Connect with us

U.E.

Matteo Salvini autorizează debarcarea a 27 de minori de pe nava Open Arms

Published

on

© Matteo Salvini/ Facebook

Ministrul de interne al Italiei, Matteo Salvini, a anunţat sâmbătă că va autoriza debarcarea a 27 de minori de pe nava ONG-ului spaniol Proactiva Open Arms, ancorată în largul insulei Lampedusa, transmite BBC.

Minorilor li s-a permis debarcarea după mai mult de 16 zile petrecute pe mare. Deocamdată, peste 100 de migranți salvați din largul coastelor Libiei vor rămâne la bordul navei spaniole. 

Într-o scrisoare publică adresată premierului Giuseppe Conte, Salvini a declarat că le va permite ,,presupușilor minori” să părăsească Open Arms, afirmând că va da acest ordin ,,împotriva voinţei” sale şi doar pentru că i-a fost cerut de către şeful Guvernului.

Joi, premierul Giuseppe Conte i-a transmis o scrisoare publică furioasă lui Salvini, prin care îl acuza pe acesta că are o ,,obsesie” față de politica ușilor închise în gestionarea migranților și de lipsă de ,,loialitate” față de cooperarea cu superiorul său din fruntea guvernului, a cărei solicitare de a permite debarcarea minorilor de pe nava Open Arms a ales să o ignore. 

De altfel, conflictul din interiorul aparatului de guvernământ s-a extins și alți doi colegi miniștri care au refuzat vineri să-i semneze cel de-al doilea ordin de interdicție a acostării navei de salvare, după ce un tribunal italian a anulat primul ordin de acest tip emis de Matteo Salvini. 

Conform unei postări pe Twitter a organizaţiei umanitare spaniole, 27 de minori neînsoţiţi au permisiunea de a debarca.

,,Ei vor fi evacuaţi de gărzile de coastă din Lampedusa”, a indicat ONG-ul spaniol pe Twitter, după anunţul lui Salvini. Acesta a cerut în acelaşi timp ca cei 107 de adulţi şi minori însoţiţi să rămână la bord.

Tensiunile din cadrul Guvernului s-au intensificat în ultimele zile pe fondul unei crize existente deja în coaliția de guvernare, iscată prin anunțul lui Matteo Salvini care a amenințat săptămâna trecută că-și va retrage partidul de extremă-dreapta Liga de la guvernare și a solicitat, totodată, organizarea de alegeri anticipate. 

Cu toate acestea, planul său de a provoca căderea guvernului și de a se organiza, astfel, alegeri anticipate, prin care să preia puterea în baza popularității de care se bucură în sondaje, a fost spulberat miercuri de parlamentarii partenerului de coaliție, Mișcarea 5 Stele (M5S), aliați cu parlamentarii Partidului Democrat al fostului premier Matteo Renzi, care au respins moțiunea de cenzură înaintată de Salvini împotriva guvernului lui Giuseppe Conte. 

Însă încercările liderului Liga de a provoca căderea guvernului nu par să se oprească aici. Matteo Salvini a anunțat că va încerca din nou, pe 20 august, să treacă moțiunea de cenzură prin Parlament. 

Liga și M5S se contrează de luni de zile pe o  serie de probleme, inclusiv impozitarea și finanțarea unui proiect feroviar de mare viteză, care implică un tunel prin Alpi.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

MFE: Spitalele COVID-19 și centrele sociale vor avea la dispoziție 700 milioane de euro pentru gestionarea crizei sanitare

Published

on

© Ministerul Sănătății - România/ Facebook

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a anunțat, sâmbătă, 15 august, majorarea fondurilor care pot fi contractate de spitalele COVID-19 și de centrele sociale, pentru a face față mai bine crizei sanitare, la 700 milioane euro față de 400 milioane euro – suma disponibilă inițial.

În ședința de Guvern de vineri a fost prezentat stadiul evaluării proiectelor depuse în cadrul apelului „Consolidarea capacității de gestionare acrizei sanitare COVID-19”, finanțat prin intermediul Programului Operațional Infrastructură Mare și s-a anunțat majorarea limitei de supracontractare la 700 de milioane de euro. În momentul lansării apelului, bugetul alocat a fost de 350 milioane euro, iar limita de supracontractare a fost stabilită la 400 milioane euro. Decizia de creștere a fondurilor ce pot fi contractate în cadrul apelului este justificată de valoarea proiectelor depuse pentru a fi finanțate.

Până în prezent au fost depuse 115 cereri de finanțare în valoare de aproximativ 473 milioane euro, bugetul apelului fiind depășit cu peste 120 de milioane euro, astfel:

  • 93 de proiecte de tip A, în valoare de 419,8 milioane euro, prin care sunt dotate cu echipamente medicale/ echipamente de protecție 105 de unități sanitare publice;
  • 22 proiecte de tip C, în valoare de 33,2 milioane euro, prin care sunt dotate cu echipamente de protecție direcțiile generale de asistență socială.

Au fost aprobate peste 20 de cereri de finanțare în valoare de aproximativ 85 milioane euro, celelalte aflându-se în diferite etape ale procesului de evaluare/ contractare. Totodată, în cadrul apelului menționat se află în pregătire alte 141 de cereri de finanțare care urmează a fi transmise spre evaluare în perioada imediat următoare.

Apelul de proiecte, lansat în data de 15 mai 2020, se adresează următoarelor categorii mari de beneficiari:

  • Unități sanitare publice pentru care Ministerul Sănătății stabilește necesitatea dotării;
  • Ministerul Sănătății/ alte autorități publice centrale și autorități publice locale, sau unități aflate în subordonarea, coordonarea sau sub autoritatea acestora, pentru achiziții necesare gestionării crizei de sănătate publică;
  • Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Finanțările se acordă pentru:

  • Proiecte de tip A – Dotarea unităților sanitare publice/ unităților publice de intervenţie integrată/ entităților publice implicate în activitatea de transfuzie sanguină cu echipamente și aparatură medicală, dispozitive medicale și de protecție medicală, echipamente pentru transport specializat, echipamente pentru decontaminare și suport triaj, necesare pentru tratamentul pacienților cu infecție COVID – 19;
  • Proiecte de tip B – Crearea unor capabilități medicale mobile/ formațiuni medicale mobile de diagnostic și tratament utilizate în combaterea răspândirii COVID-19/ spitale modulare rol 1, 2 și 3/ containere de logistică medicală;
  • Proiecte de tip C – Dotarea centrelor sociale rezidențiale publice pentru categorii vulnerabile (persoane vârstnice, persoane cu dizabilități, copii etc.), a unităților/ instituțiilor de învățământ de stat cu echipamente de protecție.

Continue Reading

ROMÂNIA

IMM-urile din România vor beneficia de 150 milioane de euro pentru digitalizare pe fondul gestionării mai eficiente a activității în timpul crizei COVID-19

Published

on

© European Union, 2015 - Source: EC - Audiovisual Service

Programul Naţional de digitalizare a microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), finanţat în cadrul Programului Operaţional Competitivitate, va beneficia de fonduri în valoare de 150 de milioane de euro, a anunţat, sâmbătă, Ministerul Fondurilor Europene (MFE), într-un comunicat.

Implementarea Programului de digitalizare dedicat IMM-urilor a fost aprobată în ședința de Guvern de vineri, 14 august, în contextul în care studiile Băncii Europeane de Investiții au arătat că companiile extrem de digitalizate au făcut față mult mai ușor crizei cauzate de pandemia COVID-19. Și din acest motiv, este esențială accelerarea digitalizării economiei.

Bugetul alocat este de 150 milioane euro, din care 127,5 milioane euro fonduri europene.

Activități sprijinite pentru microîntreprinderi și IMM-uri

Activități pentru dezvoltarea de produse inovative în domeniul TIC, precum:

– achiziția de hardware TIC și a altor dispozitive aferente, inclusiv cheltuieli de instalare, configurare și punere în funcțiune;

– amenajarea centrului de date în care se vor instala echipamentele TIC;

– achiziția/ dezvoltarea de aplicații software/ licențe necesare implementării proiectului, configurarea și implementarea bazelor de date, migrarea și integrarea diverselor structuri de date existente, achiziționarea și implementarea de soluții de semnătură electronică;

– cercetare industrială sau dezvoltare experimentală;

– instruirea personalului care va utiliza produsele implementate/achiziționate și a personalului care va asigura mentenanța.

Activități de digitalizare a IMM-urilor, altele decât cele care au ca obiect principal de activitate TIC, precum:

– achiziția de hardware TIC  și a altor dispozitive si echipamente aferente, inclusiv cheltuieli de instalare, configurare, punere în funcțiune, justificate din punct de vedere al implementării proiectului;

– realizarea rețelei LAN necesară pentru implementarea proiectului;

– achiziția și/sau dezvoltarea aplicațiilor software/licențelor necesare implementării proiectului, configurarea și implementarea bazelor de date, migrarea și integrarea diverselor structuri de date existente;

– achiziția unui website de prezentare a companiei;

– achiziția unui nume de domeniu nou “.ro” direct de la furnizorul național;

– achiziția soluției de semnătură electronică;

– achiziția de aplicații informatice specifice pentru persoanele cu dizabilități.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu atrage atenția că lipsa unor priorități clare ale României pentru cheltuirea fondurilor europene poate periclita dezvoltarea în următorii ani

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Fostul comisar european pentru politica regională, Corina Crețu, actualmente eurodeputat, s-a declarat îngrijorată de întârzierea elaborării unei liste clare cu priorități la nivelul Guvernului în ceea ce privește utilizarea fondurilor europene destinate României în Cadrul Financiar Multianual 2021-2017 și prin instrumentul de relansare economică Next Generation EU, relatează Agerpres, preluat de portalul bursa.ro

Potrivit acesteia, „întârzierea Guvernului ar putea pune în pericol proiectele necesare de dezvoltare” în contextul în care acesta trebuie să prezinte Comisiei Europene un plan de relansare economică bine fundamentat nu mai târziu de toamna acestui an, în baza căruia România poate primi finanțare nerambursabilă din partea UE. 

De asemenea, Corina Crețu face apel la administrația din România să se concentreze pe absorbția fondurilor europene nerambursabile disponibile încă pentru exercițiul financiar 2014-2020 și, mai ales, să depună proiecte majore, „necesare pentru oameni”, ținând cont de faptul că cele mai recente proiecte de infrastructură depuse la Bruxelles privind construcția celor trei spitale regionale au fost aprobate deja. 

„Apelul meu este să se cheltuiască cu prioritate fondurile nerambursabile. Suntem în 2020 şi avem exerciţiul 2014-2020 despre care nimeni nu mai vorbeşte, rata de absorbţie este la 35% şi mai avem doar anul acesta – probabil se va ridica şi această restricţie de depunere a proiectelor, cu posibilitatea de a cheltui banii până în anul 2023. Dar timpul trece şi este foarte scurt. Nu mai avem proiecte majore, adică de peste 50 de milioane de euro, care trebuie adoptate de Comisia Europeană. Când am plecat eu în iulie 2019, adoptasem tot ceea ce România depusese ca proiect major. De atunci s-au mai depus proiectele pentru spitalele regionale care au fost şi ele aprobate. Deci nu mai sunt proiecte majore depuse la Comisie şi aici trebuie un efort pentru a depune proiecte foarte necesare pentru oameni,” a subliniat Corina Creţu.

În acest sens, Corina Crețu, aflată în vizita la Oradea, a oferit municipiul ca exemplu de bune practici în dezvoltarea urbană din fonduri europene. Totodată, eurodeputatul a precizat că dezvoltarea orașului se datorează nu numai administrației locale, ci și cetățenilor „care au devenit foarte pretenţioşi în ce priveşte administraţia locală a excelenţei”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending