Parlamentul European se reunește într-o nouă sesiune plenară, la Strasbourg, în perioada 16-19 decembrie, cu o agendă care include decernarea premiului Saharov, dezbateri despre dezinformare și integritatea alegerilor, crizele regionale din Georgia și Siria, probleme sociale și prioritățile eurodeputaților pentru Consiliul European de la finele lunii decembrie.

Premiul Saharov pentru Libertatea de Gândire
Un moment de referință al plenarei va fi decernarea premiului Saharov 2024, care va avea loc marți, la prânz. Distincția va fi acordată Maríei Corina Machado și lui Edmundo González Urrutia, doi activiști din Venezuela, recunoscuți pentru lupta lor în favoarea libertății de gândire și democrației.

Dezbatere despre dezinformare și integritatea alegerilor
Tot marți, eurodeputații vor discuta despre riscurile pe care le reprezintă dezinformarea și dezinformarea online pentru integritatea alegerilor din Europa. De asemenea, se va analiza propaganda rusească și utilizarea narativelor false de către Moscova pentru a justifica războiul din Ucraina, într-o dezbatere la care va participa și șefa diplomației UE, Kaja Kallas.

Prioritățile Consiliului European
Miercuri, europarlamentarii vor stabili așteptările lor de la Consiliul European de la finalul lunii decembrie. Printre temele prioritare se numără criza din Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, migrația și prevenirea crizelor.

Situația din Georgia și Siria, subiecte centrale ale dezbaterilor
Marți, europarlamentarii vor discuta despre protestele din Georgia, generate de acuzațiile de fraudă electorală, și despre consecințele prăbușirii regimului Assad în Siria. Vor fi analizate implicațiile geopolitice și umanitare ale acestor crize.

Corupție, drepturi sociale și protecția mediului
Un subiect fierbinte al plenarei este combaterea corupției în Uniunea Europeană. Miercuri, deputații europeni vor dezbate, împreună cu Comisia Europeană, măsurile necesare pentru a asigura transparența și integritatea democratică.

De asemenea, va fi dezbătută strategia de actualizare a drepturilor persoanelor cu dizabilități și se va discuta despre promovarea dialogului social și combaterea subcontractării abuzive.

Atenție sporită pentru sustenabilitate
Parlamentul European urmează să aprobe amânarea cu un an a legii privind defrișările, care vizează asigurarea că produsele vândute în UE nu provin din terenuri defrișate.

Alte decizii importante

• Alegerea noului Ombudsman European: marți, europarlamentarii vor alege succesorul actualului Ombudsman dintre șase candidați.
• Numirea președintelui Autorității Europene de Combatere a Spălării Banilor (AMLA) va avea loc miercuri, în încercarea de a întări lupta împotriva fluxurilor de bani murdari în Europa.
• Adoptarea unui ajutor de 700.000 de euro pentru sprijinirea a 632 de lucrători disponibilizați din fabricile de hârtie și utilaje din provincia Limburg, Belgia.
• Dezbateri pe tema accesării fondurilor UE pentru a sprijini eforturile de recuperare după dezastrele naturale.

Plenara din decembrie se anunță una intensă, cu decizii și dezbateri esențiale care vor influența politicile europene privind democrația, drepturile omului, crizele globale și mediul înconjurător.

Europarlamentarul Gabriela Firea salută votul istoric din cadrul Consiliului JAI prin care România devine membru deplin al Spațiului Schengen, aderare așteptată de români de 13 ani de zile și subliniază beneficiile economice pentru țara noastră, începând cu 1 ianuarie 2025.

„Pentru economia României, aderarea completă deschide noi oportunități: șansa companiilor românești de a fi mai competitive, exporturi mai rapide, transporturi fără întârzieri și un mediu mai atractiv pentru investiții. Avem în față o nouă ocazie să ne afirmăm ca o voce puternică și un partener egal în Uniunea Europeană. Astăzi, privim cu încredere spre un viitor fără granițe, în care România devine o voce mai puternică și mai respectată pe scena europeană”, a scris Gabriela Firea într-un mesaj pe pagina de Facebook.

De asemenea, eurodeputatul social-democrat subliniază că succesul obținut de România astăzi se datorează echipii guvernamentale din ultimii patru ani, și, în special, al eforturilor depuse de guvernul condus de Marcel Ciolacu și de colegii social democrați din Parlamentul European: „Sigur, această reușită nu ar fi fost posibilă fără eforturile tuturor celor care au crezut în dreptatea României – lideri din toate partidele politice, diplomați, români care lucrează peste granițe, organizații din țară și din străinătate.”

    Citiți și: BREAKING Țările UE au decis: România și Bulgaria vor adera complet la Schengen la 1 ianuarie 2025 prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre

România și Bulgaria vor adera pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, după ce au intrat în zona de liberă circulație la 31 martie 2024 prin ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime.

“Semnat și sigilat – dragi prieteni bulgari și români, bine ați venit în zona Schengen! (..) Avem un acord! Miniștrii de interne tocmai au adoptat o decizie de ridicare a controalelor la frontierele terestre interne cu și între Bulgaria și România începând cu 1 ianuarie 2025. O mare victorie pentru Bulgaria, România și întreaga Europă!“, a transmis președinția maghiară a Consiliului UE.

Intrarea în spațiul Schengen este un semn de respect față de români și un câștig pentru companiile românești, care nu mai trebuie să piardă timp prin vămi, a declarat europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE), după ce la Bruxelles a fost luată decizia privind aderarea țării noastre și cu frontierele terestre la spațiul Schengen, cu aplicare din 1 ianuarie 2025.

„România va adera pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025. Românii vor putea circula fără controale în spațiul Schengen. Decizia vizează eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu România și Bulgaria și între acestea. Românii nu vor mai fi supuși controlului de frontieră pentru verificarea documentelor. Intrarea în spațiul Schengen este un semn de respect față de români și este un câștig pentru companiile românești, care nu mai trebuie să piardă timp prin vămi”, a scris deputatul european, pe Facebook.

Citiți și: Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în spațiul Schengen, rezultatul eforturilor depuse de miniștrii liberali

Dan Motreanu a reamtit că intrarea României în spațiul Schengen este rezultatul eforturilor depuse de miniștrii liberali: Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne și Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Externe. 

„Guvernările PNL au acordat o atenție deosebită integrării României în spațiul Schengen, un exemplu elocvent în acest sens fiind închiderea MCV, obținută în urma reformelor realizate de un ministru liberal al Justiției. Toți reprezentanții PNL care au condus ministerele Afacerilor Interne, Justiției și al Afacerilor Externe în ultimii patru ani de zile au considerat dosarul Schengen o prioritate”, a adăugat eurodeputatul. 

Potrivit acestuia, în fața amânărilor repetate a deciziei, mulți români s-au simițit dezamăgiți, iar rezultatul de astăzi demonstrează că soluția „este reprezentată de continuarea negocierilor în interiorul UE, nu de amințări la televizor și de izolaționism”.

„Partidul Popular European, formațiunea europeană din care face parte PNL, susține aderarea României la spațiul Schengen, fapt reafirmat cu prilejul Congresului PPE desfășurat în luna martie la București”, a conchis Dan Motreanu. 

Reuniți joi la Bruxelles în cadrul Consiliului JAI, miniștrii afacerilor interne din statele membre ale Uniunii Europene au luat decizia aderării depline a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, și cu frontierele terestre.

Potrivit deciziei, România și Bulgaria vor adera pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025, și cu frontierele terestre, după ce au intrat în zona de liberă circulație la 31 martie 2024.

Ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, a declarat joi, la Bruxelles, înainte de reuniunea Consiliului JAI că România va adera în totalitate la Schengen din 1 ianuarie 2025, iar pentru o perioadă de șase luni în care vor exista controale aleatorii la frontierele terestre, făcute pe baza analizelor de risc.

Joi, 12 decembrie, miniștrii afacerilor interne au luat decizia cu privire la data eliminării controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea, se arată într-o informare a Consiliului UE, la o zi după ce Austria a anunţat că renunţă la opoziţia faţă de aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, ultimul obstacol pentru cele două ţări est-europene după o aşteptare îndelungată. De asemenea, și Parlamentul Olandei a votat miercuri ca guvernul de la Haga să susțină aderarea deplină a celor două țări la Schengen.