării intereselor Europei pe scena internațională.

Aceste numeroase domenii aflate în curs de evoluție rapidă vor defini invariabil viețile cetățenilor europeni și, dată fiind natura lor, vor impune adoptarea unei abordări coordonate pentru găsirea unor soluții eficiente. Cu toate acestea, în mare parte din cauza forțelor politice centrifuge din diverse state membre, UE se află în prezent într-o stare de autocontemplare profundă, ceea ce o distrage adesea de la provocările a căror soluționare este așteptată de cetățeni. De multe ori, UE este folosită cu ușurință în capitalele naționale ca țap ispășitor, guvernele dând vina pe autoritățile de la Bruxelles atunci când au nevoie de o soluție facilă pentru a explica problemele existente. Efectul cumulat al acestor situații este un sentiment profund de detașare de UE resimțit de cetățeni, care o văd în primul rând ca pe un mecanism exagerat de complicat, preocupat mai mult de propriile procese interne decât de apărarea aspirațiilor oamenilor.

De exemplu, să luăm principalele subiecte de dezbatere din ultimii ani de la nivelul UE: tema care a dominat de departe dezbaterile a fost întrebarea dacă anumite țări vor rămâne în UE sau o vor părăsi, cu referire îndeosebi la Grecia și Marea Britanie.

Acestea sunt aspecte peste care nu putem trece ușor. Dar nici nu sunt nici probleme care afectează în mare măsură viața de zi cu zi a cetățenilor. Dacă liderii statelor UE ar înțelege pe fond și ar apăra așa cum ar trebui adevăratele merite și potențialul UE de a-și ajuta cetățenii, agenda pozitivă ar genera mai mult entuziasm și angajament. Este suficient să luăm ca exemplu lansarea pieței unice pentru a demonstra modul în care o agendă pozitivă și progresistă poate mobiliza marele public.

Dat fiind că trăim într-o lume din ce în ce mai globalizată, problemele nu se mai opresc la frontierele naționale. Concertarea la nivelul UE rămâne, prin urmare, crucială și nu trebuie să ne cruțăm forțele pentru a realiza proiecte ambițioase care să le permită cetățenilor să redescopere potențialul Uniunii. Ignorând realitatea lumii globalizate în care trăim, forțele care susțin re-naționalizarea doresc să ne retragem în micile noastre țări în care, susțin ele, s-ar găsi răspunsurile cele mai simple la problemele cele mai complexe. Această viziune contradictorie, care se bazează pe o lume ireală, este atrăgătoare pentru mulți din cauza simplismului său iluzoriu și, în același timp, împiedică realizarea unui program ambițios care să fie în folosul Uniunii și al cetățenilor săi.

Noua Comisie și schimbările tectonice ce au loc în jurul nostru ne vor propulsa în acțiune. Un plan de investiții care va re-demara creșterea economică capătă formă, Uniunea energetică și Piața unică digitală se află în curs de realizare, tocmai a fost propusă o nouă politică privind migrația, UE a adoptat o poziție comună cu privire la situația din Ucraina, iar conferința de la Paris privind schimbările climatice va oferi europenilor o nouă șansă de a prelua iniţiativa în acest domeniu.

Toate aceste domenii sunt exact acelea în care acțiunile întreprinse la nivelul UE pot produce cele mai bune rezultate în folosul cetățenilor, oferindu-le astfel un motiv să creadă din nou în UE.

Pe lângă acest program care poate trezi entuziasmul, în urma ultimelor alegeri europene, reprezentarea democratică la nivelul UE prin așa-numitul procesul al Spitzenkandidat-ului, în urma căruia președintele Comisiei a fost ales ca urmare directă a rezultatelor alegerilor europene, a primit un impuls important.

Liderii europeni trebuie să profite de acest impuls și să dezvolte rapid aceste obiective cu viziune, curaj şi politici pe termen lung. Ei nu trebuie să se mai limiteze la simpla gestionare a unei situații de criză, abordare care a caracterizat ultimii ani, făcând doar minimul necesar și sperând că va fi suficient. A sosit timpul ca politicienii să renunțe la ceea ce a devenit aproape o dependență de sondajele de opinie, intervenind superficial în politici pentru a le ajusta pe alocuri, și să redescopere abordarea directă a provocărilor și valorificarea oportunităților, care să aibă ca obiective soluții de durată. Suntem martorii efectelor distrugătoare provocate de politicienii care, în loc să conducă în mod hotărât, privesc în jurul lor cu îngrijorare, permițând unor forțe distructive să stabilească agenda politică.

Să nu uităm că abordarea mai curajoasă și orientată într-o mai mare măsură pe termen lung promovată de arhitecții integrării europene a instaurat pacea, a dus la împăcarea foștilor dușmani și la reconstrucția Europei din ruine”, și-a încheiat Martin Schulz editorialul.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: Martin Schulz, Preşedintele Parlamentului European, a primit Premiul Charlemagne – 2015 | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Cum se modifică configurația politică a Parlamentului European după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană: Popularii europeni vor fi principalii câștigători de pe urma Brexitului, în vreme ce Verzii, socialiștii și liberalii vor fi afectați

Published

on

Plecarea europarlamentarilor britanici ca urmare a ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie va determina o schimbare a configurației Parlamentului European, care a deveni mai suplu, numărul membrilor săi scăzând cu 73 de locuri, informează AFP, citat de Agerpres.

În vreme ce dreapta va avea de câștigat, liberalii, Verzii și socialiștii vor fi afectați Brexit, fiind nevoiți să își îndrepte privirile către eurodeputații neafiliați.

Astfel, după retragerea Regatului Unit din UE, Parlamentul European se va restrânge de la 751 la 705, lăsând loc pentru posibile noi state membre.

Doar 27 din cele 73 de locuri vacantate în urma Brexitului vor fi redistribuite, restul de 46 fiind rezervate pentru noile state membre care vor adera la Uniunea Europeană.

Cel mai mare câștigător al acestui ”divorț” , ce are loc după aproape jumătate de secol, este Grupul Partidului Popular European (PPE).

Conservatorii britanici s-au desprins de PPE în urmă cu zece ani, în mai 2009, pentru a înființa un grup separat, și anume Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), alături de formațiunea cehă ODS și Partidul Lege și Justiție (PiS) din Polonia.

Prin urmare, dreapta pro-europeană nu va pierde niciun loc. Din contră, aceasta va recupera cinci locuri în urma redistribuirii, ajungând la 187 de mandate, reconfirmându-și astfel poziția de formațiune indispensabilă pentru formarea unei majorități.

Cei mai mulți membri ai Legislativului european în urma ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană aparțin Partidului Brexit, al lui Nigel Farage, 27 la număr (23 neafiliați și patru membri ai Grupului ECR).

În acest context, cei 26 de europarlamentari britanici care nu făceau parte din niciun grup vor părăsi Parlamentul European, lucru ce va duce la scăderea numărului eurodeputaților neafiliați la jumătate, de la 52.

© www.europarl.europa.eu

Socialiștii, a doua familie politică din Legislativul european, cu 154 de membri, pierde zece europarlamentari, dar câștigă alți patru, ajungând la 148 de membri.

© www.europarl.europa.eu

Grupul politic Renew Europe, a treia forță politică, cu 107 membri în prezent, pierde 17 eurodeputați liberal-democrați britanici, dar câștigă alte șase mandate, astfel că, după Brexit, rezultatul va fi de 97 de eurodeputați.

© www.europarl.europa.eu

Grupul Verzilor pierde pe toate fronturile. În prezent, a patra forță politică în Parlament, cu 74 de membri, vor pierde după Brexit 7 eurodeputați, ajungând la 67 de europarlamentari.

© www.europarl.europa.eu

Astfel, grupul de extremă dreapta Identitate și Democrație, îi va lua locul în clasament, care va avea după Brexit 76 de membri, de la 73, cu trei mai mulți față de numărul pe care îl deține în prezent.

Grupul ECR va fi al şaselea din Parlamentul European, cu 58 de membri, după plecarea a 8 eurodeputați britanici, iar Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică, cu 40 de membri, se va plasa pe a şaptea poziţie în Parlamentul European, după ce britanica Martina Anderson va părăsi postul de eurodeputat.

© www.europarl.europa.eu

© www.europarl.europa.eu

Cei 27 de noi europarlamentari după Brexit sunt cinci francezi, cinci spanioli, trei italieni, trei olandezi, doi irlandezi şi câte un polonez, român, suedez, austriac, croat, danez, finlandez, estonian şi slovac.

Victor Negrescu, președintele PES activists România, va deveni al 33-lea eurodeputat din delegația română în Parlamentul European și al 11-lea membru al delegației române din cadrul grupului S&D după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Săptămânile care urmează plecării britanicilor ar putea fi marcate de alte evenimente.

La 3 februarie, PPE trebuie să decidă dacă exclude sau nu din rândurile sale partidul Fidesz, al premierului ungar Viktor Orban, pentru a sancţiona astfel încălcările statului de drept. Fidesz are în prezent 14 eurodeputaţi.

Premierul Viktor Orban a declarat la 17 ianuarie că partidul Fidesz a fost la ”un pas” să părăsească PPE, justificând că majoritatea acestei familii politice ”ne-a trădat”.

Acesta a avertizat că “va trebui să lansăm o mişcare europeană creştin-democrată”, dacă PPE nu va sprijini Ungaria.

Pentru crearea unui grup europarlamentar este nevoie de minimum 25 de aleşi, reprezentând cel puţin un sfert dintre statele membre.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu anunță vizita în România a reprezentanților Comisiei de Transport și Turism: Colegii mei din PE vor vedea ce înseamnă România reală

Published

on

© European Parliament

Reprezentanți ai Comisiei de Transport și Turism (TRAN) din Parlamentul European vor efectua o vizită de lucru în România, în perioada 6-8 aprilie, anunță eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), coordonatorul grupului PPE în cadrul acestei comisii.

 

În declarația video transmisă astăzi, Marian-Jea Marinescu a informat că agenda vizitei cuprinde întâlniri cu Comisia de Transport din Parlamentul României, Ministerul Transporturilor, Compania Națională pentru Autostrăzi și Căile Ferate.

„Eu am propus să avem o întâlnire și cu producătorii de material rulant pentru că vreau să arăt ce se face în România, să promovez industria românească”, a precizat eurodeputatul. 

De asemenea, Marinescu a spus că de la București, eurodeputații se vor deplasa la Constanța „pentru a discuta mai mult despre Canalul Dunăre-Rin și despre dezvoltarea transportului pe căile navigabile interne, iar pentru asta vor fi acolo responsabilii cu Sinergia Mării Negre și cu Strategia UE pentru Regiunea Dunării”. Ulterior, aceștia vor merge la Murghiol, pentru a discuta despre oportunitățile privind dezvoltarea turismului în zonă, și se vor întâlni cu Guvernatorul Deltei Dunării, Ion Munteanu, și cu autoritățile locale. 

Potrivit lui Marinescu, vizita apare într-un moment bun pentru că „anul acesta vom aproba politica de transport pentru următorii șapte ani, plus alte lucruri generate de Pactul Ecologic, iar România își poate spune părerea despre aceste măsuri”.  „Sper că prin această vizită, colegii mei din PE pot să vadă ce înseamnă România reală”, a adăugat eurodeputatul. 

Continue Reading

Vlad Nistor

Eurodeputatul Vlad Nistor, în amintirea victimelor Holocaustului: Acceptarea moment după moment a intoleranței a generat în cele din urmă dezastrul pentru o minoritate

Published

on

© Vlad Nistor/Facebook

Acceptarea moment după moment a intoleranței a generat în cele din urmă dezastrul pentru o minoritate, este mesajul transmis de eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), cu prilejul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Ceremoniile desfășurate luni, 27 ianuarie, la Auschwitz-Birkenau au marcat împlinirea a 75 de ani de la eliberarea lagărului morții de către Armata Roșie, în 1945. Prin rezoluția adoptată la 1 noiembrie 2005, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a hotărât ca aceată dată să devină Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

 

„Am avut astăzi ocazia excepțională de a urmări cuvântările celor prezenți la Auschwitz, la comemorarea a 75 de ani de la eliberarea acestui loc de sinistră tortură, unul dintre locurile cele mai sinistre pe care istoria omenirii le-a cunoscut. Printre vorbitori, toți impresionanți, s-a aflat și un domn a cărui mărturie nu a ținut direct de experiența sa personală, ca a celorlalți, ci a ținut de tentativa de a explica cum s-a ajuns acolo. Acceptarea moment după moment a intoleranței, acceptarea pe rând a celor mai înfiorătoare restricții impuse de o societate sau de părți ale unei societăți asupra unei minorități a generat în cele din urmă dezastrul. Numai în felul acesta se poate ajunge la catastrofă. Din toate aceste motive, un supraviețuitor al Auschwitz-ului, prezent la comemorare, a transmis cel mai important mesaj cu putință – Fiți atenți, uitați-vă în jurul vostru, vedeți ca nu cumva în societatea în care trăiți să apară semnele unor asemenea atitudini, pentru că aceste atitudini pot să vă ducă la ce poate fi mai rău pentru rasa umană”, a transmis Vlad Nistor pe Facebook. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending