Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Martin Schulz: ”Încotro se îndreaptă Europa: către o strâmtoare îngustă sau către largul mării?”

Published

on

schulz_charlemagneÎntr-un editorial ocazionat de decernarea premiului Charlemagne președintelui Parlamentului European, Martin Schulz și transmis de PE către CaleaEuropeana.ro, liderul de la Bruxelles vorbește despre viitorul Europei și către ce anume se îndreaptă aceasta.

”Astăzi am onoarea să primesc Premiul Charlemagne, care, în fiecare an, recompensează eforturile cuiva pentru integrarea europeană. Este un premiu de prestigiu, cu un număr mare de laureați în compania cărora mă simt onorat să mă alătur. Acest premiu îmi va da curaj să continui să promovez cauza unei Uniuni Europene ambițioase, pentru că, în pofida tuturor atacurilor cu care se confruntă din diferite părți, UE este în continuare un instrument esențial pentru a face față numeroaselor provocări care ne așteaptă.

UE înseamnă proiectul fără precedent în Europa care a construit o pace durabilă. Acest lucru este cu atât mai important în acest an, întrucât sărbătorim șaptezeci de ani de pace, de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. Odată ce amintirile se estompează, europenii consideră că pacea actuală se înscrie în ordinea firească a lucrurilor, fiind astfel logic și normal să aștepte de la UE și alte rezultate pentru a-i acorda încredere în continuare. Potențialul UE de a satisface așteptările cetățenilor este enorm, atât în ceea ce privește economia, mediul și migrația, cât și în ceea ce privește aspectul mai general al apărării intereselor Europei pe scena internațională.

Aceste numeroase domenii aflate în curs de evoluție rapidă vor defini invariabil viețile cetățenilor europeni și, dată fiind natura lor, vor impune adoptarea unei abordări coordonate pentru găsirea unor soluții eficiente. Cu toate acestea, în mare parte din cauza forțelor politice centrifuge din diverse state membre, UE se află în prezent într-o stare de autocontemplare profundă, ceea ce o distrage adesea de la provocările a căror soluționare este așteptată de cetățeni. De multe ori, UE este folosită cu ușurință în capitalele naționale ca țap ispășitor, guvernele dând vina pe autoritățile de la Bruxelles atunci când au nevoie de o soluție facilă pentru a explica problemele existente. Efectul cumulat al acestor situații este un sentiment profund de detașare de UE resimțit de cetățeni, care o văd în primul rând ca pe un mecanism exagerat de complicat, preocupat mai mult de propriile procese interne decât de apărarea aspirațiilor oamenilor.

De exemplu, să luăm principalele subiecte de dezbatere din ultimii ani de la nivelul UE: tema care a dominat de departe dezbaterile a fost întrebarea dacă anumite țări vor rămâne în UE sau o vor părăsi, cu referire îndeosebi la Grecia și Marea Britanie.

Acestea sunt aspecte peste care nu putem trece ușor. Dar nici nu sunt nici probleme care afectează în mare măsură viața de zi cu zi a cetățenilor. Dacă liderii statelor UE ar înțelege pe fond și ar apăra așa cum ar trebui adevăratele merite și potențialul UE de a-și ajuta cetățenii, agenda pozitivă ar genera mai mult entuziasm și angajament. Este suficient să luăm ca exemplu lansarea pieței unice pentru a demonstra modul în care o agendă pozitivă și progresistă poate mobiliza marele public.

Dat fiind că trăim într-o lume din ce în ce mai globalizată, problemele nu se mai opresc la frontierele naționale. Concertarea la nivelul UE rămâne, prin urmare, crucială și nu trebuie să ne cruțăm forțele pentru a realiza proiecte ambițioase care să le permită cetățenilor să redescopere potențialul Uniunii. Ignorând realitatea lumii globalizate în care trăim, forțele care susțin re-naționalizarea doresc să ne retragem în micile noastre țări în care, susțin ele, s-ar găsi răspunsurile cele mai simple la problemele cele mai complexe. Această viziune contradictorie, care se bazează pe o lume ireală, este atrăgătoare pentru mulți din cauza simplismului său iluzoriu și, în același timp, împiedică realizarea unui program ambițios care să fie în folosul Uniunii și al cetățenilor săi.

Noua Comisie și schimbările tectonice ce au loc în jurul nostru ne vor propulsa în acțiune. Un plan de investiții care va re-demara creșterea economică capătă formă, Uniunea energetică și Piața unică digitală se află în curs de realizare, tocmai a fost propusă o nouă politică privind migrația, UE a adoptat o poziție comună cu privire la situația din Ucraina, iar conferința de la Paris privind schimbările climatice va oferi europenilor o nouă șansă de a prelua iniţiativa în acest domeniu.

Toate aceste domenii sunt exact acelea în care acțiunile întreprinse la nivelul UE pot produce cele mai bune rezultate în folosul cetățenilor, oferindu-le astfel un motiv să creadă din nou în UE.

Pe lângă acest program care poate trezi entuziasmul, în urma ultimelor alegeri europene, reprezentarea democratică la nivelul UE prin așa-numitul procesul al Spitzenkandidat-ului, în urma căruia președintele Comisiei a fost ales ca urmare directă a rezultatelor alegerilor europene, a primit un impuls important.

Liderii europeni trebuie să profite de acest impuls și să dezvolte rapid aceste obiective cu viziune, curaj şi politici pe termen lung. Ei nu trebuie să se mai limiteze la simpla gestionare a unei situații de criză, abordare care a caracterizat ultimii ani, făcând doar minimul necesar și sperând că va fi suficient. A sosit timpul ca politicienii să renunțe la ceea ce a devenit aproape o dependență de sondajele de opinie, intervenind superficial în politici pentru a le ajusta pe alocuri, și să redescopere abordarea directă a provocărilor și valorificarea oportunităților, care să aibă ca obiective soluții de durată. Suntem martorii efectelor distrugătoare provocate de politicienii care, în loc să conducă în mod hotărât, privesc în jurul lor cu îngrijorare, permițând unor forțe distructive să stabilească agenda politică.

Să nu uităm că abordarea mai curajoasă și orientată într-o mai mare măsură pe termen lung promovată de arhitecții integrării europene a instaurat pacea, a dus la împăcarea foștilor dușmani și la reconstrucția Europei din ruine”, și-a încheiat Martin Schulz editorialul.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: Martin Schulz, Preşedintele Parlamentului European, a primit Premiul Charlemagne – 2015 | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European, la inițiativa grupului PPE, se pregătește să înființeze o nouă comisie de specialitate destintă luptei împotriva cancerului

Published

on

© https://eucanbeatcancer.eu/

Strategia europeană pentru combaterea cancerului se va putea consolida cu ajutorul unei comisii speciale pe care Parlamentul European se pregătește să o înființeze, a anunțat luni Grupul Popularilor Europeni.

Președintele celei mai mari familii politice din Parlamentul European, Manfred Weber, a declarat că Grupul PPE a fost cel care a militat pentru o comisie specială în Parlamentul European, care să  ghideze și să promoveze un plan european împotriva cancerului.

Manfred Weber, vicepreședintele Parlamentului European, Ewa Kopacz, și purtătorul de cuvânt al sănătății publice, Peter Liese, salută decizia Parlamentului European de a crea o comisie specială, dedicată luptei împotriva cancerului.

Vicepreședintele Parlamentului European, Ewa Kopacz a declarat: „Împreună putem crea un plan european pentru combaterea cancerului, o strategie europeană pentru prevenirea oncologică și o strategie europeană pentru depistarea timpurie. Cu această comisie specială, dorim să oferim un nou impuls la cercetarea oncologică și sunt mândră că sunt printre inițiatorii săi. “

“În cadrul comisiei speciale putem să punem la dispoziție expertiza din fiecare comisie relevantă a Parlamentului European, să consultăm experți și, mai ales, pacienți. Vrem să arătăm oamenilor o valoare adăugată europeană în prevenirea cancerului”, a concluzionat Peter Liese.

Înființarea acestei comisii face parte dintr-o campanie mai amplă a Grupului PPE pentru mobilizarea tuturor  resurselor posibile din Europa în lupta împotriva cancerului.

Totodată, Grupul PPE a inițiat o campanie de informare și conștientizare privind cancerul, boala care provoacă unul dintre patru decese în Europa.

EUCanBeatCancer este campania prin care grupul PPE cere o mai bună cooperare între centrele de cercetare din Europa, mai mulți bani pentru cercetarea privind depistarea cancerului, dar și o îngrijire echitabilă și accesibilă în toată Europa pentru cetățeni.

Citiți și:#EUCanBeatCancer: Grupul PPE din Parlamentul European lansează campania europeană de informare și conștientizare privind cancerul

© EPP/ Facebook

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu va patrona în Estonia un proiect de comunicare pentru tineri: ”Scopul principal este de construi un canal de comunicare între reprezentanții politici și participanți”

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu va patrona în perioada 18-26 ianuarie, în Estonia, proiectul “Letz’ discuss”. În candrul evenimentului vor fi prezenți tineri din diferite state membre și vor lua parte la un dialog strucuturat.

Fostul comisar european se declară convinsă că, participând în acest proiect, tinerii vor deprinde abilitățile care le vor permite să comunice eficient prioritățile lor – inclusiv cei pentru care exprimarea propriei opinii reprezintă, încă, o provocare.

Corina Crețu definește tânăra generație drept ”forța motrice în dezvoltarea oricărei societăți”. 

”Scopul principal al acestei întâlniri este acela de construi un canal de comunicare între reprezentanții politici și tinerii participanți la acest seminar, influențând astfel procesul de elaborare a politicilor și făcând vocea tinerilor auzită, în special a celor defavorizați, precum și reprezentarea nevoilor acestora”, mai menționează aceasta în mesajul postat pe pagina de Facebook.

Mai multe informații despre proiectele KA3 Erasmus+,  aici.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Rareș Bogdan răspunde la acuzațiile social-democraților europeni: Nu se poate compara atacul PSD la adresa statului de drept cu propunerea PNL de a spori legitimitatea alesului local

Published

on

© European Parliament Media Center

Liderul delegației române din grupul PPE în Parlamentul European, Rareș Bogdan, a reacționat luni la afirmațiile critice ale liderului grupului S&D din legislativul european, Iratxe Garcia, la adresa ”guvernului PPE din România”, precizând că va solicita o discuție cu aceasta ”pentru a o lămuri că declarația dânsei a fost făcută fără a cunoaște realitatea din România și nici demersurile guvernului Orban”. Într-o declarație făcută în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, Bogdan a precizat că nu există termen de comparație între Partidul Social-Democrat, ai cărui eurodeputați fac parte din grupul S&D, și Partidul Național Liberal.

Liderul grupului S&D din Parlamentul European, Iratxe Garcia, a avertizat luni, într-o postare pe Twitter, ca Guvernul României să nu meargă pe aceeași cale de subminare a statului de drept, așa cum procedează Polonia și Ungaria, solicitând guvernului de la București să ia ”notă de recomandările Comisiei de la Veneția”, care interzic modificarea legislației electorale cu un an înainte de alegeri.

În reacția sa, Bogdan a explicat că angajarea răspunderii de către Guvernul Orban pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin ”este tocmai acela de a spori reprezentativitatea și legitimitatea alesului local”.

Rareș Bogdan: Nu se poate compara atacul PSD la adresa statului de drept cu propunerea PNL de a spori reprezentativitatea și legitimitatea alesului local

”Îmi pare foarte rău că liderul grupului Socialiștilor Europeni, doamna Iratxe Garcia, încearcă să pună semnul de egalitate între PSD, partid care face parte din grupul dânsei, și Partidul Național Liberal. Nu există termen de comparație din niciun punct de vedere, chiar dacă ambele partide sunt din România. Nu se poate compara atacul susținut și continuat al celor din PSD la adresa parteneriatelor strategice ale României cu Uniunea Europeană și cu Statele Unite, la adresa statului de drept și a bunei funcționări a justiției, la adresa independenței judecătorilor și procurorilor, precum și la funcționarea Parchetelor cu propunerea firească, logică, normală, pe care Partidul Național Liberal o face în spațiul public, folosind un demers constituțional, de a introduce alegeri în două tururi de scrutin pentru alegerile locale din iunie 2020. Scopul demersului nostru este tocmai acela de a spori reprezentativitatea și legitimitatea alesului local, prin folosirea a două tururi de scrutin și în niciun caz nu reducem drepturi electorale prin demersul nostru. Cetățeanul va avea un reprezentant și mai legitim în fruntea administrației locale decât până acum, astfel încât anulăm posibilitatea ca un ales local, ales de 20% din cetățenii unei unități administrativ-teritoriale, să reprezinte legitim și administrativ 51% din cetățenii înscriși pe listele de vot electoral”, a declarat Rareș Bogdan.

Mai mult, liderul delegației române din grupul PPE a precizat că nu există termen de comparație între PSD și PNL și a lansat rugămintea, în contextul comparației cu Polonia și Ungaria făcut de Garcia, ca România să fie tratată ”distinct”.

Rareș Bogdan: Rugămintea mea este ca colegii noștri din Parlamentul European să trateze România ca o situație distinctă, fără a o alătura de alte state

”În primul rând, nu este de dorit ca situația dintr-o țară să fie alăturată alteia. În mod normal, și rezoluția votată de noi joi ar fi trebuit să fie tratată pentru fiecare stat și situație în mod separat. Nu e corect să luăm la pachet România-Bulgaria sau Polonia-Ungaria, atât timp cât nu luăm la pachet Portugalia-Spania, Franța-Germania sau Italia-Austria. Rugămintea mea este ca colegii noștri din Parlamentul European să trateze România ca o situație distinctă, fără a o alătura de alte state. De asemenea, să urmărească cu atenție declarațiile liderilor de la București, în frunte cu președintele Klaus Iohannis și premierul de dreapta Ludovic Orban, care nu au nicio legătură cu declarațiile făcute de oficialii români din fruntea Guvernului sau ai Parlamentului din perioada 2017-2019 noiembrie”, a mai afirmat acesta.

Rareș Bogdan a mai spus că va solicita să aibă o discuție cu Iratxe Garcia, menționând că nu consideră poziția acesteia drept un act de ”rea voință”, ci a invocat o ”informare mai puțină” cu privire la România.

”Voi solicita, cu respect și deplină considerație pentru grupul pe care îl conduce și pentru poziția pentru care a fost aleasă, ca doamna Iratxe Garcia să aibă o discuție, la o cafea, în biroul dânsei sau într-un loc neutru pentru a o lămuri că declarația dânsei a fost făcută fără a cunoaște realitatea din România și nici demersurile guvernului Orban, guvern aparținând în primul rând Partidului Național Liberal. Consider că nu este rea voință, ci pur și simplu o informare mai puțin fericită cu privire la situația din România”, a conchis acesta.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending