Connect with us

MEDIU

Mecanismul de adoptare a zonelor cu nivel scăzut de emisii, în atenția Ministerului Dezvoltării: Măsura este absolut necesară pentru toți cetățenii

Published

on

© European Union, 2023/ Source: EC - Audiovisual Service

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a decis, ieri, 30 iulie,  retragerea, din procedura de transparență, a proiectului de Hotărâre a Guvernului privind metodologia de elaborare a regulilor de acces, a modului de aplicare a tarifelor, precum și a excepțiilor aferente zonelor cu nivel scăzut de emisii (ZNSE). Decizia a fost luată în vederea unei consultări mai ample atât cu partenerii din cadrul Coaliției de Guvernare, cât și cu reprezentanții structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale, ai mediului de afaceri și ai societății civile, informează ministerul. 

Proiectul, lansat în consultare publică, în data de 26 iulie a.c., are în vedere aplicarea prevederilor Legii nr. 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă, act normativ adoptat de Parlamentul României (ca urmare a consultării în cadrul Coaliției de Guvernare) și publicat în Monitorul Oficial al României pe 31 mai 2023, și care precizează că, ”în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ministerul de resort, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Ministerul Mediului – România) și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (Ministerul Transporturilor si Infrastructurii România) elaborează metodologia de elaborare a regulilor de acces, a modului de aplicare a tarifelor, precum și a excepțiilor aferente ZNSE, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului”.

În plus, Legea nr. 155/2023 reprezintă Jalonul nr. 288 în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru care a fost stabilită obligativitatea de a crea mecanismul de adoptare a zonelor cu emisii scăzute de către autoritățile publice locale, iar metodologia de elaborare a regulilor de acces, a modului de aplicare a tarifelor, precum și a excepțiilor aferente zonelor cu nivel scăzut de emisii reprezintă una dintre măsurile aferente CISC (Comitetului Interministerial privind Schimbările Climatice) – prioritatea de ordin legislativ nr. 43 din Planul stabilit pentru anul 2024.

În acest context, proiectul propus de MDLPA a fost elaborat în cadrul unui grup constituit la nivel tehnic, cu reprezentanți ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, ai Ministerului Transporturilor (prin Registrul Auto Român) și ai Ministerului Afacerilor Interne și are în vedere o abordare unitară la nivel național cu privire la criteriile și etapele necesare, astfel încât să fie stabilit un cadru de implementare cât mai facil pentru autoritățile publice locale și pentru cetățeni.

De asemenea, se acordă o maximă flexibilitate pentru autoritățile publice locale, care ar urma să stabilească localizarea zonelor cu emisii scăzute, dimensiunea acestora, clasele de vehicule pentru care este permis accesul nerestricționat (în funcție de norma de poluare și de tipul de carburant) și modul de abordare – dacă se stabilesc restricții sau tarifare (accesul în zona respectivă fiind condiționat de un tarif stabilit exclusiv de autoritatea publică locală). Prin urmare, posesorul unui vehicul non-euro nu este obligat la niciun tarif dacă nu intră într-o astfel de zonă.

Totodată, se instituie o perioadă de acomodare de un an de zile, ceea ce înseamnă că obligativitatea respectării prevederilor din Legea nr. 155/2023 și din proiectul de HG ar intra în vigoare începând cu data de 31 mai 2026.

Nu în ultimul rând, „precizăm că România se află în risc de infringement din cauza situației deficitare, chiar alarmante, a calității aerului din mai multe zone urbane din țară, unde se înregistrează creșteri ale nivelului de poluare peste media înregistrată la nivelul altor țări europene”, mai semnalează Ministerul.

Ministerul Dezvoltării reafirmă că această măsură este absolut necesară pentru toți cetățenii, contribuind la asigurarea unui mediu cu aer curat, la crearea mai multor spații de relaxare, promenadă sau interacțiune, dar și la decongestionarea traficului din zonele cu mari aglomerări urbane, fără a fi afectată mobilitatea regională.

MEDIU

2024 a fost cel mai călduros an din toate timpurile. Europa, continentul cu cea mai rapidă încălzire de pe Pământ (Copernicus Global Climate Report)

Published

on

Data source: ERA5. Credit: C3S/ECMWF.

Copernicus Global Climate Report, publicat ieri, 10 ianuarie, confirmă că anul 2024 a fost cel mai cald din toate timpurile, fiind pentru prima oară când s-a depășit temperatura medie anuală  aglobală de 1,5°C, informează un comunicat oficial al Comisiei Europene. 

Anul trecut a fost, de asemenea, cel mai cald pentru toate regiunile continentale, inclusiv Europa, cu excepția Antarcticii și Australiei.

După cum se subliniază, de asemenea, în Raportul european privind starea climei din 2023 și în Evaluarea europeană a riscurilor climatice, continentul european s-a încălzit de două ori mai rapid decât media globală începând cu anii 1980, devenind astfel continentul cu cea mai rapidă încălzire de pe Pământ. Teritoriul european din zona arctică rămâne regiunea cu cea mai rapidă încălzire de pe Pământ, iar schimbările în circulația atmosferică favorizează valuri de căldură estivale mai frecvente. De asemenea, ghețarii se topesc și se produc schimbări în structura precipitațiilor.

Frecvența și gravitatea generală a fenomenelor meteorologice extreme sunt în creștere. Temperaturile la suprafața mării au rămas excepțional de ridicate, perioada iulie – decembrie 2024 fiind a doua cea mai caldă înregistrată pentru această perioadă a anului, după 2023.

UE s-a angajat să sprijine acțiunile globale privind clima și să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. UE a convenit asupra unor obiective și a unei legislații pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, iar Comisia a recomandat deja un obiectiv de reducere netă a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 90% pentru 2040. În aprilie 2024, Comisia a publicat o comunicare privind modul de pregătire eficientă a UE pentru riscurile climatice și de creștere a rezilienței la schimbările climatice.

Copernicus, ochii Europei pe Pământ, este componenta de observare a Pământului a programului spațial al Uniunii Europene. Finanțat de UE, Copernicus este un instrument unic care privește planeta noastră și mediul său în beneficiul tuturor cetățenilor europeni.

Continue Reading

MEDIU

Ministrul Finanțelor a discutat cu Comisia Europeană despre finanțarea industriei metalurgice și chimice din România în procesul de decarbonizare

Published

on

© Marcel Boloș - Facebook

Ministrul Finanțelor, prezent în vizită de lucru la Bruxelles, a avut o întrevedere cu reprezentnați ai Comisiei Europene, unde au fost stabilte detalii pentru instrumentele financiare dedicate revitalizării industriei românești, în contextul planului european de decarbonizare. 

„Împreună cu reprezentanții Comisiei Europene, am pus la punct ultimele detalii pentru aprobarea schemei de ajutor de stat pentru decarbonizarea proceselor de producție industrială, inițiativă din cadrul progrmaului România Produce. Ne-am asumat să susţinem producătorii din industria metalurgică și din industria chimică, piloni ai producției industriale din România. După cum știți, se confruntă cu provocări majore: consumul mare de energie și nevoia urgentă de modernizare pentru a rămâne competitive”, a transmis ministrul într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

Potrivit acestuia, Comisia Europeană a mai autorizat astfel de scheme în Italia și Cehia, care s-au dovedit de mare succes.

De asemenea, MF vrea să ofere sprijin financiar direct, în valoare de 5 miliarde de lei, pentru electrificarea proceselor de producție, utilizarea hidrogenului verde și reducerea consumului de energie: „Este o măsură practică, dar și una de viziune. Fără acest sprijin, riscăm să pierdem investiții și să vedem cum alte țări își transformă economiile.”

În cadrul reuniunii s-a discutat despre  capitalizarea EximBank și CEC Bank, în condiții de piață, pentru a le consolida capacitatea să sprijine proiectele strategice ale companiilor românești: „Este un obiectiv important pentru noi să stimulăm competitivitatea firmelor românești pe piețele internaționale și să încurajăm investițiile în sectoarele cu potențial de creștere.”

Totodată, Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a participat la reuniunea Consiliului ECOFIN de la Bruxelles, unde au fost abordate subiecte strategice pentru viitorul economic al Uniunii Europene.

Ministrul Marcel Boloș a subliniat importanța identificării rapide a unui compromis pentru implementarea acestor reforme, înființarea Autorității Vamale a UE și a Centrului de Date Vamale al UE, fiind pași esențiali pentru o Uniune Vamală mai eficientă.

Marcel Boloș a apreciat progresul realizat, subliniind nevoia unui echilibru între ambițiile climatice, specificitățile statelor membre și competitivitatea economiei UE.

Reamintim că Planurile bugetar-structurale ale statelor membre au fost o altă temă de pe agendă. România este una dintre cele cinci state membre care beneficiază de o perioadă extinsă de ajustare de șapte ani în cadrul procedurii de deficit excesiv. 

   Citiți și: Marcel Boloș: România este printre cele cinci state cărora UE le-a acceptat reducerea deficitului bugetar într-o perioadă de șapte ani în loc de patru

Continue Reading

MEDIU

Comisia Europeană alocă 4,6 mld. euro pentru a accelera implementarea tehnologiilor inovatoare de decarbonizare în Europa

Published

on

©️ European Union / EC - Audiovisual Service

În prima săptămână a noului său mandat, Comisia Europeană alocă 4,6 miliarde de euro pentru a stimula tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete, producția de celule de baterii pentru vehiculele electrice și hidrogenul din surse regenerabile în cadrul Fondului pentru Inovare, transmite Executivul European într-un comunicat oficial. 

Comisia lansează două noi cereri de propuneri cu un buget de 3,4 miliarde EUR pentru a accelera implementarea tehnologiilor inovatoare de decarbonizare în Europa, inclusiv a bateriilor pentru vehiculele electrice. De asemenea, Comisia lansează cea de a doua licitație a Băncii Europene pentru Hidrogen pentru a accelera producția de hidrogen din surse regenerabile în Spațiul Economic European (SEE), cu un buget de 1,2 miliarde EUR din fonduri UE, plus peste 700 de milioane EUR din trei state membre. Atât cererile de propuneri, cât și licitația sunt finanțate de Fondul pentru inovare, utilizând veniturile provenite din schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).

Toate cele trei cereri de propuneri includ noi criterii de reziliență pentru a stimula industria europeană. Licitația pentru baterii și licitația băncii de hidrogen vor include, de asemenea, criterii specifice de reziliență pentru a proteja Europa împotriva dependenței de un singur furnizor.

Cele două cereri de propuneri subliniază angajamentul UE de a consolida poziția de lider a Europei și capacitatea sa de producție în domeniul tehnologiilor inovatoare, de vârf și cu zero emisii nete, urmărind în același timp calea către neutralitatea climatică până în 2050.

Cererea generală de propuneri pentru tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, în valoare de 2,4 miliarde EUR (cererea IF24), sprijină proiecte de decarbonizare de diferite dimensiuni, precum și proiecte axate pe fabricarea de componente pentru energia din surse regenerabile, stocarea energiei, pompele de căldură și producția de hidrogen.

Pentru prima dată, o cerere de propuneri în valoare de 1 miliard EUR pentru fabricarea de celule de baterii pentru vehicule electrice (bateriaIF24)va sprijini proiecte care pot produce celule de baterii inovatoare pentru vehicule electrice sau pot implementa tehnici, procese și tehnologii de fabricație inovatoare.

Comisia și Banca Europeană de Investiții (BEI) au inițiat un nou parteneriat pentru a sprijini investițiile în sectorul producției de baterii din UE. Acest parteneriat va beneficia de o suplimentare cu 200 de milioane EUR (garanție de împrumut) a programului InvestEU din Fondul pentru inovare. Banii vor fi direcționați pentru a sprijini proiecte inovatoare de-a lungul lanțului valoric european de fabricare a bateriilor, pentru a aborda provocările de finanțare, permițând operațiuni suplimentare de împrumut de risc ale BEI în următorii trei ani. 

Comisia lansează, de asemenea, a doua licitație în cadrul Băncii Europene pentru Hidrogen, prin intermediul Fondului pentru inovare (licitație IF24). Acesta va aloca 1,2 miliarde EUR din veniturile sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) pentru a sprijini producătorii de hidrogen clasificat drept combustibil din surse regenerabile de origine nebiologică (RFNBO) situați în Spațiul Economic European (SEE).

Etapele următoare

Promotorii de proiecte pentru tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete și cererile de propuneri pentru baterii trebuie să se aplice până la 24 aprilie 2025, ora 17:00 (CET), atât cererilor de propuneri din cadrul Fondului pentru inovare, prin intermediul portalului de finanțare și licitații al UE. Solicitanții sunt încurajați să participe la Ziua de informare, care va avea loc online în perioada 17-18 decembrie 2024. Se preconizează că solicitanții selectați vor semna acorduri de grant până în primul trimestru al anului 2026.


Cu un venit estimat la 40 de miliarde de euro din schema UE de comercializare a certificatelor de emisii în perioada 2020-2030, Fondul pentru inovare urmărește să creeze stimulente financiare pentru ca întreprinderile și autoritățile publice să investească în tehnologii de vârf cu emisii scăzute de dioxid de carbon și să sprijine tranziția Europei către neutralitatea climatică.

Fondul pentru inovare a alocat deja aproximativ 7,2 miliarde de euro pentru peste 120 de proiecte inovatoare prin intermediul cererilor sale de propuneri anterioare. Rezultatele cererii de propuneri IF23 au majorat valoarea totală a sprijinului la 12 miliarde de euro pentru peste 200 de proiecte.

De asemenea, prin intermediul primei licitații, Comisia a alocat granturi în valoare de aproape 700 de milioane EUR pentru sprijinirea a 6 proiecte de producere a hidrogenului din surse regenerabile de origine nebiologică. (Licitație IF23). În plus, licitația IF23 a inclus, de asemenea, o contribuție de 350 de milioane EUR din partea Germaniei în cadrul schemei „Licitații ca serviciu”.    

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
U.E.25 minutes ago

Macron și Tusk vor semna la Nancy pe 9 mai, de Ziua Europei, un “tratat premium” Franța-Polonia privind apărarea și securitatea

U.E.55 minutes ago

Aderarea Ucrainei la UE: Robert Fico și Viktor Orban se opun abolirii unanimității în deciziile de politică externă

NATO11 hours ago

70 de ani de la aderarea Germaniei la NATO: A trecut vremea când Alianța dorea să “țină Germania la pământ”. Acum “germanii s-au ridicat”, exact ceea ce ne trebuie în fața unui pericol mai mare

U.E.15 hours ago

Viitorul cancelar german avertizează că „Europa unită este amenințată” atât de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, cât și de ascensiunea electorală a extremei drepte pe plan extern

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană este în contact cu autoritățile din Spania și Portugalia pentru ”a înțelege cauza principală și impactul” întreruperii majore de curent

ROMÂNIA17 hours ago

Angel Tîlvăr, întrevedere cu comisarul european pentru apărare: „Investițiile în apărare reprezintă nu doar o necesitate de securitate, ci și o oportunitate de consolidare a solidarității europene”

ENERGIE17 hours ago

Ministrul energiei, după întreruperile majore de curent în Spania și Portugalia: România nu are nicio problemă în sistemul energetic național

SUA17 hours ago

UE salută criticile lui Trump cu privire la atacurile Rusiei în Ucraina și afirmă că sprijinul Coreei de Nord acordat Moscovei arată disperarea Kremlinului

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Vladimir Putin anunță un armistițiu de trei zile în Ucraina, între 8 și 10 mai

U.E.18 hours ago

Spania, Portugalia și regiuni din Franța, afectate de o pană majoră de curent. Cauza producerii, neclară

ROMÂNIA5 days ago

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

NATO7 days ago

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

ROMÂNIA2 weeks ago

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

ROMÂNIA3 weeks ago

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

ROMÂNIA3 weeks ago

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

NATO3 weeks ago

Bolojan și MApN afirmă că “nu există nicio informație oficială” din partea SUA de a retrage militari din România. Poziția strategică și Baza Mihail Kogălniceanu, printre argumentele României în a evita o dezangajare SUA pe flancul estic

ROMÂNIA3 weeks ago

Bolojan pune Palatul Cotroceni la dispoziția candidaților la funcția de președinte pentru dezbateri: În afară de holograme, să vedem candidați, programe și idei

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE4 weeks ago

INTERVIU Stefano Scarpetta, director al Departamentului ELS în cadrul OCDE, apreciază că tarifele anunțate de Trump ar putea genera o creștere a prețurilor la anumite produse și servicii: OCDE este un loc foarte sigur pentru dialog constructiv

ROMÂNIA4 weeks ago

Marcel Ciolacu: Investitorii români și străini au încredere în potențialul nostru economic. De aceea pun la bătaie atâția bani

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE4 weeks ago

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, prezintă ”trei beneficii clare” ale aderării României la OCDE: Simplificare și debirocratizare, creșterea capacității de împrumut pentru companii și IMM-uri, creșterea ratingului de țară

Trending