Connect with us

JUSTIȚIE

MCV: Un nou raport pe JUSTIȚIE în notă POZITIVĂ. Care sunt șansele ca România să NU mai fie monitorizată sub acest mecanism

Published

on

Comisia Europeană a publicat noul raport pe Justiție din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare sub care România și Bulgaria sunt monitorizate încă de la începutul apartenenței lor de la Uniunea Europeană.

ue-romaniaRaportul este al treilea document pozitiv consecutiv în acest sens, după rapoartele din 2015 și 2014, menționând încă de la început condițiile ce necesită a fi îndeplinite pentru a demonstra că monitorizarea sub acest mecanism nu mai este un demers necesar.

Prezentul raport examinează o serie de teste importante care vor avea loc în 2016, menite să demonstreze durabilitatea progreselor. Această durabilitate este una dintre condițiile care trebuie îndeplinite pentru a demonstra că un mecanism precum MCV nu mai este necesar”, se precizează în raportul Comisiei.

Documentul se concentrează pe situația procesului de reformă a justiției în România, cu accent pe independența justiției, reforma sistemului judiciar, integritatea și combaterea corupției.

Citiți și UE: Noul raport MCV subliniază continuitatea reformei și a progresului înregistrat de România și recomandă consens politic în termeni de legislație

Durabilitatea progreselor menționate de experții Comisiei, care au conceput noul raport prin colaborarea și dialogul cu autoritățile române, organizații internaționale și actori din partea societății civile, vizează cele mai importante teste din sectorul judiciar pentru România în acest an: numirile în fruntea instituțiilor judiciare (Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Consiliul Superior al Magistraturii).

Conducerea instituțiilor respective a jucat un rol important în acest sens, fiind uneori confruntată cu critici personale puternice. Prin urmare, s-a pus accentul pe proceduri de selecție transparente și bazate pe merit , ca o modalitate de a se asigura o conducere solidă, de a se evita interferența politicului în numirile în posturi de conducere de nivel superior și de a se sprijini independența sistemului judiciar”, precizează noul raport MCV.

Mai mult decât atât, în aceeași secvență a raportului se subliniază că numirile judiciare din acest an se vor constitui într-un test important pentru capacitatea sistemului judiciar de a menține procesul de reformă într-o perioadă de schimbări.

Prin comparație cu raportul de anul trecut, în care se preciza cristalizarea unui mediu legislativ stabil pentru noile coduri (penal și de procedură penală), raportul din acest an arată că procedurile parlamentare recurente au constituit o sursă de instabilitate persistentă

Deși Comisia remarcă faptul că modificările propuse de Guvern pentru a pune în aplicare codurile nu au fost adoptate de Parlament, raportul subliniază că ”există dovezi că obiectivul creșterii eficacității în înfăptuirea actului de justiție a fost atins”.

Tot la capitolul reformei judiciare, raportul subliniază că Strategia de Dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 este un important plan de acțiune ce necesită a fi asumat în comun în mod real de toți actorii principali: procesul în urma căruia s-a ajuns la planul de acțiune a fost îndelungat și există sentimentul că este nevoie de un nou impuls.

Noul raport MCV subliniază progresele înregistrate în domeniul combaterii corupției prin încrederea publică în eficiența acțiunilor DNA și constată rolul important al sprijinului public pentru acțiuni împotriva corupției, care a fost recunoscut drept un factor important în timpul demonstrațiilor care au condus la demisia prim-ministrului în noiembrie 2015.

RECOMANDĂRILE COMISIEI în noul RAPORT MCV:

1. Independența sistemului judiciar

Încrederea publicului în sistemul judiciar este în parte o reflectare a dorinței acestuia de a-și juca rolul de actor independent în guvernarea României. Procedurile de numire deschise și bazate pe merit vor juca un rol deosebit de important în 2016. De asemenea, ar trebui luate măsuri pentru a remedia tendința continuă ca magistrații să facă obiectul unor critici personale în exercitarea funcțiilor lor.

-Ar trebui să se asigure instituirea în timp util a unor proceduri clare și solide pentru numirile în funcțiile de conducere din cadrul magistraturii prevăzute în 2016. Pentru aceasta este nevoie ca, înainte cu câteva luni de fiecare procedură, să se stabilească diferitele etape și criteriile care vor sta la baza deciziilor. Ar trebui să se utilizeze o abordare diferită pentru numirile în posturi care nu sunt posturi de conducere la cel mai înalt nivel în cadrul serviciilor de urmărire penală, acordându-li-se persoanelor nounumite un rol important în selectarea echipelor lor. Ar trebui să se asigure transparența tuturor procedurilor;

-Ulterior, ar trebui introdus prin lege, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, un sistem mai robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt;

-După cum s-a recomandat în 2015, ar trebui să se asigure că în Codul de conduită al parlamentarilor sunt incluse dispoziții clare în ceea ce privește respectarea independenței sistemului judiciar de către parlamentari și în cadrul procesului parlamentar;

-Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să stabilească dacă pot fi întreprinse măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici ce subminează independența justiției.

  1. Reforma sistemului judiciar

Ar trebui să continue activitatea de promovare a reformelor, putându-se considera că acestea au consolidat profesionalismul magistraților. În acest context, un cadru legislativ stabil ar fi benefic. Recomandările anterioare privind raționalizarea instanțelor și îmbunătățirea executării hotărârilor judecătorești rămân valabile.

-Așa cum s-a recomandat anul trecut, faza actuală a reformei codurilor juridice ale României ar trebui încheiată rapid printr-un acord în Parlament privind modificarea codurilor, adoptându-se numai modificările care respectă opiniile instituțiilor judiciare, astfel cum au fost prezentate de guvern;

-Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să elaboreze un plan clar prin care să se asigure că noul termen-limită pentru punerea în aplicare a dispozițiilor restante din Codul de procedură civilă poate fi respectat;

-Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să instituie măsuri clare de promovare a transparenței și a responsabilității, inclusiv prin asigurarea unui program regulat de reuniuni deschise cu adunări ale judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, a unui dialog permanent cu societatea civilă și a unui raport anual.

  1. Integritatea

Integritatea ar trebui să fie principiul călăuzitor în viața publică, iar cadrul juridic și instituțiile din domeniul integrității să fie concepute pentru a promova acest obiectiv. Este important să se îmbunătățească acceptarea publică și punerea în aplicare eficace a normelor în materie de incompatibilitate și să se pună accentul pe prevenirea în amonte a incompatibilității și a conflictului de interese.

-Ar trebui să se continue eforturile în direcția consecvenței jurisprudenței privind deciziile referitoare la integritate și să se pună la dispoziția instanțelor inferioare jurisprudența consolidată;

-Astfel cum s-a recomandat anterior, ar trebui să se reexamineze modul în care se poate garanta faptul că hotărârile judecătorești referitoare la suspendarea din funcție a parlamentarilor sunt aplicate în mod automat de către Parlament;

-Ar trebui să se pună în aplicare verificarea ex ante a conflictelor de interese în cadrul procedurilor de achiziții publice prin intermediul programului „Prevent”;

-Ar trebui să se ia măsuri pentru a asigura respectarea normelor în materie de integritate în organizarea alegerilor locale și generale din 2016.

  1. Lupta împotriva corupției

Menținerea eforturilor instituțiilor judiciare care combat corupția la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei împotriva corupției. Legislația în domeniul corupției trebuie să se aplice tuturor în mod egal și la toate nivelurile;

– Ar trebui să se utilizeze fondurile UE pentru diseminarea măsurilor de prevenire eficace împotriva micii corupții prin intermediul Strategiei naționale anticorupție și al reformelor generale ale administrației publice;

– Ar trebui să se asigure că noua agenție de administrare a bunurilor indisponibilizate are o conducere puternică, dispune de resurse suficiente și beneficiază de sprijinul tuturor celorlalte instituții pentru a îmbunătăți ratele de recuperare efectivă. Alte segmente ale administrației publice ar trebui să fie în mod clar responsabile dacă se dovedesc incapabile să urmărească aceste aspecte;

– Ar trebui să se pună în aplicare noua strategie și planul de acțiune în materie de achiziții publice, asigurând un cadru anticorupție solid din punct de vedere al cadrului juridic, al mecanismelor instituționale și a capacității administrative, aplicând măsuri de prevenire și depistare a conflictelor de interese și demonstrând că încălcările sunt sancționate în totalitate.

– Ar trebui să se adopte criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor cu privire la ridicarea imunității parlamentarilor și să se asigure faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție.

Celelalte rapoarte MCV pot fi consultate aici.

Citiți și Veste bună pentru România în ziua lansării raportului MCV. Cum se situează țara noastră în raportul Transparency International 2015 privind indicele global de corupție

Citiți șMCV: Comisia Europeană publică miercuri noul raport pe Justiție pentru România. Ce progrese a făcut țara noastră până acum

În altă ordine de idei, în ziua lansării raportului pentru Justiție din cadrul MCV, România primește o veste bună în materie de luptă împotriva corupției.

Conform Indicelui de Percepție a Corupției (IPC) 2015 lansat miercuri de Transparency International, România se clasează pe locul 58 în topul statelor lumii, cu un scor de 46 de puncte raportat la o medie a statelor Uniunii Europene de 65,36 de puncte și sub media europeană, printre țările UE incluse în index cu cel mai mic punctaj, alături de Bulgaria, Grecia sau Italia.

Comparând cifrele actuale obținute de România (46 de puncte) cu cele din anii trecuți, observăm un progres de trei puncte față de constanta anilor 2013 și 2014 (43 de puncte), conform unui grafic Transparency International. Totodată, România a urcat 11 poziții (locul 69 în 2014), până pe locul 58 în acest an.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
9 Comments

9 Comments

  1. Pingback: Klaus Iohannis: România se află pe o direcţie ascendentă în îndeplinirea obiectivelor din cadrul MCV. Raportul arată rezultate impresionante în lupta împotriva corupției | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Guvernul solicită Comisiei Europene eliminarea MCV pentru România | caleaeuropeana.ro

  3. Pingback: Raport MCV. Siegfried Mureșan: Susțin implementarea unui mecanism european de monitorizare a justiției în fiecare stat membru UE. Este nedrept ca România și Bulgaria să fie considerate cele mai corupte țări din UE | caleaeuropeana.ro

  4. Pingback: Frans Timmermans, despre noul raport MCV și progresele României: În 2016, aceste eforturi trebuie intensificate şi axate pe prevenirea corupţiei | caleaeuropeana.ro

  5. Pingback: INFOGRAFIC: Țările UE care au probleme mari cu corupția, însă nu au un MCV | caleaeuropeana.ro

  6. Pingback: MCV: Comisia Europeană critică Parlamentul. Reacția liderilor PNL | caleaeuropeana.ro

  7. Pingback: Klaus Iohannis și Dacian Cioloș participă joi la prezentarea bilanțului activității DNA în anul 2015 | caleaeuropeana.ro

  8. Pingback: Comisarul european pentru Justiție anunță un an decisiv pentru România referitor la MCV: ”Anul viitor vom lua o decizie” | caleaeuropeana.ro

  9. Pingback: Consiliul UE Despre Raportul MCV Pentru România: “Deciziile Curților Ar Trebui Aplicate și Implementate De Către Toate Instituțiile, Inclusiv De Către Parlamentul României” | Caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

JUSTIȚIE

Consiliul Europei: Comisarul pentru drepturile omului menționează România printre țările unde independenţa judiciară este ameninţată

Published

on

©️ Council of Europe

Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei a avertizat luni că independenţa judiciară este ameninţată într-un număr tot mai mare de ţări, printre care și România.

Într-un comunicat de presă remis marți, comisarul Dunja Mijatovic declară că europenii se bucură de multă vreme de dreptul la un proces liber al unui tribunal independent “fără obstacole majore”, însă precizează că “vedem acum tot mai multe încercări îngrijorătoare ale executivului şi legislativului de a influenţa (…) sistemul judiciar şi submina independenţa judiciară”, potrivit Agerpres.

În acest sens, Mijatovic a citat reformele judiciare controversate ale guvernelor naţionaliste de dreapta din Ungaria şi Polonia şi a guvernului de centru-stânga din România.

În raportul meu despre România, publicat în februarie, în care am abordat, printre altele, reforma sistemului judiciar care a fost concepută în grabă, am subliniat importanța menținerii independenței sistemului judiciar și am îndemnat autoritățile să dea curs recomandărilor din Comisia de la Veneția și GRECO. Am atras atenția, printre mai multe probleme ce provoacă îngrijorări, asupra creării unei noi secții, în cadrul Procuraturii Generale din România, pentru investigarea infracțiunilor comise în cadrul sistemului judiciar și a restricțiilor privind libertatea de exprimare a magistraților”, se arată în comunicatul citat.

Uniunea Europeană, care este separată de Consiliul Europei, a lansat proceduri disciplinare împotriva Poloniei şi Ungariei pentru încălcarea valorilor fundamentale ale UE, în timp ce a ameninţat România cu măsuri similare.

În privința României, cel mai recent, Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO), organismul anticorupţie al Consiliului Europei, a transmis în cadrul rapoartelor publicate în luna iunie că țara noastră a făcut foarte puţine progrese pentru a implementa măsurile de prevenire a corupţiei printre parlamentari, judecători şi procurori şi pentru a linişti îngrijorările ridicate de controversata reformă judiciară.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, reacție la decizia CCR privind Codurile penale: Cer Parlamentului să respingă modificările aduse legislației penale, care s-au dovedit adevărate atentate la siguranța cetățeanului

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a reacționat luni la decizia Curții Constituționale privind neconstituționalitatea Codurilor penale, șeful statului transmițând că această soluție arată că că modificările aduse legislației penale de către coaliția de guvernare sunt nocive și contrare Constituției.

”Decizia pronunțată astăzi de către Curtea Constituțională, prin care s-a constatat neconstituționalitatea legilor de modificare și completare a Codului penal și a Codului de procedură penală, sancționează, pentru a doua oară, demersul legislativ al coaliției PSD-ALDE. Această soluție arată, o dată în plus, că modificările aduse legislației penale de către coaliția de guvernare sunt nocive și contrare Legii fundamentale. Adoptate de Parlament în numai câteva săptămâni, fără nicio fundamentare sau consultare cu sistemul judiciar și societatea civilă, modificările asupra legislației penale au avut un singur scop: protejarea infractorilor în detrimentul persoanelor vătămate, elaborarea unui întreg set de proceduri menite să slăbească statul și să încurajeze fenomenul infracțional”, a afirmat șeful statului într-o declarație de presă remisă CaleaEuropeană.ro.

În contextul invalidării celor două legi de către CCR, președintele Iohannis solicită coaliției PSD-ALDE ”să abandoneze pretinsa reformă în domeniul penal”.

Cer, de asemenea, Parlamentului să respingă în totalitate modificările aduse legislației penale și să revină asupra schimbărilor toxice operate deja în legile justiției, care s-au dovedit adevărate atentate la adresa siguranței cetățeanului. Adaptarea legislației la standardele statului de drept, inclusiv la jurisprudența Curții Constituționale, trebuie să se realizeze cu bună credință, transparent și în urma evaluării aprofundate a impactului intervențiilor legislative preconizate”, a mai spus președintele.

În declarația sa, șeful statului a reamintit de votul dat de cetățenii români la referendumul din 26 mai.

”Atenționez majoritatea parlamentară PSD-ALDE că respectarea votului cetățenilor dat la referendumul din 26 mai este obligatorie. În acest sens, este imperativă transpunerea cât mai urgentă în legislație a prevederilor Acordului Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României. Am inițiat acest Acord tocmai pentru a consfinți voința suverană exprimată de cetățenii români la referendum, în susținerea statului de drept și împotriva afectării independenței sistemului judiciar. Chiar dacă PSD și ALDE au refuzat semnarea documentului, acesta nu poate fi ignorat, iar prevederile sale trebuie duse la îndeplinire de către întreaga clasă politică”, a conchis Iohannis.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Curtea Constituțională a decis: Codurile penale sunt neconstituționale

Published

on

Judecătorii Curţii Constituţionale au luat luni o decizie în ceea ce priveşte constituţionalitatea modificărilor aduse Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, informează Digi24. Contestaţiile au fost depuse de Partidul Național Liberal, de Uniunea Salvați România şi de preşedintele Klaus Iohannis, iar decizia vine la câteva zile după cazul de la Caracal, în condițiile în care o parte din modificările aduse Codului penal ar fi putut ușura pedepsele pentru cei precum autorul crimelor de la Caracal.

Cele mai contestate modificări sunt cele referitoare la reducerea termenelor de prescripţie, abrogarea articolului referitor la neglijenţa în serviciu, precum şi scăderea pedepselor pentru abuzul în serviciu. 

Anterior, decizia Curții Constituționale pe Coduri Penale a fost amânată deja de 7 ori. 

Reamintim că în urmă cu trei luni Comisia Europeană a anunţat că va analiza cu atenţie proiectele de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, adoptate de Camera Deputaţilor, şi a reafirmat că România trebuie să reia urgent procesul de reformă.

La acel moment, reprezentanții majorității parlamentare PSD-ALDE au susținut că modificările sunt în concordanță cu deciziile CCR.

Votul dat în Camera Deputaților a avut loc în aceeași zi în care o delegație a Comisiei de la Veneția s-a aflat la București pentru întâlniri cu președintele Klaus Iohannis și cu ministrul Justiției. În context, președintele Klaus Iohannis și-a exprimat nemulțumirea față de adoptarea modificărilor la Codurile Penale și a criticat Parlamentul pentru rediscutarea acestor proiecte legislative de o manieră ”foarte rapidă, superficială și netransparentă”

Amintim că la începutul lunii aprilie Comisia Europeană a discutat situația statului de drept din România și a cerut Guvernului României să se abține de la orice modificare care riscă să afecteze sistemul judiciar.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending