Connect with us

NATO

Maximizarea implicării industriei naționale de apărare în programele de înzestrare, discutată la nivelul MApN: Proiectarea sistemelor de armament trebuie să aibă în vedere cercetarea, inovarea și implicarea industriei

Published

on

© Ministerul Apararii Nationale/ Facebook

Ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și șeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, au participat marți ședința de autoevaluare a activității Direcției generale pentru armamente pentru anul 2020, fiind discutată “maximizarea implicării industriei naționale de apărare în programele de înzestrare”.

Conform unui comunicat al MApN remis, șeful Direcției generale pentru armamente, generalul-maior Teodor Incicaș, a prezentat modul în care s-au derulat principalele programe și contracte de achiziții pentru sisteme de armamente și echipamente majore, precum și cele mai importante activități de cercetare-dezvoltare şi testare-evaluare care s-au derulat în beneficiul M.Ap.N.

Referindu-se la proiecția activităților specifice pentru anul 2021, șeful direcției a subliniat importanța continuării proiectelor demarate în decursul anului trecut și a punctat necesitatea conjugării și concentrării eforturilor, cu prioritate, pentru derularea programelor de înzestrare cu impact major pentru Armata României.

“Este importantă maximizarea implicării industriei naționale de apărare în programele de înzestrare”, a concluzionat generalul-maior Incicaș.

Ministrul Ciucă a fost de părere că cercetarea științifică a fost, întotdeauna, cea care a impulsionat dezvoltarea tehnologică și a subliniat necesitatea ca, în Armata României, cercetarea-dezvoltarea să fie una cu adevărat adaptată nevoilor militarului și dinamicii mediului de securitate.

Șeful Statului Major al Apărării a subliniat că “în vederea proiectării acelor sisteme de armament, necesare pentru ducerea viitoarelor acțiuni militare, abordarea noastră comună trebuie să fie mentalitatea operațională care se va baza pe fundamentarea cerințelor operaționale, cercetare-inovare și pe implicarea industriei naționale de apărare”.

Contactat de CaleaEuropeană.ro, directorul general al Ubitech Construcții, o companie românească specializată în execuție de lucrări în domeniul apărării și proiecte NATO, a afirmat că o impulsionare a implicării industriei naționale de apărare în programele de modernizare a Armatei României este un “semnal foarte bun”.

“Prezența, participarea și implicarea industriei naționale de apărare în programele care vizează înzestrarea, modernizarea și dezvoltarea Armatei României este necesară. În primul rând, pentru ca nivelul de performanță al Armatei în cadrul NATO să continue să reprezintă un etalon pentru rolul României de aliat model în regiunea flancului estic și al Mării Negre. În al doilea rând, pentru a arăta că industria națională de apărare este un partener cu un mare potențial de dezvoltare pentru industriile omoloage din NATO, îndeosebi pentru companiile americane care sprijină dezvoltarea sectorului de apărare autohton”, a declarat Cătălin Podaru, directorul general al Ubitech Construcții.

Bugetul Ministerului Apărării Naţionale (MApN) propus pentru anul 2021 prevede fonduri de 22,746 miliarde de lei, reprezentând 2,04% din PIB, iar această sumă permite investiţii în infrastructură de aproximativ 800 de milioane de lei, reprezentând 23,6% din bugetul apărării.

Astfel, România va aloca de 2% din PIB pentru apărare pentru al cincilea an consecutiv. Totodată, prin direcționarea a 23,6% din bugetul militar către achiziționarea de echipamente majore, România va depăși pentru al șaselea an consecutiv pragul de 20% din fonduri destinate înzestrării militare.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Bogdan Aurescu găzduiește trilaterala de securitate a miniștrilor de externe din România, Polonia, Turcia. În premieră, vor participa și șefii diplomațiilor din Georgia și Ucraina pe tema tensiunilor din Est

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, va găzdui, la Bucureşti, Trilaterala pe teme de securitate România – Polonia – Turcia, la care vor participa omologii săi Zbigniew Rau şi, respectiv, Mevlut Cavusoglu, unde, în premieră pentru formatul Trilateralei România – Polonia – Turcia, la iniţiativa lui Bogdan Aurescu, miniştrii Afacerilor Externe din Georgia, David Zalkaliani, şi Ucraina, Dmytro Kuleba, vor participa la o sesiune de lucru specială, având în vedere importanţa acordată Vecinătăţii Estice, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Prin organizarea actualei Trilaterale la Bucureşti şi prin temele abordate, România îşi propune atât consolidarea acestui format de dialog în contextul marcat de evoluţiile recente în Vecinătatea Estică, cât şi creşterea profilului României atât la nivelul regiunii, cât şi în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, cu atât mai mult cu cât în acest an va fi organizat Summitul NATO“, evidenţiază MAE.

Seria de evenimente din marja Trilateralei a fost deschisă miercuri de o conferinţă online dedicată formatului de cooperare şi contribuţiilor sale, organizată de think-tank-uri din România, Polonia şi Turcia: New Strategy Centre (România), OSW (Polonia – Centrul pentru Studii Estice/Osrodek Studiow Wschodnich), SETA (Turcia – Fundaţia pentru Cercetare Politică, Economică şi Socială Siyaset/Ekonomi ve Toplum Araştirmalari Vakfi).

Joi este programat un eveniment de marcare a 10 ani de la stabilirea Parteneriatului strategic România – Turcia, cu participarea ministrului Bogdan Aurescu şi a omologului turc, Mevlut Cavusoglu.

Reuniunea trilaterală va debuta oficial vineri, când va fi organizată sesiunea plenară, cu participarea celor trei miniştri ai Afacerilor Externe din România, Polonia şi Turcia.

Sesiunea va aborda subiecte de interes actual pe dimensiunea de securitate, cu accent pe evaluarea situaţiei regionale, pe rezultatele ultimelor reuniuni ministeriale NATO (din martie şi de săptămâna trecută), precum şi perspectivele Summitului aliat din acest an, precizează MAE.

Miniştrii de Externe ai României, Poloniei şi Turciei vor mai discuta stadiul implementării proiectelor agreate cu prilejul reuniunii din 2020 şi modalităţi de consolidare a dialogului trilateral, inclusiv prin dezvoltarea de noi proiecte.

Pe agendă se mai află procesul de reflecţie strategică NATO 2030, derulat la nivelul Alianţei Nord-Atlantice de către secretarul general Jens Stoltenberg, preconizat să conducă la dezvoltarea unui nou Concept Strategic al Alianţei, care să traseze liniile de bază pentru adaptarea Alianţei la noul mediu internaţional de securitate şi să contribuie la consolidarea ei, la creşterea unităţii şi coeziunii aliate şi la consolidarea profilului politic al NATO.

Tot vineri se va desfăşura şi sesiunea de lucru specială cu participarea partenerilor – miniştrii Afacerilor Externe din Georgia, David Zalkaliani, şi Ucraina, Dmytro Kuleba.

În cadrul acestei sesiuni va avea loc un schimb de opinii privind situaţia de securitate din Vecinătatea Estică, inclusiv de la Marea Neagră. Dialogul va oferi o bună oportunitate pentru reiterarea sprijinului faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a celor două state, precum şi pentru a reafirma susţinerea pentru aspiraţiile europene şi euro-atlantice ale Georgiei şi Ucrainei, arată MAE.

Ministrul Bogdan Aurescu va avea şi consultări bilaterale cu omologii săi din Polonia, Turcia, Georgia şi Ucraina.

Continue Reading

NATO

Ministerul Apărării Naționale a primit aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru derularea a zece noi programe de înzestrare ale Armatei

Published

on

© Fortele Aeriene Romane/ Facebook

Comisiile reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților și Senat au aprobat în unanimitate marți solicitarea Ministerului Apărării Naționale pentru a demara zece noi programe de înzestrare, prevăzute a se derula în următorii ani, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Aceste programe vor fi inițiate începând de anul acesta, în funcție de posibilitățile de bugetare și de prioritățile stabilite de către categoriile de forțe și comandamente, și au în vedere operaționalizarea țintelor de capabilități obligatorii în cadrul procesului NATO de planificare a apărării.

Ministerul Apărării Naționale urmărește sincronizarea programelor majore de înzestrare ale Armatei României cu industria națională de apărare prin adoptarea unor măsuri coerente și predictibile. Realizarea mentenanței echipamentelor militare și integrarea producției unor componente de către unii operatori economici răspund unei cerințe de securitate națională. Înzestrarea cu tehnică performantă va permite adaptarea noastră la noile condiții ale mediului de securitate și îndeplinirea misiunilor și obligațiilor ce revin Armatei României, în plan național și internațional”, a spus ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, în ședința comună a celor două comisii.

Noile programe de înzestrare sunt:
1. Sisteme C4I cu capabilități de integrare ISTAR;
2. Sistem UAS tactic clasa I;
3. Sistem armament individual tip NATO;
4. Aparatură optică și optoelectronică – Etapa I;
5. Mașină de luptă a infanteriei, pe șenile;
6. Echipamente și sisteme de detecție, avertizare, decontaminare și protecție (individuală și colectivă) CBRN;
7. Sistem de război electronic mobil;
8. Modernizare sistem artilerie antiaeriană Oerlikon Model GDF 103 la standardul sistem artilerie antiaeriană cu capacități CRAM;
9. Sistem de securitate și apărare cibernetică;
10. Autovehicule tactice blindate de tip ușor.

Solicitarea cu privire la inițierea programelor de înzestrare a fost adresată în temeiul articolului 51 alin. (2) și (3) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 195/2012, care instituie obligația autorității contractante de a solicita aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru inițierea procedurii de atribuire, în cazul în care valoarea estimată a contractului, fără TVA, este egală sau mai mare decât echivalentul în lei a 100 de milioane de euro.

În baza Acordului politic național privind creșterea finanțării pentru apărare, bugetul Ministerului Apărării Naționale a fost stabilit, începând cu anul 2017, la două procente din PIB, fapt ce a creat condițiile pentru inițierea unor programe de înzestrare strict necesare modernizării Armatei României. Alocarea bugetară, împreună cu Analiza strategică a apărării aprobată de C.S.A.T. și cu prevederile Programului de guvernare 2020-2024, vor conduce spre o structură de forțe având capabilități cu un grad sporit de sustenabilitate și interoperabilitate, flexibile, robuste, mobile, superioare din punct de vedere tehnologic, rapid dislocabile și capabile să fie angajate în operații.

Continue Reading

NATO

Fost comandant al forțelor SUA din Europa: Noua Cortină de Fier este de-a lungul Mării Negre. România este ancora noastră în regiune

Published

on

© Munich Security Conference

România este centrul gravitațional pentru orice fel de strategie pe care Statele Unite o vor adopta cu privire la Marea Neagră, a reafirmat generalul Ben Hodges, fost comandant al forțelor SUA în Europa, și un recunoscut susținător al acestei teze pe care a inserat-o și in diferite rapoarte al think tank-ului CEPA de la Washington.

Într-un interviu pentru postul de televiziune Digi24, Hodges a susținut că există “o nouă Cortină de Fier de-a lungul Mării Negre” în sensul că Rusia nu dorește să lupte cu NATO, dar nu are nicio problemă să își proiecteze forța militară împotriva Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei, referindu-se la situația crescândă în tensiuni între Moscova și Kiev și susținând că scopul Federației Ruse este să controleze întreaga linie costieră a Ucrainei, de la Odesa, până în Crimeea, apoi Marea Azov.

El a mai afirmat că poziția dură pe care SUA o adoptă față de Rusia trebuie întărită prin poziții similare din partea Parisului și Berlinului, subliniind că “dacă Germania și Franța nu fac nimic legat de toate acestea, atunci ideea de autonomie strategică pentru Europa este o glumă, nu va mai avea nicio credibilitate”.

Referindu-se în continuare la regiunea Mării Negre, generalul american a arătat că speră ca administrația Biden să își dezvolte o strategie pentru Marea Neagră, ceea ce ar însemna că SUA trebuie să își repare relațiile cu Turcia, însă a vorbit de rolul important al României.

“România este centrul gravitațional pentru orice fel de strategie vom avea, România este ancora pentru ea, pentru că este un aliat stabil și de încredere, are și poziția geografică bună și poți vedea cât a investit aici SUA, cu trupele americane, dar aș vrea să văd mai multe investiții economice aici, investiții în companiile românești și infrastructură. Asta înseamnă o strategie, nu este vorba doar despre armată, mai înseamnă și diplomație, informații și economie”, a mai spus Ben Hodges.

Această teză a lui Ben Hodges a fost inclusă în luna ianuarie și într-un raport intitulatThe Black Sea… or a Black hole?și publicat de Center for European Policy Analysis (CEPA) din Washington, singurul think tank din capitala SUA dedicat problematicii Europei Centrale și de Est. Raportul propune un program în 12 pași prin care NATO poate prelua inițiativa în zona Mării Negre.

Raportul lui Hodges reprezintă și o continuare a unor documente similar realizate în 2019 și 2020, tot sub coordonarea sa, intitulateStrengthening NATO’s Eastern Flank – A Strategy for Baltic – Black Sea Coherence” și “One Flank. One Threat. One presence”/ “Un singur flanc. O singură amenințare. O singură prezență”. În cel din urmă raport, Ben Hodges spune că România este centrul de greutate al posturii NATO de descurajare regională pe flancul estic și are nevoie consolidări militare semnificative prin îmbunătățirea infrastructurii rutiere și feroviare și completarea arhitecturii regionale de comandă și control aliat.

Anul acesta, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat că urmărește în cadrul planului său privind NATO 2030 să cuprindă un angajament aliaților pentru o finanțare comună a activităților de apărare și descurajare pe întreg flancul estic al Alianței.

Rusia este acuzată că a desfăşurat zeci de mii de soldaţi în apropierea frontierei sale cu Ucraina şi în Crimeea, peninsulă anexată de Moscova în 2014, iar luptele din estul Ucrainei, aflate aproape într-un punct mort după armistiţiul încheiat în vara anului 2020, au fost reluate recent.

În acest context, NATO a afirmat că acumulările de trupe rusești în regiune reprezintă cea mai mare desfășurare militară de la anexarea ilegală a Crimeei în 2014, iar comandantul forțelor aliate în Europa a arătat că Alianța este pregătită să răspundă dacă acțiunile de descurajare eșuează.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA51 mins ago

NextGenerationEU: Comisia Europeană salută decizia Curții Constituționale din Germania de a da undă verde planului de redresare în valoare de 750 mld. euro

U.E.1 hour ago

Sondaj: Tinerii europeni sunt mai îngrijorați de schimbările climatice decât de pandemia de COVID-19

POLITICĂ1 hour ago

Senat: Florian Bodog (PSD) a rămas fără imunitate parlamentară. Marcel Ciolacu anunțase că senatorii social-democrații vor vota pentru ridicarea imunității

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Dragoș Pîslaru, co-negociator al PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență: Sprijinirea ecosistemelor industriale este esențială pentru redresarea post-pandemie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Liderii politici din PE, mesaj de solidaritate pentru Cehia: Un atac cu implicarea agenților secreți ruși este un act de ostilitate inacceptabil 

NATO2 hours ago

Bogdan Aurescu găzduiește trilaterala de securitate a miniștrilor de externe din România, Polonia, Turcia. În premieră, vor participa și șefii diplomațiilor din Georgia și Ucraina pe tema tensiunilor din Est

Dacian Cioloș2 hours ago

Dacian Cioloș salută un “acord istoric” privind legea europeană a climei: Va consacra angajamentul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisarul european Adina Vălean: Certificatul verde digital, un facilitator al călătoriilor, nu o condiție prealabilă pentru libera circulație în UE

ROMÂNIA DIGITALĂ3 hours ago

Ministrul cercetării și digitalizării: Portalul ”gov.uk”, un foarte bun exemplu de urmat pentru portalul guvernamental românesc

U.E.3 hours ago

Comisarul european pentru piața internă: Cel puțin 12 țări UE au încredere că pot vaccina 70% din populația adultă împotriva COVID-19 până la jumătatea lunii iulie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending