Connect with us

JUSTIȚIE

MCV: Comisia Europeană critică Parlamentul. Reacția liderilor PNL

Published

on

Comisia Europeană critică, în raportul intermediar al Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), faptul că Parlamentul României a îngreunat lupta împotriva corupţiei la nivel înalt, refuzând aproximativ o treime din solicitările DNA pentru ridicarea imunităţii unor parlamentari, în 2015, dar şi pentru faptul că a menţinut în funcţie parlamentari şi miniştri, după ce aceştia au fost urmăriţi penal sau chiar condamnaţi definitiv.

Comisia Europeană arată, în recomandările sale privind sistemul judiciar românesc în 2016, că acest an este important prin prisma numirilor care vor avea loc la vârful sistemului şi care ar trebui să fie cât mai transparente posibil. Printre recomandări se numără operaţionalizarea şi numirea unei „conduceri puternice” la nou înfiinţata Agenţie pentru gestionarea bunurilor sechestrate, dar şi stabilirea unor criterii clare şi obiective privind motivarea refuzului de a ridica imunitatea parlamentarilor vizaţi de anchete.

Cea mai dură critică a Comisiei Europene în raportul de traseu al Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) pe 2016 se adresează Parlamentului României, pentru că a blocat lupta împotriva corupţiei la nivel înalt, aplicând în mod netransparent şi arbitrar ridicarea imunităţii parlamentarilor şi miniştrilor vizaţi de anchetele DNA, mai precizează sursa citată.

Alina Gorghiu: ”Poziția PNL este clară: întotdeauna votăm la vedere pentru aprobarea cererilor de ridicare a imunității”

gorghiu”Justiția din România primește o notă bună din partea Comisiei Europene, prin raportul MCV dat publicității astăzi. În ciuda performanțelor constante ale justiței, nu avem încă o perspectivă a finalizării acestei monitorizări. Vina nu aparține nicidecum sistemului judiciar, ci unei majorități parlamentare duplicitare sau de-a dreptul ostile justiției, construite în jurul PSD.

Încă o dată, criticile din raport fac referire la refuzul Parlamentului de a încuviința cererile de ridicare a imunității parlamentare. E nedrept ca România să rămână sub această monitorizare pentru că PSD neagă principiul egalității în fața legii.

Poziția PNL este clară: întotdeauna votăm la vedere pentru aprobarea cererilor de ridicare a imunității.”  a fost mesajul transmis de co-președintele PNL pe pagina sa de Facebook, după pubicarea raportului.

Cătălin Predoiu: ”Odată cu raportul MCV s-au reaprins spiritele in jurul subiectului Justiţie – Anticorupţie si au reapărut ”experţii” si interesaţii de toate soiurile”

Declarația de presă transmisă de prim-vicepreședintele PNL:

”1. Aud din ce în ce mai des teza că anticorupţia ar fi ucis capitalul românesc, pentru că mulți capitalişti români sunt acum la beci sau în anchete, iar firmele lor s-au inchis. Dar ce fel de capital românesc era acesta care a ajuns la beci? Nu cumva unul clădit pe contracte pe bani publici luate prin ”licitaţie” pregatită de ”uleiul” corupţiei? Nu cumva unul ridicat prin înlăturarea concurenţilor neconectaţi politic la telefonul roşu, portocaliu, galben, verde turcuoaz sau bleu ciel? Nu cumva unul injectat financiar cu credite bancare predoiuobţinute fără garanţii și nerambursate după ce au fost trecute prin companiile ”bidon” sau prin off-shore-urile din deşerturile Orientului Mijlociu până s-a pierdut urma banilor? Eu cunosc capitalişti români care susţin anticorupţia care au refuzat să intre în jocul mitei pentru contracte obţinute politic, capitalişti cărora firmele le merg bine tocmai pentru că nu s-au bazat pe suport politic, ci pe inovaţie antreprenorială, management, corectitudine financiară și fiscală. Şansa lor este ca regulile concurenţei libere să guverneze economia. Iar anticorupţia este binevenită în acest sens.

2. Un alt argument fals pe care îl vedem prezentat de fostul premier Ponta este că anticorupţia opreşte investiţiile, pentru că nimeni nu mai semnează. Bine că a semnat Ponta Memorandumul Rompetrol prin care a iertat o companie straină de sute de milioane. Să vedem cu cât și de unde va creşte contul fundaţiei fostului premier făcut pentru cooperarea estică.

3. Se mai spune adeseori că ”la ei corupţia e mai mare decât la noi” și nu au anticorupţie, drept pentru care trebuie încetată anticorupţia la noi. Eu zic invers, dacă sunt și alte locuri în Europa unde avem corupţie – și sunt astfel de locuri, fără indoială – eu zic să le pună și lor Comisia un MCV, măsură pe care am cerut-o la Bruxelles atunci când am fost ministru, pe vremea în care cei care se plâng astăzi de anticorupţie nu păreau să fie îngrijoraţi de reformele din Justiţie. Anticorupţia trebuie acum dublată de prevenţie solidă şi de recuperarea prejudiciilor. În 2011 am creat în Ministerul Justiţiei un Birou de Recuperare a Creanţelor provenite din infracţiuni, în special din conturi bancare ascunse în bănci străine. Planul era să fie transformat într-o agenţie independentă la sfârşitul lui 2012, dar n-a mai fost să fie. După ce-a ţinut proiectul 4 ani pe tuşă (de ce oare?), fostul guvern a catadicsit să-i dea drumul la finalul lui 2015. Acum e momentul să intre în scenă această Agenţie de Recuperare a prejudiciilor provenite din infracţiuni. În anii următori ar putea fi noul star al constelaţiei anticorupţie, cu condiţia să existe voinţă politică, iar şeful acestei agenţii să iasă din faza de seminarii, conferinţe și contemplat power point-uri. Avem acum instituţia necesară pentru a aduce banii furaţi acasă, numai să se ia undeva această decizie. Iată o temă pentru Guvernul Tehnocrat care nu ar avea de ce să ezite, nici măcar dacă va strâmba din nas vicepremierul venit de la PSD. Iar dacă nu o să fie în stare, atunci Guvernul să facă o amnistie fiscală inteligentă și să aducă banii acasă, pentru că deocamdată stau pe la alții și fac pui.

PS. Obiectiv privind lucrurile, soarta procurorului general Nițu este pecetluită, vom asista la o demisie fireasca în acest context.”

Parlamentul României a fost criticat și în raportul MCV din ianuarie 2015.

“Există în continuare o lipsă de consecvenţă în unele hotărâri ale instanţelor, aspect care reprezintă o sursă de îngrijorare. Deciziile adoptate de Parlament de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alţi cetăţeni par să fie în continuare lipsite de criterii obiective şi de un calendar fiabil. Au existat, de asemenea, cazuri în care Parlamentul a dat dovadă de reticenţă în a aplica hotărârile judecătoreşti definitive sau deciziile Curţii Constituţionale”, se arată în raportul de atunci.

Citiți și MCV: Un nou raport pe JUSTIȚIE în notă POZITIVĂ. Care sunt șansele ca România să NU mai fie monitorizată sub acest mecanism

Potrivit documentului Comisiei ce vizează România, ”se examinează o serie de teste importante care vor avea loc în 2016, menite să demonstreze durabilitatea progreselor. Această durabilitate este una dintre condițiile care trebuie îndeplinite pentru a demonstra că un mecanism precum MCV nu mai este necesar”.

Durabilitatea progreselor României menționate de experții Comisiei, care au conceput noul raport prin colaborarea și dialogul cu autoritățile române, organizații internaționale și actori din partea societății civile, vizează cele mai importante teste din sectorul judiciar pentru România în acest an: numirile în fruntea instituțiilor judiciare (Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Consiliul Superior al Magistraturii). 

.

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, la bilanțul ÎCCJ: În ciuda provocărilor, România a avut ”pași uriași” pentru o justiție independentă și aliniată valorilor europene

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, miercuri, la prezentarea bilanţului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) pe anul 2019, ocazie cu care a afirmat că, în ciuda provocărilor, România a făcut paşi “uriaşi” în ceea ce priveşte o justiţie independentă.

El a arătat că misiunea justiţiei este cea de serviciu public, motiv pentru care legislaţia şi modul în care funcţionează trebuie să aibă în centru cetăţeanul şi apărarea lui de abuzuri.

“O societate se dezvoltă şi îşi atinge potenţialul este atunci când cetăţenii sunt protejaţi şi ştiu că, ori de câte ori le sunt puse în pericol drepturile şi libertăţile, îşi vor găsi dreptatea în instanţele de judecată”, a spus Iohannis, în debutul discursului său.

“Prin prisma competenţelor care ne sunt conferite de Legea fundamentală, suntem chemaţi să contribuim la dezvoltarea democratică a României. În ciuda tuturor provocărilor, sunt incontestabili paşii uriaşi pe care România i-a făcut în direcţia unei justiţii independente, funcţionale şi moderne, o justiţie aliniată valorilor europene în care credem cu toţii. Iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi judecătorii, în general, au jucat un rol determinant. Cu siguranţă nu trebuie să ne oprim aici, căci tot acest proces este unul continuu, rezultatul unui efort comun care are nevoie de asumare, implicare, consecvenţă şi curaj, precum şi de lideri morali care să inspire”, a mai spus şeful statului.

Şeful statului a salutat faptul că Instanţa supremă şi-a prezentat raportul anual într-un cadru deschis.

“Semnalarea adevăratelor probleme cu care se confruntă sistemul judiciar este nu numai în beneficiul activităţii instanţelor, ci, în final, al justiţiabilului. Încurajez, de aceea, o implicare consecventă, coerentă şi unitară, cu respectarea competenţelor conferite de Constituţie, a tuturor actorilor din sistemul judiciar şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca autoritate aflată în vârful ierarhiei instanţelor judecătoreşti”, a subliniat Iohannis.

În ultimii ani, a susţinut el, justiţia din România a fost supusă unor încercări de subordonare faţă de politic, însă a arătat că societatea a răspuns în astfel de situaţii.

“Sunt câştiguri majore pentru România, pe care avem obligaţia să le protejăm şi să le consolidăm. Independenţa justiţiei, crearea unui cadru legislativ corect şi predictibil sunt deziderate pe care să le urmărim în continuare neabătut, indiferent de dificultăţi”, a evidenţiat preşedintele.

Şeful statului a indicat că volumul mare de activitate al Înaltei Curţi, complexitatea dosarelor, instabilitatea legislativă sau presiunile politice au fost câteva dintre provocările constante cu care magistraţii s-au confruntat pe parcursul ultimilor ani.

“Eforturile întreprinse deja de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a face propria jurisprudenţă mai accesibilă reprezintă cu siguranţă un pas foarte important pentru prevenirea situaţiilor litigioase”, a afirmat Iohannis.

El a apreciat însă că agenda publică a fost ocupată cu subiecte care rareori au atins problemele de fond din sistemul judiciar, care ar fi necesitat discuţii aşezate şi soluţii eficiente.

“O societate mai bună se construieşte plecând de la un fundament solid, iar acest fundament este încrederea cetăţenilor în valorile statului de drept, în faptul că legea – ca rezultat al exprimării voinţei suverane a cetăţenilor prin intermediul autorităţilor alese – este egală pentru toţi. Încrederea în stat, în justiţie, în instituţiile publice este, de fapt, liantul întregii societăţi. Percepţia asupra funcţionării sistemului de justiţie se formează din fiecare interacţiune a cetăţenilor cu acesta, motiv pentru care un dialog constant şi onest între sistemul judiciar, cetăţeni, dar şi ceilalţi actori publici este mai mult decât necesar”, a declarat preşedintele Iohannis.

El a conchis reafirmând că este un susţinător ferm al unei justiţii independente şi performante.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis explică decizia numirii noilor procurori-șefi: Se ajunsese la o perioadă foarte lungă de interimat, care nu a permis procurorilor să-şi facă treaba aşa cum trebuie

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență de la Bruxelles

Preşedintele Klaus Iohannis a explicat joi, la Bruxelles, decizia sa de a semna decretele de numire în funcție a noilor procurori-șefi ai Parchetului General, DNA și DIICOT. Șeful statului a spus că procurorii pe care i-a numit joi în funcţii de conducere sunt “foarte buni”, concursul a fost “foarte bine organizat, foarte transparent, foarte corect”, iar avizul CSM în acest sens a fost “parţial destul de superficial”.

“Având în vedere că am avut, pe de o parte, propunerile ministrului, pe care le-am găsit foarte bine elaborate, foarte bine motivate şi, pe de cealaltă parte, avizul CSM-ului, care mi s-a părut parţial destul de superficial, am considerat corecte propunerile făcute de domnul ministru Predoiu şi i-am numit pe cei trei candidaţi pe funcţie”, a declarat şeful statului, joi, la Bruxelles.

El a adăugat că în acest fel s-a încheiat interimatul la marile parchete. “Se ajunsese deja la o perioadă foarte lungă de interimat, care nu a permis procurorilor să-şi facă treaba aşa cum trebuie în toate situaţiile. O conducere interimară întotdeauna are acest efect asupra unei instituţii”, a subliniat el.

Preşedintele a apreciat procurorii numiţi de el. “M-am bucurat că selecţia organizată de domnul ministru Predoiu a scos la iveală trei candidaţi pe care îi consider foarte buni şi mi-a făcut mare plăcere să-i numesc pe funcţie”, a mai declarat el.

Întrebat de ce consideră avizul CSM “superficial”, Iohannis a răspuns: “Vă rog să citiţi avizele şi o să vă daţi seama imediat”.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul pentru numirea în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a Gabrielei Scutea, pe o perioadă de trei ani, a anunţat Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, şeful statului a semnat decretele pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a lui Crin-Nicu Bologa, pe o perioadă de trei ani şi pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a Elenei-Giorgiana Hosu, pe o perioadă de trei ani.

Pe 14 februarie, Secţia pentru procurori a CSM a anunţat că i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis avizele date pentru propunerile de numire la şefia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Secţia pentru procurori a CSM a înaintat şefului statului propunerile ministrului Justiţiei pentru numirea în cele trei funcţii, însoţite de avize.

Secţia a acordat următoarele avize: Gabriela Scutea – aviz negativ pentru funcţia de procuror general al PICCJ; Crin Nicu Bologa – aviz pozitiv pentru funcţia de procuror-şef al DNA; Giorgiana Elena Hosu – aviz negativ pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT.

Gabriela Scutea a fost procuror general adjunct în mandatul Laurei Codruța Kovesi 2006-2013. A îndeplinit funcţia de Înalt Reprezentant al Ministerului Justiției la Comisia Europeană 2013-2016 şi a ocupat funcţia de secretar de stat în Ministerul Justiției 2016-2017.

Giorgiana Hosu este procuror-șef adjunct al DIICOT. Procurorul are peste 20 de ani vechime, ea activând ca adjunct al DIICOT în perioada 2013-2015, după ce, anterior a condus vreme de cinci ani Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare al instituţiei. După ce Alina Bica şi-a dat demisia în 2015 din funcţia de procuror-şef al instituţiei, Giorgiana Hosu a preluat interimatul instituţiei. 

Crin Bologa a fost adjunct al Parchetului Sălaj, a condus DNA Cluj între 2005 și 2008. Este procuror din 1996.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretele de numire în funcție a noilor procurori șefi ai Parchetului General, DNA și DIICOT

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul pentru numirea în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a Gabrielei Scutea, pe o perioadă de trei ani, anunţă Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, şeful statului a semnat decretele pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a lui Crin-Nicu Bologa, pe o perioadă de trei ani şi pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a Elenei-Giorgiana Hosu, pe o perioadă de trei ani.

Pe 14 februarie, Secţia pentru procurori a CSM a anunţat că i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis avizele date pentru propunerile de numire la şefia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Secţia pentru procurori a CSM a înaintat şefului statului propunerile ministrului Justiţiei pentru numirea în cele trei funcţii, însoţite de avize.

Secţia a acordat următoarele avize: Gabriela Scutea – aviz negativ pentru funcţia de procuror general al PICCJ; Crin Nicu Bologa – aviz pozitiv pentru funcţia de procuror-şef al DNA; Giorgiana Elena Hosu – aviz negativ pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT.

Gabriela Scutea a fost procuror general adjunct în mandatul Laurei Codruța Kovesi 2006-2013. A îndeplinit funcţia de Înalt Reprezentant al Ministerului Justiției la Comisia Europeană 2013-2016 şi a ocupat funcţia de secretar de stat în Ministerul Justiției 2016-2017.

Giorgiana Hosu este procuror-șef adjunct al DIICOT. Procurorul are peste 20 de ani vechime, ea activând ca adjunct al DIICOT în perioada 2013-2015, după ce, anterior a condus vreme de cinci ani Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare al instituţiei. După ce Alina Bica şi-a dat demisia în 2015 din funcţia de procuror-şef al instituţiei, Giorgiana Hosu a preluat interimatul instituţiei. 

Crin Bologa a fost adjunct al Parchetului Sălaj, a condus DNA Cluj între 2005 și 2008. Este procuror din 1996.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending