Connect with us

JUSTIȚIE

MCV: Un nou raport pe JUSTIȚIE în notă POZITIVĂ. Care sunt șansele ca România să NU mai fie monitorizată sub acest mecanism

Published

on

Comisia Europeană a publicat noul raport pe Justiție din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare sub care România și Bulgaria sunt monitorizate încă de la începutul apartenenței lor de la Uniunea Europeană.

ue-romaniaRaportul este al treilea document pozitiv consecutiv în acest sens, după rapoartele din 2015 și 2014, menționând încă de la început condițiile ce necesită a fi îndeplinite pentru a demonstra că monitorizarea sub acest mecanism nu mai este un demers necesar.

Prezentul raport examinează o serie de teste importante care vor avea loc în 2016, menite să demonstreze durabilitatea progreselor. Această durabilitate este una dintre condițiile care trebuie îndeplinite pentru a demonstra că un mecanism precum MCV nu mai este necesar”, se precizează în raportul Comisiei.

Documentul se concentrează pe situația procesului de reformă a justiției în România, cu accent pe independența justiției, reforma sistemului judiciar, integritatea și combaterea corupției.

Citiți și UE: Noul raport MCV subliniază continuitatea reformei și a progresului înregistrat de România și recomandă consens politic în termeni de legislație

Durabilitatea progreselor menționate de experții Comisiei, care au conceput noul raport prin colaborarea și dialogul cu autoritățile române, organizații internaționale și actori din partea societății civile, vizează cele mai importante teste din sectorul judiciar pentru România în acest an: numirile în fruntea instituțiilor judiciare (Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Consiliul Superior al Magistraturii).

Conducerea instituțiilor respective a jucat un rol important în acest sens, fiind uneori confruntată cu critici personale puternice. Prin urmare, s-a pus accentul pe proceduri de selecție transparente și bazate pe merit , ca o modalitate de a se asigura o conducere solidă, de a se evita interferența politicului în numirile în posturi de conducere de nivel superior și de a se sprijini independența sistemului judiciar”, precizează noul raport MCV.

Mai mult decât atât, în aceeași secvență a raportului se subliniază că numirile judiciare din acest an se vor constitui într-un test important pentru capacitatea sistemului judiciar de a menține procesul de reformă într-o perioadă de schimbări.

Prin comparație cu raportul de anul trecut, în care se preciza cristalizarea unui mediu legislativ stabil pentru noile coduri (penal și de procedură penală), raportul din acest an arată că procedurile parlamentare recurente au constituit o sursă de instabilitate persistentă

Deși Comisia remarcă faptul că modificările propuse de Guvern pentru a pune în aplicare codurile nu au fost adoptate de Parlament, raportul subliniază că ”există dovezi că obiectivul creșterii eficacității în înfăptuirea actului de justiție a fost atins”.

Tot la capitolul reformei judiciare, raportul subliniază că Strategia de Dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 este un important plan de acțiune ce necesită a fi asumat în comun în mod real de toți actorii principali: procesul în urma căruia s-a ajuns la planul de acțiune a fost îndelungat și există sentimentul că este nevoie de un nou impuls.

Noul raport MCV subliniază progresele înregistrate în domeniul combaterii corupției prin încrederea publică în eficiența acțiunilor DNA și constată rolul important al sprijinului public pentru acțiuni împotriva corupției, care a fost recunoscut drept un factor important în timpul demonstrațiilor care au condus la demisia prim-ministrului în noiembrie 2015.

RECOMANDĂRILE COMISIEI în noul RAPORT MCV:

1. Independența sistemului judiciar

Încrederea publicului în sistemul judiciar este în parte o reflectare a dorinței acestuia de a-și juca rolul de actor independent în guvernarea României. Procedurile de numire deschise și bazate pe merit vor juca un rol deosebit de important în 2016. De asemenea, ar trebui luate măsuri pentru a remedia tendința continuă ca magistrații să facă obiectul unor critici personale în exercitarea funcțiilor lor.

-Ar trebui să se asigure instituirea în timp util a unor proceduri clare și solide pentru numirile în funcțiile de conducere din cadrul magistraturii prevăzute în 2016. Pentru aceasta este nevoie ca, înainte cu câteva luni de fiecare procedură, să se stabilească diferitele etape și criteriile care vor sta la baza deciziilor. Ar trebui să se utilizeze o abordare diferită pentru numirile în posturi care nu sunt posturi de conducere la cel mai înalt nivel în cadrul serviciilor de urmărire penală, acordându-li-se persoanelor nounumite un rol important în selectarea echipelor lor. Ar trebui să se asigure transparența tuturor procedurilor;

-Ulterior, ar trebui introdus prin lege, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, un sistem mai robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt;

-După cum s-a recomandat în 2015, ar trebui să se asigure că în Codul de conduită al parlamentarilor sunt incluse dispoziții clare în ceea ce privește respectarea independenței sistemului judiciar de către parlamentari și în cadrul procesului parlamentar;

-Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să stabilească dacă pot fi întreprinse măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici ce subminează independența justiției.

  1. Reforma sistemului judiciar

Ar trebui să continue activitatea de promovare a reformelor, putându-se considera că acestea au consolidat profesionalismul magistraților. În acest context, un cadru legislativ stabil ar fi benefic. Recomandările anterioare privind raționalizarea instanțelor și îmbunătățirea executării hotărârilor judecătorești rămân valabile.

-Așa cum s-a recomandat anul trecut, faza actuală a reformei codurilor juridice ale României ar trebui încheiată rapid printr-un acord în Parlament privind modificarea codurilor, adoptându-se numai modificările care respectă opiniile instituțiilor judiciare, astfel cum au fost prezentate de guvern;

-Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să elaboreze un plan clar prin care să se asigure că noul termen-limită pentru punerea în aplicare a dispozițiilor restante din Codul de procedură civilă poate fi respectat;

-Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să instituie măsuri clare de promovare a transparenței și a responsabilității, inclusiv prin asigurarea unui program regulat de reuniuni deschise cu adunări ale judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, a unui dialog permanent cu societatea civilă și a unui raport anual.

  1. Integritatea

Integritatea ar trebui să fie principiul călăuzitor în viața publică, iar cadrul juridic și instituțiile din domeniul integrității să fie concepute pentru a promova acest obiectiv. Este important să se îmbunătățească acceptarea publică și punerea în aplicare eficace a normelor în materie de incompatibilitate și să se pună accentul pe prevenirea în amonte a incompatibilității și a conflictului de interese.

-Ar trebui să se continue eforturile în direcția consecvenței jurisprudenței privind deciziile referitoare la integritate și să se pună la dispoziția instanțelor inferioare jurisprudența consolidată;

-Astfel cum s-a recomandat anterior, ar trebui să se reexamineze modul în care se poate garanta faptul că hotărârile judecătorești referitoare la suspendarea din funcție a parlamentarilor sunt aplicate în mod automat de către Parlament;

-Ar trebui să se pună în aplicare verificarea ex ante a conflictelor de interese în cadrul procedurilor de achiziții publice prin intermediul programului „Prevent”;

-Ar trebui să se ia măsuri pentru a asigura respectarea normelor în materie de integritate în organizarea alegerilor locale și generale din 2016.

  1. Lupta împotriva corupției

Menținerea eforturilor instituțiilor judiciare care combat corupția la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei împotriva corupției. Legislația în domeniul corupției trebuie să se aplice tuturor în mod egal și la toate nivelurile;

– Ar trebui să se utilizeze fondurile UE pentru diseminarea măsurilor de prevenire eficace împotriva micii corupții prin intermediul Strategiei naționale anticorupție și al reformelor generale ale administrației publice;

– Ar trebui să se asigure că noua agenție de administrare a bunurilor indisponibilizate are o conducere puternică, dispune de resurse suficiente și beneficiază de sprijinul tuturor celorlalte instituții pentru a îmbunătăți ratele de recuperare efectivă. Alte segmente ale administrației publice ar trebui să fie în mod clar responsabile dacă se dovedesc incapabile să urmărească aceste aspecte;

– Ar trebui să se pună în aplicare noua strategie și planul de acțiune în materie de achiziții publice, asigurând un cadru anticorupție solid din punct de vedere al cadrului juridic, al mecanismelor instituționale și a capacității administrative, aplicând măsuri de prevenire și depistare a conflictelor de interese și demonstrând că încălcările sunt sancționate în totalitate.

– Ar trebui să se adopte criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor cu privire la ridicarea imunității parlamentarilor și să se asigure faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție.

Celelalte rapoarte MCV pot fi consultate aici.

Citiți și Veste bună pentru România în ziua lansării raportului MCV. Cum se situează țara noastră în raportul Transparency International 2015 privind indicele global de corupție

Citiți șMCV: Comisia Europeană publică miercuri noul raport pe Justiție pentru România. Ce progrese a făcut țara noastră până acum

În altă ordine de idei, în ziua lansării raportului pentru Justiție din cadrul MCV, România primește o veste bună în materie de luptă împotriva corupției.

Conform Indicelui de Percepție a Corupției (IPC) 2015 lansat miercuri de Transparency International, România se clasează pe locul 58 în topul statelor lumii, cu un scor de 46 de puncte raportat la o medie a statelor Uniunii Europene de 65,36 de puncte și sub media europeană, printre țările UE incluse în index cu cel mai mic punctaj, alături de Bulgaria, Grecia sau Italia.

Comparând cifrele actuale obținute de România (46 de puncte) cu cele din anii trecuți, observăm un progres de trei puncte față de constanta anilor 2013 și 2014 (43 de puncte), conform unui grafic Transparency International. Totodată, România a urcat 11 poziții (locul 69 în 2014), până pe locul 58 în acest an.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
9 Comments

9 Comments

  1. Pingback: Klaus Iohannis: România se află pe o direcţie ascendentă în îndeplinirea obiectivelor din cadrul MCV. Raportul arată rezultate impresionante în lupta împotriva corupției | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Guvernul solicită Comisiei Europene eliminarea MCV pentru România | caleaeuropeana.ro

  3. Pingback: Raport MCV. Siegfried Mureșan: Susțin implementarea unui mecanism european de monitorizare a justiției în fiecare stat membru UE. Este nedrept ca România și Bulgaria să fie considerate cele mai corupte țări din UE | caleaeuropeana.ro

  4. Pingback: Frans Timmermans, despre noul raport MCV și progresele României: În 2016, aceste eforturi trebuie intensificate şi axate pe prevenirea corupţiei | caleaeuropeana.ro

  5. Pingback: INFOGRAFIC: Țările UE care au probleme mari cu corupția, însă nu au un MCV | caleaeuropeana.ro

  6. Pingback: MCV: Comisia Europeană critică Parlamentul. Reacția liderilor PNL | caleaeuropeana.ro

  7. Pingback: Klaus Iohannis și Dacian Cioloș participă joi la prezentarea bilanțului activității DNA în anul 2015 | caleaeuropeana.ro

  8. Pingback: Comisarul european pentru Justiție anunță un an decisiv pentru România referitor la MCV: ”Anul viitor vom lua o decizie” | caleaeuropeana.ro

  9. Pingback: Consiliul UE Despre Raportul MCV Pentru România: “Deciziile Curților Ar Trebui Aplicate și Implementate De Către Toate Instituțiile, Inclusiv De Către Parlamentul României” | Caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

JUSTIȚIE

Ludovic Orban, după întâlnirea cu Ursula von der Leyen: România respectă toate condițiile de aderare la Schengen. Închiderea MCV depinde de ce vom face în țară

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Corespondență din Bruxelles

România respectă toate condiţiile pentru aderarea la Schengen, în vreme Închiderea Mecanismului de Cooperare şi Verificare va depinde de ceea ce se întâmplă la nivel intern, a declarat premierul Ludovic Orban, joi, într-o conferință de presă susţinută la sediul Reprezentanţei Permanente a României la UE după o întâlnire cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

“Am abordat problema Schengen. Cum am şi declarat, reiterăm că, din punctul nostru de vedere, România respectă toate condiţiile pentru aderarea la Schengen. (…) La nivelul Comisiei Europene, şi la nivelul Parlamentului European există o susţinere pentru România, pentru aderarea României la Spaţiul Schengen”.

Premierul a vorbit în acest context şi de “atitudini de nesusţinere” a României spre acest obiectiv şi de faptul că vor fi făcuţi “paşi hotărâţi” pentru a convinge statele care nu sunt alături de ţara noastră.

“Mai trebuie să mai întreprindem demersuri, până la urmă, pentru a obţine un consens la nivelul Consiliului European. Sunt încă nu opoziţii făţişe, dar încă atitudini de nesusţinere totală a acestui obiectiv, care sunt convins că ele se vor modifica în favoarea României într-un orizont de timp rezonabil”, a punctat premierul român.

“În privinţa Mecanismului de Cooperare şi Verificare, am exprimat determinarea noastră de a transpune recomandările cuprinse în cadrul raportului anual şi convingerea noastră că România va respecta toate standardele şi bunele practici de la nivelul european în domeniul Justiţiei”, a afirmat şeful Executivului

Prim-ministrul a spus că depinde de România încheierea MCV.

“Asta va depinde de noi. Comisia Europeană, în mod evident, are o altă atitudine faţă de oficialităţile de la Bucureşti şi faţă de Guvernul nostru şi faţă de preşedintele României. Înţelege foarte clar că a avut loc o schimbare benefică la Bucureşti, dar, până la urmă, închiderea Mecanismului de Cooperare şi Verificare va depinde de ceea ce facem noi în România“, a conchis el.

În cadrul unor scurte declarații de presă făcute la sosirea la întâlnirea cu președintele Comisiei Europene, premierul Ludovic Orban a precizat că subiectul aderării României la Schengen și îndeplinirea recomandărilor MCV pentru ridicarea acestui mecanism de monitorizare sunt obiective în cadrul discuțiilor oficiale cu von der Leyen.

”Se știe foarte clar că atât președintele României, cât și guvernul de la București sunt profund angajate în atingerea obiectivelor pe care le-am amintit”, a spus Orban, înaintea reuniunii.

De cealaltă parte, Ursula von der Leyen a subliniat că reforma din domeniul justiției este ”un lucru foarte important, cu multe provocări” și a dat asigurări că ”Comisia Europeană este alături” de România.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind proiectul ”Cartierul pentru justiţie”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea scrisorii de înţelegere privind avansul pentru pregătirea proiectului “Cartierul pentru justiţie” dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat.

Actul normativ a fost aprobat de Senat, în calitate de Cameră decizională, pe 9 decembrie.

La articolul 1 al proiectului de lege se precizează: “Se ratifică Scrisoarea de înţelegere privind avansul pentru pregătirea Proiectului de dezvoltare propus, ‘Cartierul pentru justiţie’, dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnată la Bruxelles la 30 mai 2019 şi la Bucureşti la 6 iunie 2019, în valoare de 2,5 milioane USD, denumită în continuare Scrisoare de înţelegere privind avansul”.

Reprezentantul Guvernului la lucrările Senatului a precizat că Executivul susţine acest proiect de lege.

“Prin adoptarea acestui proiect, creăm premizele acordării viitoare a împrumutului propriu-zis negociat încă din 2018 cu Banca Mondială în valoare de 218 milioane de euro. În egală măsură, vă rog să observaţi din expunerea de motive a proiectului şi din Hotărârea Guvernului 592/2019 că acest obiectiv nu exclude, în măsura în care spaţiul este disponibil, condiţiile reale de teren şi cele tehnico-juridice permit să fie avute în vedere, şi alte obiective de investiţii aferente sistemului judiciar în cadrul proiectului de reabilitare urbană. Deci, avem în două locuri această prevedere cuprinsă”, a spus reprezentantul Guvernului, citat de Agerpres.

Preşedintele Comisiei de buget, senatorul PSD Viorel Arcaş, a precizat că proiectul de lege a primit şi un raport suplimentar de admitere.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, în plenul CSM: Fac un apel să susțineți în mod efectiv implementarea recomandărilor instituțiilor europene. Ele nu sunt facultative

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a făcut marți, în plenul Consiliului Superior al Magistraturii, un apel la susținerea implementării recomandărilor Comisiei de la Veneția, MCV și GRECO, în scopul alinierii legislației actuale la standardele europene.

Suntem parte a marii familii europene. Societatea românească a evoluat în spiritul valorilor pe care se bazează Uniunea Europeană, prin alinierea la standardele cele mai înalte ale statelor democratice. Ca cetățeni europeni, românii se manifestă tot mai activ în realizarea drepturilor lor, iar justiția și, implicit, CSM, trebuie să țină pasul cu această realitate. (…) În acest sens, fac un apel să susțineți în mod efectiv implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneția, MCV și GRECO, în scopul alinierii legislației actuale la standardele europene. (…) Recomandările instituțiilor europene nu sunt facultative, dar nu pot fi aplicate ca atare atât timp cât nu sunt transpuse în legislația internă”, a spus Iohannis.

El a susţinut că 2019 va rămâne în memoria colectivă drept anul în care cetăţenii au protejat, prin votul lor, în cadrul referendumului din 26 mai, independenţa Justiţiei şi buna sa funcţionare în faţa unor demersuri sistematice “de slăbire” a sistemului judiciar.

“Deşi anul a început în aceeaşi notă tensionată, cu un sistem judiciar aflat în defensivă, confruntat cu ample modificări legislative şi cu iminenţa intrării în vigoare a unei legislaţii penale extrem de contestate, rezultatul referendumului din luna mai a obligat decidenţii politici să îşi reconsidere acţiunile”, a adăugat preşedintele Iohannis.

Şeful statului a afirmat că, în virtutea rolului constituţional, a acţionat ori de câte ori s-a încercat destabilizarea sistemului de justiţie.

“Am utilizat toate mijloacele constituţionale pentru a înlătura prevederile controversate ale Legilor Justiţiei, apelând inclusiv la expertiza Comisiei de la Veneţia, am oprit intrarea în vigoare a modificărilor nocive şi lipsite de o fundamentare temeinică aduse legislaţiei penale, m-am opus periclitării bunei funcţionări a Parchetelor, din perspectiva numirilor şi revocărilor procurorilor cu funcţii înalte din conducerea acestor instituţii. Am organizat o largă dezbatere pe tema situaţiei din Justiţie, cu participarea reprezentanţilor autorităţii judecătoreşti şi ai asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor. În vederea implementării recomandărilor instituţiilor europene, am organizat consultări cu partidele politice şi am iniţiat acordul pentru continuarea parcursului european al României. Totodată, adresându-mă direct fiecărei noi generaţii de magistraţi cu mesajul că se alătură unui corp profesional cu o misiune încărcată de multă responsabilitate, care implică şi o conştiinţă şi o moralitate pe măsură, am reiterat an de an încrederea în sistemul de justiţie şi sprijinul meu pentru întregul corp al magistraţilor. În relaţia cu CSM, mi-am asumat un parteneriat în consolidarea valorilor europene şi am acţionat ca un susţinător ferm al unei Justiţii independente şi al continuării luptei împotriva corupţiei”, a spus Iohannis.

În opinia sa, “instituţiile nu trebuie personalizate şi identificate cu imaginea liderului de la un moment dat, pentru că instituţiile nu aparţin conducătorilor”, iar în acest fel “ne putem feri de derapaje şi manipulări, de situaţii periculoase şi nedemocratice”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending