Connect with us

MCV

Ce spun ultimele trei rapoarte MCV despre activitatea DNA: Un semn de sustenabilitate și un bilanț impresionant în lupta anticorupție

Published

on

Activitatea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) reprezintă unul dintre cele mai apreciate eforturi de combatere a corupției în cadrul rapoartelor de monitorizare a progreselor înregistrate de Românie în materie prin intermediul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Ultimele trei rapoarte ale Mecanismului pentru Cooperare și Verificare au calificat activitatea Direcției Naționale Anticorupție, consemnând progresele înregistrate în domeniul combaterii corupției prin încrederea publică în eficiența acțiunilor DNA și a constatat rolul important al sprijinului public pentru acțiuni împotriva corupției

Direcția Națională Anticorupție a continuat să înregistreze rezultate în ciuda faptului că s-a confruntat cu o presiune puternică, ceea reprezintă un semn de sustenabilitate, este concluzia cuprinsă de Comisia Europeană în ultimul raport MCV, publicat în noiembrie 2017. 

De altfel, din cele 12 recomandări pe care Comisia Europeană le-a stabilit a fi necesare pentru ridicarea MCV în cazul României, obiectivul de referință numărul 3 – Combaterea corupției la nivel înalt – a beneficiat de activitatea și instrumentele pe care le are la dispoziție DNA.

În general, o evaluare pozitivă a progreselor realizate în cadrul obiectivului de referință nr. 3 se bazează pe o Direcție Națională Anticorupție independentă, care să fie în măsură să își desfășoare activitățile cu toate instrumentele pe care le are la dispoziție și să continue să înregistreze rezultate”. (raportul MCV din noiembrie 2017 despre activitatea DNA)

Evaluarea din noiembrie 2017, în care Comisia Europeană a reluat recomandarea evitării punerii în pericol a ireversibilității reformelor, o recomandare inserată și în raportul din luna ianuarie a anului trecut. 

În ceea ce privește raportul din luna ianuarie 2017, cel care a analizat evoluțiile și progresele înregistrate pentru anul 2016, Comisia Europeană face referire la un bilanț impresionant al DNA în privința soluționării cazurilor de corupție

Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) au înregistrat un bilanț impresionant în ceea ce privește rezolvarea cazurilor de corupție la nivel mediu și înalt. Menținerea eforturilor instituțiilor judiciare care combat corupția la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei anticorupție. DNA a constituit, de asemenea, un exemplu destul de bun în ceea ce privește raportarea, ceea ce arată un nivel înalt de deschidere și voință de analiză”, arată raportul din ianuarie 2017.

Raportul MCV din 2016 a consemnat progresele înregistrate în domeniul combaterii corupției prin încrederea publică în eficiența acțiunilor DNA și a constatat rolul important al sprijinului public pentru acțiuni împotriva corupției.

Citiți și Cum a evoluat România în rapoartele MCV (2007-2017) și care sunt ultimele 12 recomandări pentru încheierea mecanismului

MCV a fost instituit ca o măsură tranzitorie prin care UE să poate ajuta România și Bulgaria să remedieze probleme privind reforma judiciară și fenomenul corupției. 

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a decis să declanșeze procedura de revocare a procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, o decizie ce a generat și reacția președintelui Klaus Iohannis care a transmis că evaluarea sa privind activitatea DNA și a conducerii instituției diferă de cea a ministrului Justiției.

De altfel, imediat după anunțul ministrului Justiției, Reprezentanța Comisiei Europene în România a transmis că prim-vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans, responsabil pentru o mai bună legiferare, relaţii interinstituţionale, statul de drept şi Carta drepturilor fundamentale, se va afla într-o vizită oficială în România în perioada 28 februarie – 1 martie 2018.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, mesaj înaintea consultărilor cu partidele parlamentare: Votul din 26 mai a sancţionat drastic discursul antieuropean al PSD și înseamnă un vot clar pentru calea europeană

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, marţi, la Palatul Cotroceni, că la consultările cu partidele vor fi abordate şi chestiuni legate de urmările politice ale votului de la referendum şi de la alegerile europarlamentare din 26 mai.

“Este evident că ceea ce a decis poporul la referendum trebuie urgent implementat în practică, adică în legislaţie, însemnând în Constituţie şi în lege. Avem cu siguranţă cele două chestiuni care rezultă direct din răspunsul covârşitor afirmativ al românilor la cele două întrebări, respectiv introducerea interdicţiei de a acorda amnistie şi graţiere corupţilor, iar a doua chestiune – interdicţia dată Guvernului de a emite ordonanţe de urgenţă în domeniul legilor Justiţiei, a politicii penale şi sigur trebuie introdusă o prevedere care permite atacarea ordonanţelor de urgenţă şi altor instituţii decât Avocatului Poporului. (…) La consultări, pe lângă aceste două teme, care sunt evidente, voi aborda şi chestiuni legate de urmările politice ale votului pe referendum şi pe europarlamentare. Este evident că trebuie să reluăm discuţia despre statul de drept în România. (…) Este clar că acest vot dat la europarlamentare, care a sancţionat drastic discursul antieuropean al PSD-ului, înseamnă un vot clar pentru calea europeană” a precizat şeful statului, înaintea consultărilor cu partidele parlamentare, potrivit Agerpres.

Președintele a făcut precizări și cu referire la un potențial referendum pentru modificarea Constituției.

”Referendumul pentru revizuirea Constituției, pentru implementarea a ce s-a votat acum, trebuie organizat când se poate și cu cât mai repede, cu atât mai bine. Pe de altă parte, având în vedere că avem patru alegeri – primele le-am avut, avem încă trei – ar fi cel puțin ciudat să se organizeze referendumul între alegeri, fiindcă românii nu cred că agreează să vină la vot de patru ori, plus încă o dată. Nu este niciun fel de problemă ca referendumul de validare să fie suprapus peste una dintre alegerile care vor veni în următorul an. (…) Prezidențialele sunt primele, dar nu este obligatoriu să venim cu referendum pe prezidențiale. Putem să venim la fel de bine pe alegerile locale sau chiar pe parlamentare”, a completat Iohannis, potrivit Administrației Prezidențiale.

Președintele Klaus Iohannis organizează marți și miercuri consultări cu partidele parlamentare pentru a decide cum se va pune în practică rezultatul de la referendumul din 26 mai, discuțiile urmând să aibă loc la o zi distanță după ce Biroul Electoral Central a publicat rezultatele finale ale referendumului.

Potrivit acestora, la prima întrebare, privind interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul “da” a fost de 6.459.383, în timp ce pentru “nu” au optat 1.059.678. Numărul voturilor nule: 403.530.

La întrebarea a doua, privind interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct CCR cu privire la ordonanţe, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul “da” a fost de 6.477.865, iar pentru “nu” 1.038.916. Numărul voturilor nule: 407.088.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis la 30 mai o scrisoare președinților partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlament, prin care îi invită la consultări, la Palatul Cotroceni, pentru stabilirea direcțiilor de acțiune necesare punerii în aplicare a referendumului din data de 26 mai.

Programul consultărilor la Cotroceni

Marți, 4 iunie 2019

• Ora 12:30 – Partidul Naţional Liberal (PNL);

• Ora 14:00 – Uniunea Salvați România (USR);

• Ora 15:00 – Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR);

Miercuri, 5 iunie 2019

• Ora 11:00 – Partidul Mișcarea Populară (PMP);

• Ora 12:00 – Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE);

• Ora 13:00 – Grupul parlamentar Pro Europa;

• Ora 14:00 – Grupul parlamentar al minorităților naționale;

• Ora 15:00 – Partidul Social Democrat;

Fiecare delegație poate fi formată din maximum 5 persoane.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, la Forumul Internațional al Societății Civile: Rezultatele acestor alegeri obligă Guvernul să nu mai pună la îndoială recomandările Comisiei Europene din cadrul MCV

Published

on

La alegerile din 26 mai românii au transmis un mesaj clar proeuropean şi au respins discursul antieuropean, a declarat marţi preşedintele Klaus Iohannis, la Forumul Internaţional al Societăţii Civile.

“Am avut alegerile pentru Parlamentul European şi referendumul pe tema Justiţiei, pe care l-am convocat în România, dacă pot să spun aşa, şi pe care l-am câştigat împreună cu românii. Concluzia după scrutinul din 26 mai este una foarte simplă: românii au spus ferm că îşi doresc un parcurs european pentru România, în ciuda încercărilor eşuate de a slăbi încrederea cetăţenilor în proiectul european. Românii au dovedit prin vot că orice schimbare începe de la aspiraţie şi de la înţelegerea modului în care funcţionează lumea de astăzi. Românii au transmis un mesaj clar proeuropean, au hotărât că locul României este fără îndoială în Uniunea Europeană, în rândul statelor care susţin şi cred în proiectul european şi, pe scurt, au demonstrat că îşi doresc să se implice activ în apărarea statului de drept. Este un semn clar că spiritul civic a devenit şi mai prezent, lucru care nu poate fi decât în beneficiul societăţii româneşti şi care demonstrează forţa ei de regenerare. (…) Cetăţenii au respins discursul antieuropean”, a spus şeful statului.

El consideră că prin alegerile europarlamentare cetăţenii statelor europene au dovedit că înţeleg pericolele pe care le presupun curentele eurofobe, extremiste, naţionaliste şi populiste. De asemenea, Iohannis a transmis că votul românilor reprezintă și un semnal.

”Rezultatele acestor alegeri obligă Guvernul să nu mai ignore ori să pună la îndoială recomandările Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare în domeniul justiției și luptei împotriva corupției, ale Comisiei de la Veneția, ale instituțiilor și organismelor europene și internaționale de profil”, a mai spus președintele.

Discursul integral al președintelui este disponibil aici.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene reia avertismentele scrisorii lui Frans Timmermans: Comisia va activa fără întârziere mecanismul pentru protejarea statului de drept şi va suspenda MCV

Published

on

© CaleaEuropeana.ro

Comisia Europeană a confirmat luni că prim-vicepreşedintele Frans Timmermans le-a trimis vineri autorităţilor române o nouă scrisoare în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de evoluţiile referitoare la statul de drept în România.

Scrisoarea este adresată preşedintelui Klaus Iohannis, preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi premierului Viorica Dăncilă, după cum a declarat în conferinţa de presă cotidiană a Comisiei Europene purtătorul de cuvânt Margaritis Schinas.

”Principala îngrijorare se referă la evoluţiile care interferează cu independenţa sistemului judecătoresc şi combatarea eficientă a corupţiei, inclusiv protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene şi în special amendamentele recent adoptate la codurile penale ce riscă să creeze o situaţie de impunitate de facto pentru infracţiuni. Posibila legislaţie care permite apelurile extraordinare ar agrava suplimentar situaţia statului de drept. Dacă nu sunt adoptate rapid îmbunătăţirile necesare sau dacă sunt luate alte măsuri negative, precum promulgarea ultimelor amendamente la codurile penale, Comisia va activa fără întârziere cadrul pentru protejarea statului de drept şi va suspenda Mecanismul de Cooperare şi Verificare. De asemenea, Comisia îşi rezervă atribuţiile de gardian al Tratatelor şi nu va ezita să lanseze rapid procedura de infringement dacă este necesar. Obiectivul Comisiei rămâne de a ajuta autorităţile române să găsească soluţii privind problemele statului de drept. Comisia rămâne pregătită să se angajeze într-un dialog constructiv şi activ cu autorităţile române şi să lucreze împreună pentru o Românie mai puternică în Uniunea Europeană”, a declarat Schinas, citat de Agerpres.

În scrisoarea menționată, Comisia Europeană avertizează, în premieră, cu declanşarea Articolului 7 împotriva României modificările la codurile penale vor intra în vigoare. Comisia Europeană va ”declanșa mecanismul statului de drept fără întârziere” în contextul ”îngrijorărilor majore” privind statul de drept în România, se arată în scrisoarea transmisă de Timmermans, candidat al Socialiștilor Europeni la șefia Comisiei Europene. Interesant este faptul că în motivarea sa Comisia Europeană a precizat că va declanşa “Rule of law Framework”, un mecanism care va înlocui pentru un timp MCV, dacă ţara noastră adoptă alţi paşi negativi în domeniul judiciar, precum promulgarea ultimelor modificări aduse codurilor penale.


“Având în vedere aceste preocupări majore şi dacă îmbunătăţirile necesare nu sunt făcute în timp scurt, ori dacă alţi paşi negativi sunt făcuţi, precum promulgarea ultimelor modificări la codurile penale, Comisia va declanşa Rule of law Framework (Cadrul privind Statul de Drept) fără întârziere. Acest proces – care prevede un dialog pentru a corecta preocupările şi a evita activarea Articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene – va înlocui pentru un timp procesul MCV. Criteriile şi recomandările relevante din MCV vor fi analizate în cadrul Rule of law Framework. Desigur, România rămâne obligată să respecte angajamentele asumate în momentul aderării, iar criteriile MCV rămân deschise până când acestea sunt îndeplinite pe deplin şi într-un mod satisfăcător”, se mai arată în scrisoare.


Scrisoarea lui Timmermans, datată cu 10 mai, a fost trimisă la o zi distanță după summitul special al Uniunii Europene de la Sibiu, în care România și-a pus speranțele că va fi momentul ce definește moșnirea președinției sale la Consiliul UE.

Amintim totodată că, la începutul lunii aprilie, Comisia Europeană a discutat situația statului de drept din România și a cerut Guvernului României, prin vocea prim-vicepreședintelui Frans Timmermans, să se abține de la orice modificare care riscă să afecteze sistemul judiciar.

Ulterior, Parlamentul României a votat în favoarea revizuirii Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, stârnind critici din partea președintelui Klaus Iohannis, legea necesitând de altfel să fie promulgată de șeful statului pentru a intra în vigoare.

Atunci, după votul de la București, Comisia Europeană a anunţat că va analiza cu atenţie proiectele de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, adoptate de Camera Deputaţilor, şi a reafirmat că România trebuie să reia urgent procesul de reformă.

La acel moment, presa europeană relata că o posibilitate ar fi lansarea unei proceduri de infringement, a cărei etapă finală ar putea fi sesizarea de către Comisia Europeană a Curţii de Justiţie a UE.

O altă posibilitate ar fi activarea articolului 7, măsură deja luată împotriva Ungariei şi Poloniei, în cazul Budapestei de către Parlamentul European, iar în cazul Varșoviei de către Comisia Europeană.

Activarea articolului 7 poate implica suspendarea dreptului de vot al unui stat în Consiliul UE, dar cu condiţia ca toate celelalte state membre să fie de acord cu o asemenea sancţiune.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending