Connect with us

JUSTIȚIE

MCV: Un nou raport pe JUSTIȚIE în notă POZITIVĂ. Care sunt șansele ca România să NU mai fie monitorizată sub acest mecanism

Published

on

Comisia Europeană a publicat noul raport pe Justiție din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare sub care România și Bulgaria sunt monitorizate încă de la începutul apartenenței lor de la Uniunea Europeană.

ue-romaniaRaportul este al treilea document pozitiv consecutiv în acest sens, după rapoartele din 2015 și 2014, menționând încă de la început condițiile ce necesită a fi îndeplinite pentru a demonstra că monitorizarea sub acest mecanism nu mai este un demers necesar.

Prezentul raport examinează o serie de teste importante care vor avea loc în 2016, menite să demonstreze durabilitatea progreselor. Această durabilitate este una dintre condițiile care trebuie îndeplinite pentru a demonstra că un mecanism precum MCV nu mai este necesar”, se precizează în raportul Comisiei.

Documentul se concentrează pe situația procesului de reformă a justiției în România, cu accent pe independența justiției, reforma sistemului judiciar, integritatea și combaterea corupției.

Citiți și UE: Noul raport MCV subliniază continuitatea reformei și a progresului înregistrat de România și recomandă consens politic în termeni de legislație

Durabilitatea progreselor menționate de experții Comisiei, care au conceput noul raport prin colaborarea și dialogul cu autoritățile române, organizații internaționale și actori din partea societății civile, vizează cele mai importante teste din sectorul judiciar pentru România în acest an: numirile în fruntea instituțiilor judiciare (Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Consiliul Superior al Magistraturii).

Conducerea instituțiilor respective a jucat un rol important în acest sens, fiind uneori confruntată cu critici personale puternice. Prin urmare, s-a pus accentul pe proceduri de selecție transparente și bazate pe merit , ca o modalitate de a se asigura o conducere solidă, de a se evita interferența politicului în numirile în posturi de conducere de nivel superior și de a se sprijini independența sistemului judiciar”, precizează noul raport MCV.

Mai mult decât atât, în aceeași secvență a raportului se subliniază că numirile judiciare din acest an se vor constitui într-un test important pentru capacitatea sistemului judiciar de a menține procesul de reformă într-o perioadă de schimbări.

Prin comparație cu raportul de anul trecut, în care se preciza cristalizarea unui mediu legislativ stabil pentru noile coduri (penal și de procedură penală), raportul din acest an arată că procedurile parlamentare recurente au constituit o sursă de instabilitate persistentă

Deși Comisia remarcă faptul că modificările propuse de Guvern pentru a pune în aplicare codurile nu au fost adoptate de Parlament, raportul subliniază că ”există dovezi că obiectivul creșterii eficacității în înfăptuirea actului de justiție a fost atins”.

Tot la capitolul reformei judiciare, raportul subliniază că Strategia de Dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 este un important plan de acțiune ce necesită a fi asumat în comun în mod real de toți actorii principali: procesul în urma căruia s-a ajuns la planul de acțiune a fost îndelungat și există sentimentul că este nevoie de un nou impuls.

Noul raport MCV subliniază progresele înregistrate în domeniul combaterii corupției prin încrederea publică în eficiența acțiunilor DNA și constată rolul important al sprijinului public pentru acțiuni împotriva corupției, care a fost recunoscut drept un factor important în timpul demonstrațiilor care au condus la demisia prim-ministrului în noiembrie 2015.

RECOMANDĂRILE COMISIEI în noul RAPORT MCV:

1. Independența sistemului judiciar

Încrederea publicului în sistemul judiciar este în parte o reflectare a dorinței acestuia de a-și juca rolul de actor independent în guvernarea României. Procedurile de numire deschise și bazate pe merit vor juca un rol deosebit de important în 2016. De asemenea, ar trebui luate măsuri pentru a remedia tendința continuă ca magistrații să facă obiectul unor critici personale în exercitarea funcțiilor lor.

-Ar trebui să se asigure instituirea în timp util a unor proceduri clare și solide pentru numirile în funcțiile de conducere din cadrul magistraturii prevăzute în 2016. Pentru aceasta este nevoie ca, înainte cu câteva luni de fiecare procedură, să se stabilească diferitele etape și criteriile care vor sta la baza deciziilor. Ar trebui să se utilizeze o abordare diferită pentru numirile în posturi care nu sunt posturi de conducere la cel mai înalt nivel în cadrul serviciilor de urmărire penală, acordându-li-se persoanelor nounumite un rol important în selectarea echipelor lor. Ar trebui să se asigure transparența tuturor procedurilor;

-Ulterior, ar trebui introdus prin lege, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, un sistem mai robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt;

-După cum s-a recomandat în 2015, ar trebui să se asigure că în Codul de conduită al parlamentarilor sunt incluse dispoziții clare în ceea ce privește respectarea independenței sistemului judiciar de către parlamentari și în cadrul procesului parlamentar;

-Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să stabilească dacă pot fi întreprinse măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici ce subminează independența justiției.

  1. Reforma sistemului judiciar

Ar trebui să continue activitatea de promovare a reformelor, putându-se considera că acestea au consolidat profesionalismul magistraților. În acest context, un cadru legislativ stabil ar fi benefic. Recomandările anterioare privind raționalizarea instanțelor și îmbunătățirea executării hotărârilor judecătorești rămân valabile.

-Așa cum s-a recomandat anul trecut, faza actuală a reformei codurilor juridice ale României ar trebui încheiată rapid printr-un acord în Parlament privind modificarea codurilor, adoptându-se numai modificările care respectă opiniile instituțiilor judiciare, astfel cum au fost prezentate de guvern;

-Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să elaboreze un plan clar prin care să se asigure că noul termen-limită pentru punerea în aplicare a dispozițiilor restante din Codul de procedură civilă poate fi respectat;

-Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să instituie măsuri clare de promovare a transparenței și a responsabilității, inclusiv prin asigurarea unui program regulat de reuniuni deschise cu adunări ale judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, a unui dialog permanent cu societatea civilă și a unui raport anual.

  1. Integritatea

Integritatea ar trebui să fie principiul călăuzitor în viața publică, iar cadrul juridic și instituțiile din domeniul integrității să fie concepute pentru a promova acest obiectiv. Este important să se îmbunătățească acceptarea publică și punerea în aplicare eficace a normelor în materie de incompatibilitate și să se pună accentul pe prevenirea în amonte a incompatibilității și a conflictului de interese.

-Ar trebui să se continue eforturile în direcția consecvenței jurisprudenței privind deciziile referitoare la integritate și să se pună la dispoziția instanțelor inferioare jurisprudența consolidată;

-Astfel cum s-a recomandat anterior, ar trebui să se reexamineze modul în care se poate garanta faptul că hotărârile judecătorești referitoare la suspendarea din funcție a parlamentarilor sunt aplicate în mod automat de către Parlament;

-Ar trebui să se pună în aplicare verificarea ex ante a conflictelor de interese în cadrul procedurilor de achiziții publice prin intermediul programului „Prevent”;

-Ar trebui să se ia măsuri pentru a asigura respectarea normelor în materie de integritate în organizarea alegerilor locale și generale din 2016.

  1. Lupta împotriva corupției

Menținerea eforturilor instituțiilor judiciare care combat corupția la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei împotriva corupției. Legislația în domeniul corupției trebuie să se aplice tuturor în mod egal și la toate nivelurile;

– Ar trebui să se utilizeze fondurile UE pentru diseminarea măsurilor de prevenire eficace împotriva micii corupții prin intermediul Strategiei naționale anticorupție și al reformelor generale ale administrației publice;

– Ar trebui să se asigure că noua agenție de administrare a bunurilor indisponibilizate are o conducere puternică, dispune de resurse suficiente și beneficiază de sprijinul tuturor celorlalte instituții pentru a îmbunătăți ratele de recuperare efectivă. Alte segmente ale administrației publice ar trebui să fie în mod clar responsabile dacă se dovedesc incapabile să urmărească aceste aspecte;

– Ar trebui să se pună în aplicare noua strategie și planul de acțiune în materie de achiziții publice, asigurând un cadru anticorupție solid din punct de vedere al cadrului juridic, al mecanismelor instituționale și a capacității administrative, aplicând măsuri de prevenire și depistare a conflictelor de interese și demonstrând că încălcările sunt sancționate în totalitate.

– Ar trebui să se adopte criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor cu privire la ridicarea imunității parlamentarilor și să se asigure faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție.

Celelalte rapoarte MCV pot fi consultate aici.

Citiți și Veste bună pentru România în ziua lansării raportului MCV. Cum se situează țara noastră în raportul Transparency International 2015 privind indicele global de corupție

Citiți șMCV: Comisia Europeană publică miercuri noul raport pe Justiție pentru România. Ce progrese a făcut țara noastră până acum

În altă ordine de idei, în ziua lansării raportului pentru Justiție din cadrul MCV, România primește o veste bună în materie de luptă împotriva corupției.

Conform Indicelui de Percepție a Corupției (IPC) 2015 lansat miercuri de Transparency International, România se clasează pe locul 58 în topul statelor lumii, cu un scor de 46 de puncte raportat la o medie a statelor Uniunii Europene de 65,36 de puncte și sub media europeană, printre țările UE incluse în index cu cel mai mic punctaj, alături de Bulgaria, Grecia sau Italia.

Comparând cifrele actuale obținute de România (46 de puncte) cu cele din anii trecuți, observăm un progres de trei puncte față de constanta anilor 2013 și 2014 (43 de puncte), conform unui grafic Transparency International. Totodată, România a urcat 11 poziții (locul 69 în 2014), până pe locul 58 în acest an.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
9 Comments

9 Comments

  1. Pingback: Klaus Iohannis: România se află pe o direcţie ascendentă în îndeplinirea obiectivelor din cadrul MCV. Raportul arată rezultate impresionante în lupta împotriva corupției | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Guvernul solicită Comisiei Europene eliminarea MCV pentru România | caleaeuropeana.ro

  3. Pingback: Raport MCV. Siegfried Mureșan: Susțin implementarea unui mecanism european de monitorizare a justiției în fiecare stat membru UE. Este nedrept ca România și Bulgaria să fie considerate cele mai corupte țări din UE | caleaeuropeana.ro

  4. Pingback: Frans Timmermans, despre noul raport MCV și progresele României: În 2016, aceste eforturi trebuie intensificate şi axate pe prevenirea corupţiei | caleaeuropeana.ro

  5. Pingback: INFOGRAFIC: Țările UE care au probleme mari cu corupția, însă nu au un MCV | caleaeuropeana.ro

  6. Pingback: MCV: Comisia Europeană critică Parlamentul. Reacția liderilor PNL | caleaeuropeana.ro

  7. Pingback: Klaus Iohannis și Dacian Cioloș participă joi la prezentarea bilanțului activității DNA în anul 2015 | caleaeuropeana.ro

  8. Pingback: Comisarul european pentru Justiție anunță un an decisiv pentru România referitor la MCV: ”Anul viitor vom lua o decizie” | caleaeuropeana.ro

  9. Pingback: Consiliul UE Despre Raportul MCV Pentru România: “Deciziile Curților Ar Trebui Aplicate și Implementate De Către Toate Instituțiile, Inclusiv De Către Parlamentul României” | Caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

MCV

Ministerul Justiției va ”coopera transparent și sincer” cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV. Ce plan și-a propus Ministerul

Published

on

© Catalin Predoiu - Facebook

Ministerul Justiției a prezentat astăzi, 15 ianuarie, planul de acțiuni imediate în direcția realizării obiectivelor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).

„Ministerul Justiției rămâne ferm angajat în realizarea obiectivelor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), prioritățile sale imediate în cadrul acestui instrument fiind promovarea legii privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), promovarea legilor Justiției și promovarea modificărilor la Codul penal și Codul de procedură penală”, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

Planul prezentat astăzi de Ministerul Justiției survine după declarațiile recente făcute de comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, apărute într-un articol Financial Times prin care avertiza România cu sancțiuni, fiind a treia țară după Polonia și Germania care contestă supremația dreptului UE.

„În timp ce Polonia fură lumina reflectoarelor cu disputele sale cu Comisia Europeană pe tema statului de drept, o altă țară est-europeană, România, a început și ea să conteste supremația legislației UE”, relatează Financial Times, citând declarații ale comisarului european pentru justiție, Didier Reynders, expune problemele și explică la ce consecințe se poate aștepta Bucureștiul.

Am primit o reacția din partea Guvernului României care spune nu, noi ne dorim să respectăm pe deplin supremația dreptului european…dar în cadrul Constituției României”, a declarat Reynders pentru Financial Times, într-un articol semnat de jurnaliștii Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Potrivit lui Reynders, Curtea Constituțională din România calcă pe urmele instituției sale omoloage din Polonia atunci când vine vorba de contestarea supremației legislației UE, potrivit comisarului pentru justiție, Didier Reynders, scriu Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Astfel, Ministerul Justiției reafirmă poziția sa constantă, aliniată poziției Guvernului României, exprimată fără echivoc de Prim Ministrul Nicolae Ciucă, în sensul respectării supremației dreptului european așa cum este stipulată în Tratatul Lisabona, Anexa 17, parte integrantă din tratat și recunoscută de art.148 alin.(2) din Constituția României.

Ministerul Justiției reafirmă poziția sa constantă, aliniată poziției Guvernului României, exprimată prin scrisoarea transmisă de Guvernul României Comisiei Europene în data de 17.11.2021, în sensul respectării caracterului obligatoriu al deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Ministerul Justiției va coopera transparent și sincer cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV și a mecanismului ”Rule of Law” astfel încât progresele concrete realizate în cadrul MCV să conducă în consecință la aplicarea unui singur mecanism de monitorizare, respectiv mecanismul ”Rule of Law”, aplicabil tuturor Statelor Membre ale Uniunii Europene.

Desființarea SIIJ

Ministerul Justiției a finalizat proiectul de lege privind desființarea SIIJ și va iniția, în săptămâna care urmează, procedurile necesare, astfel încât proiectul de lege să fie aprobat de Guvern și înaintat Parlamentului, în prima parte a lunii februarie, după reluarea lucrărilor Parlamentului și începerea sesiunii parlamentare februarie – iunie 2022.

Legile Justiției

Proiectele legilor Justiției au fost puse în dezbatere publică de către Ministerul Justiției în septembrie 2020 și au parcurs o dezbatere publică de mai multe luni de zile, încheiată în primăvara anului 2021. Pentru că legile Justiției nu au mai fost promovate de Ministerul Justiției în avizarea CSM, aprobarea de către Guvern și adoptarea de către Parlament în 2021, Ministerul Justiției va relua și continua acest proces. După integrarea unor propuneri și soluții primite în dezbaterea publică care a avut loc în anul 2021 și finalizarea proiectelor, ținând cont și de recentele decizii ale CJUE, Ministerul Justiției va transmite proiectele legilor Justiției pentru avizare interministerială în conformitate cu legea, cel târziu la data de 15.02.2022 și, ulterior avizării de către ministere, în procesul de avizare la CSM, cel târziu la data de 1.03.2022, astfel încât proiectul să poată fi transmis Guvernului spre aprobare și Parlamentului spre adoptare, până cel târziu la data de 31.03.2022.

Codurile penale

Procesul de dezbatere publică asupra legilor de modificare a Codului penal, respectiv Codului de procedură penală s-a încheiat în cursul anului 2021, fără ca proiectele să mai fie promovate în Guvern și, ulterior, în Parlament, pentru aprobare și adoptare. Ministerul Justiției va relua procedurile necesare pentru promovarea proiectelor, astfel încât să fie înaintate Guvernului și Parlamentului spre aprobare, respectiv adoptare, până cel târziu la data de 31.03.2022.

Citiți și: Comisia Europeană solicită un calendar pentru desființarea SIIJ și adoptarea legilor justiției: Anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ambasada SUA: Statele Unite sunt mândre să lucreze în parteneriat cu România și încurajăm noul guvern să continue reformele judiciare și anticorupție

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Statele Unite sunt mândre să lucreze în parteneriat cu România și încurajează noul guvern de la București să continue reformele judiciare și anticorupție necesare, a transmis marți Ambasada americană la București într-o postare pe Facebook în care și-a manifestat îngrijorarea față de excluderea judecătorului Cristi Danileț din magistratură.

“O justiție independentă care respectă statul de drept este esențială pentru orice democrație prosperă. După cum a spus recent Președintele Biden la SummitforDemocracy, democrația nu se produce întâmplător. Trebuie să o reînnoim cu fiecare generație. Statele Unite sunt mândre să lucreze în parteneriat cu România, în cadrul comunității globale pentru democrație, pe parcursul Anului de Acțiune al Summit-ului pentru Democrație”, a transmis misiunea diplomatică americană

Încurajăm noul guvern al României să continue reformele judiciare și anticorupție necesare. Cetățenii români merită un sistem de justiție independent, care să respecte statul de drept și valorile democratice. Trebuie să continuăm să susținem valorile care ne unesc“, a subliniat Ambasada SUA.

 

Săptămâna trecută, Joe Biden a invitat țările lumii să își unească eforturile în fața “autocraților”.

Preşedintele american a opinat că democraţia are nevoie de “campioni”, inclusiv în SUA, în deschiderea unui Summit virtual pentru democraţie, care reuneşte 100 de ţări, a căror selecţie a stârnit controverse pe plan internaţional.

“Mă gândesc de mult timp la această adunare dintr-un motiv simplu: în fața provocărilor susținute și alarmante la adresa democrației, a drepturilor universale ale omului și – în întreaga lume, democrația are nevoie de campioni”, a spus Biden de la Casa Albă, conform discursului difuzat de administrația americană.

Exprimându-se de pe un podium înconjurat de panouri create pentru această ocazie, cu inscripţia “Summit pentru Democraţie” şi un logo în culorile albastru, portocaliu şi alb, Biden a subliniat că democrația are nevoie de “campioni” pentru a face faţă “provocărilor importante şi neliniştitoare”.

La același summit, președintele Klaus Iohannis a afirmat România este hotărâtă să prevină şi să combată toate fenomenele negative care subminează încrederea democratică, în timp ce a precizat că implementarea măsurilor de întărire a capacității instituționale în lupta împotriva corupției este esențială pentru România, nu doar la nivel național, dar și în plan extern.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană solicită un calendar pentru desființarea SIIJ și adoptarea legilor justiției: Anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România

Published

on

© Ministerul Justiției

Vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova, și comisarul european pentru justiție, Didier Reynders i-au transmis vineri, ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV și a treia rundă de evaluare în cadrul mecanismului Rule of Law, se precizează într-un comunicat de presă remis de Ministerul Justiției.

Ministrul român s-a întâlnit vineri, la Bruxelles, cu cei doi oficiali europeni, iar discuțiile s-au concentrat pe cooperarea dintre Ministerul Justiției din România și Comisia Europeană în cadrul MCV, dar și pe problematica formațiunii Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE.

Ambii oficiali europeni au insistat pe faptul că 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV și a treia rundă de evaluare în cadrul mecanismului Rule of Law. Din această perspectivă, oficialii europeni au subliniat importanța calendarului pentru realizarea principalelor obiective, desființarea SIIJ, adoptarea legilor justiției și a codurilor penale. Atât vicepreședintele, cât și comisarul au subliniat necesitatea accelerării reformelor și obținerea de rezultate concrete, care să poată duce la finalizarea MCV și continuarea evaluării României exclusiv în cadrul Mecanismului generalizat al UE privind statul de drept. Va fi importantă, pentru atingerea obiectivului de mai sus, care este unul comun al Comisiei și al României, asigurarea sustenabilității reformelor, inclusiv prin respectarea jurisprudenței CJUE și a avizelor Comisiei de la Veneția”, se arată în comunicat.

Vicepreședinta Jourova a declarat că este gata să sprijine accelerarea reformelor în domeniul Justiției în România, în vederea îndeplinirii obiectivelor MCV și ridicării MCV pe baza rezultatelor concrete din teren, subliniind disponibilitatea de a angaja un dialog la București cu toți actorii implicați în realizarea reformelor din Justiție.

A subliniat nevoia realizării unui plan de acțiune cu un calendar realist al reformelor, declarând că este conștientă de dificultățile aflate pe agenda Ministerului Justiției, din cauza nerealizării obiectivelor din anul 2021, ceea ce creează o presiune suplimentară pentru realizarea lor in 2022, în vederea obținerii unor rapoarte pozitive în cadrul mecanismelor MCV și Rule of Law.

Vicepreședinta Jourova și ministrul Predoiu au convenit să continue dialogul în prima parte a anului 2022, fie la Bruxelles, fie la București.

În cadrul discuțiilor bilaterale, Comisarul Reynders a subliniat obligația tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, de a respecta principiul supremației dreptului UE și deciziile CJUE. Comisarul european a subliniat că timpul este un factor esențial pentru realizarea obiectivelor desființării SIIJ și adoptării Legilor justiției, astfel încât România să evite evaluări negative în rapoartele MCV și Rule of Law din 2022.

”Ministrul Predoiu a subliniat că programul de guvernare aprobat de Parlament este unul foarte ambițios în domeniul Justiției și include explicit obiectivele MCV, inclusiv adoptarea modificărilor la Codul penal și Codul de procedură penală, Legile Justiției și desființarea SIIJ. Ministrul a subliniat că în privința SIIJ, programul de guvernare trimite explicit la deciziile CJUE și prevede ca termen maxim de desființare 30.03.2022.

În ceea ce privește desființarea SIIJ, ministrul român a subliniat că există opinii divergente în sânul sistemului judiciar și că, în opinia sa, este important să continuăm demersurile pentru consultarea sistemului judiciar și căutarea unei soluții tehnice care să înlăture orice amenințare la independența justiției și să asigure un mecanism eficient de combatere a corupției în sistemul judiciar”, se mai arată în comunicat.

În privința dreptului european, ministrul Predoiu a transmis că Guvernul precedent a transmis Comisiei o scrisoare în care a precizat că Guvernul României respectă principiul supremației dreptului european și că poziția noului Guvern în această chestiune rămâne neschimbată.

Cei doi oficiali au convenit să continue dialogul direct în primul trimestru al anului 2022, în cadrul bunei cooperări dintre Ministerul Justiției și Comisia Europeană.

Continue Reading

Facebook

EDITORIALE6 hours ago

Patrulaterul diplomatic Geneva-Bruxelles-Viena-Brest. Câteva adnotări despre securitatea europeană și a României

PARLAMENTUL EUROPEAN15 hours ago

Roberta Metsola, mesaj înainte de alegerea noului președinte al PE: Vreau ca oamenii să recapete acel sentiment de speranță în proiectul european

PARLAMENTUL EUROPEAN17 hours ago

Prima sesiune plenară din 2022 a Parlamentului European. Președintele David Sassoli va fi omagiat în plenul de la Strasbourg, înainte ca eurodeputații să își aleagă noua conducere

U.E.18 hours ago

CE a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. Statele Membre vor avea la dispoziție în 2022 peste 835 de mil. de euro pentru a construi o UE a Sănătății

INTERNAȚIONAL21 hours ago

UE și SUA pledează pentru un ”front transatlantic puternic și unit” în fața inițiativei Rusiei de a reconstrui sfere de influență în Europa

INTERNAȚIONAL21 hours ago

Ucraina | Secretarul de stat american, convorbire cu șeful diplomației UE: O nouă agresiune rusă va fi întâmpinată cu ”consecințe rapide, severe și coordonate”

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Manfred Weber, liderul Grupului PPE din PE, își exprimă susținerea pentru candidatura lui Silvio Berlusconi la președinția Italiei

MCV2 days ago

Ministerul Justiției va ”coopera transparent și sincer” cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV. Ce plan și-a propus Ministerul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Izvor al drepturilor și libertăților, cultura contribuie la consolidarea proiectului european

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: Cultura românească, demnă de a sta fără complexe alături de marile culturi

SUA3 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO5 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

NATO4 weeks ago

Nicolae Ciucă, la NATO: Actuala comasare de trupe rusești este nejustificată. Confirmă nevoia de a întări acţiunile de descurajare a ameninţărilor şi de apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA4 weeks ago

Ursula von der Leyen, după întâlnirea cu Nicolae Ciucă: Europa, recunoscătoare solidarității României. Comisia Europeană, gata să sprijine creșterea ratei de vaccinare în România

Advertisement

Team2Share

Trending