Comisia Europeană a publicat noul raport pe Justiție din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare sub care România și Bulgaria sunt monitorizate încă de la începutul apartenenței lor de la Uniunea Europeană.
Raportul este al treilea document pozitiv consecutiv în acest sens, după rapoartele din 2015 și 2014, menționând încă de la început condițiile ce necesită a fi îndeplinite pentru a demonstra că monitorizarea sub acest mecanism nu mai este un demers necesar.
”Prezentul raport examinează o serie de teste importante care vor avea loc în 2016, menite să demonstreze durabilitatea progreselor. Această durabilitate este una dintre condițiile care trebuie îndeplinite pentru a demonstra că un mecanism precum MCV nu mai este necesar”, se precizează în raportul Comisiei.
Documentul se concentrează pe situația procesului de reformă a justiției în România, cu accent pe independența justiției, reforma sistemului judiciar, integritatea și combaterea corupției.
Durabilitatea progreselor menționate de experții Comisiei, care au conceput noul raport prin colaborarea și dialogul cu autoritățile române, organizații internaționale și actori din partea societății civile, vizează cele mai importante teste din sectorul judiciar pentru România în acest an: numirile în fruntea instituțiilor judiciare (Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Consiliul Superior al Magistraturii).
”Conducerea instituțiilor respective a jucat un rol important în acest sens, fiind uneori confruntată cu critici personale puternice. Prin urmare, s-a pus accentul pe proceduri de selecție transparente și bazate pe merit , ca o modalitate de a se asigura o conducere solidă, de a se evita interferența politicului în numirile în posturi de conducere de nivel superior și de a se sprijini independența sistemului judiciar”, precizează noul raport MCV.
Mai mult decât atât, în aceeași secvență a raportului se subliniază că numirile judiciare din acest an se vor constitui într-un test important pentru capacitatea sistemului judiciar de a menține procesul de reformă într-o perioadă de schimbări.
Prin comparație cu raportul de anul trecut, în care se preciza cristalizarea unui mediu legislativ stabil pentru noile coduri (penal și de procedură penală), raportul din acest an arată că procedurile parlamentare recurente au constituit o sursă de instabilitate persistentă
Deși Comisia remarcă faptul că modificările propuse de Guvern pentru a pune în aplicare codurile nu au fost adoptate de Parlament, raportul subliniază că ”există dovezi că obiectivul creșterii eficacității în înfăptuirea actului de justiție a fost atins”.
Tot la capitolul reformei judiciare, raportul subliniază că Strategia de Dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 este un important plan de acțiune ce necesită a fi asumat în comun în mod real de toți actorii principali: procesul în urma căruia s-a ajuns la planul de acțiune a fost îndelungat și există sentimentul că este nevoie de un nou impuls.
Noul raport MCV subliniază progresele înregistrate în domeniul combaterii corupției prin încrederea publică în eficiența acțiunilor DNA și constată rolul important al sprijinului public pentru acțiuni împotriva corupției, care a fost recunoscut drept un factor important în timpul demonstrațiilor care au condus la demisia prim-ministrului în noiembrie 2015.
RECOMANDĂRILE COMISIEI în noul RAPORT MCV:
1. Independența sistemului judiciar
Încrederea publicului în sistemul judiciar este în parte o reflectare a dorinței acestuia de a-și juca rolul de actor independent în guvernarea României. Procedurile de numire deschise și bazate pe merit vor juca un rol deosebit de important în 2016. De asemenea, ar trebui luate măsuri pentru a remedia tendința continuă ca magistrații să facă obiectul unor critici personale în exercitarea funcțiilor lor.
-Ar trebui să se asigure instituirea în timp util a unor proceduri clare și solide pentru numirile în funcțiile de conducere din cadrul magistraturii prevăzute în 2016. Pentru aceasta este nevoie ca, înainte cu câteva luni de fiecare procedură, să se stabilească diferitele etape și criteriile care vor sta la baza deciziilor. Ar trebui să se utilizeze o abordare diferită pentru numirile în posturi care nu sunt posturi de conducere la cel mai înalt nivel în cadrul serviciilor de urmărire penală, acordându-li-se persoanelor nounumite un rol important în selectarea echipelor lor. Ar trebui să se asigure transparența tuturor procedurilor;
-Ulterior, ar trebui introdus prin lege, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, un sistem mai robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt;
-După cum s-a recomandat în 2015, ar trebui să se asigure că în Codul de conduită al parlamentarilor sunt incluse dispoziții clare în ceea ce privește respectarea independenței sistemului judiciar de către parlamentari și în cadrul procesului parlamentar;
-Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să stabilească dacă pot fi întreprinse măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici ce subminează independența justiției.
- Reforma sistemului judiciar
Ar trebui să continue activitatea de promovare a reformelor, putându-se considera că acestea au consolidat profesionalismul magistraților. În acest context, un cadru legislativ stabil ar fi benefic. Recomandările anterioare privind raționalizarea instanțelor și îmbunătățirea executării hotărârilor judecătorești rămân valabile.
-Așa cum s-a recomandat anul trecut, faza actuală a reformei codurilor juridice ale României ar trebui încheiată rapid printr-un acord în Parlament privind modificarea codurilor, adoptându-se numai modificările care respectă opiniile instituțiilor judiciare, astfel cum au fost prezentate de guvern;
-Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să elaboreze un plan clar prin care să se asigure că noul termen-limită pentru punerea în aplicare a dispozițiilor restante din Codul de procedură civilă poate fi respectat;
-Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să instituie măsuri clare de promovare a transparenței și a responsabilității, inclusiv prin asigurarea unui program regulat de reuniuni deschise cu adunări ale judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, a unui dialog permanent cu societatea civilă și a unui raport anual.
- Integritatea
Integritatea ar trebui să fie principiul călăuzitor în viața publică, iar cadrul juridic și instituțiile din domeniul integrității să fie concepute pentru a promova acest obiectiv. Este important să se îmbunătățească acceptarea publică și punerea în aplicare eficace a normelor în materie de incompatibilitate și să se pună accentul pe prevenirea în amonte a incompatibilității și a conflictului de interese.
-Ar trebui să se continue eforturile în direcția consecvenței jurisprudenței privind deciziile referitoare la integritate și să se pună la dispoziția instanțelor inferioare jurisprudența consolidată;
-Astfel cum s-a recomandat anterior, ar trebui să se reexamineze modul în care se poate garanta faptul că hotărârile judecătorești referitoare la suspendarea din funcție a parlamentarilor sunt aplicate în mod automat de către Parlament;
-Ar trebui să se pună în aplicare verificarea ex ante a conflictelor de interese în cadrul procedurilor de achiziții publice prin intermediul programului „Prevent”;
-Ar trebui să se ia măsuri pentru a asigura respectarea normelor în materie de integritate în organizarea alegerilor locale și generale din 2016.
- Lupta împotriva corupției
Menținerea eforturilor instituțiilor judiciare care combat corupția la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei împotriva corupției. Legislația în domeniul corupției trebuie să se aplice tuturor în mod egal și la toate nivelurile;
– Ar trebui să se utilizeze fondurile UE pentru diseminarea măsurilor de prevenire eficace împotriva micii corupții prin intermediul Strategiei naționale anticorupție și al reformelor generale ale administrației publice;
– Ar trebui să se asigure că noua agenție de administrare a bunurilor indisponibilizate are o conducere puternică, dispune de resurse suficiente și beneficiază de sprijinul tuturor celorlalte instituții pentru a îmbunătăți ratele de recuperare efectivă. Alte segmente ale administrației publice ar trebui să fie în mod clar responsabile dacă se dovedesc incapabile să urmărească aceste aspecte;
– Ar trebui să se pună în aplicare noua strategie și planul de acțiune în materie de achiziții publice, asigurând un cadru anticorupție solid din punct de vedere al cadrului juridic, al mecanismelor instituționale și a capacității administrative, aplicând măsuri de prevenire și depistare a conflictelor de interese și demonstrând că încălcările sunt sancționate în totalitate.
– Ar trebui să se adopte criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor cu privire la ridicarea imunității parlamentarilor și să se asigure faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție.
Celelalte rapoarte MCV pot fi consultate aici.
—
În altă ordine de idei, în ziua lansării raportului pentru Justiție din cadrul MCV, România primește o veste bună în materie de luptă împotriva corupției.
Conform Indicelui de Percepție a Corupției (IPC) 2015 lansat miercuri de Transparency International, România se clasează pe locul 58 în topul statelor lumii, cu un scor de 46 de puncte raportat la o medie a statelor Uniunii Europene de 65,36 de puncte și sub media europeană, printre țările UE incluse în index cu cel mai mic punctaj, alături de Bulgaria, Grecia sau Italia.
Comparând cifrele actuale obținute de România (46 de puncte) cu cele din anii trecuți, observăm un progres de trei puncte față de constanta anilor 2013 și 2014 (43 de puncte), conform unui grafic Transparency International. Totodată, România a urcat 11 poziții (locul 69 în 2014), până pe locul 58 în acest an.
.
Comentariile sunt închise.