Connect with us

U.E.

Media și jurnaliștii se declară ”alarmaţi de creşterea dezinformării online în timpul pandemiei” și solicită Uniunii Europene ”instrumente eficiente pentru a evalua mai bine şi a trata problema cu succes”

Published

on

Organizații reprezentând radiodifuzori, editori și jurnaliști au solicitat luni Comisiei Europene ”măsuri mai puternice” față de platformele de internet pentru combaterea dezinformării, anunță France Press, citat de Agerpres.

Declarația comună, semnată cu precădere de Federația europeană a jurnaliștilor, Consiliul european al editorilor și Asociația televiziunilor comerciale europene (ACT), vine după ce Comisia Europeană a prezentat strategia sa de combatere a dezinformării privind pandemia de coronavirus.

Semnatarii se declară ”alarmaţi de creşterea dezinformării online în timpul pandemiei”, care a avut ”un impact devastator asupra eforturilor instituţiilor de sănătate publică”.

Aceștia consideră că acel ”cod de bune practici” european, semnat în 2018 de platformele de internt, ”s-a dovedit inadecvat pentru a trata sursa și moarele de dezinformare propagată online”.

În acest context, ”este urgent să dispunem de instrumente eficiente pentru a evalua mai bine și a trata problema cu succes”, au semnalat aceștia, apreciind că ”Europa depinde prea mult de bunăvoința actorilor sistemici”.

Printre ”măsurile cele mai stricte” solicitate figurează ”un regim de sancţiuni” pentru a-i obliga pe ”cosemnatarii codului de bune practici să fie incitaţi să acţioneze”.

Aceste măsuri trebuie ”să stimuleze mai degrabă decât să penalizeze media”, adică ”trebuie să garanteze libertatea jurnalistică, drepturile fundamentale şi libertatea editorială”.

Aceștia solicită ca dialogul cu platformele să se efectueze într-un mod mai ”structurat”, în vreme ce ”un anumit număr de comisari” să trateze direct cu platforme.

La începutul lunii iunie, Comisia Europeană, prin Înaltul Reprezentat al UE Josep Borrell și vicepreședintele Comisiei Europene Vera Jourova, a prezentat o nouă cale de urmat pentru combaterea dezinformării și au evaluat măsurile care au fost luate deja la nivel european.

Astfel, pentru prima dată, autoritățile de la Bruxelles acuză China că se face vinovată de răspândirea dezinformării online.

Citiți și:
Înțelegerea și combaterea dezinformării: Observatorul European al mass-mediei digitale (EDMO), finanțat de UE, și-a început activitatea

Uniunea Europeană a combătut în mod activ dezinformarea începând din 2015. Ca urmare a deciziei Consiliului European din martie 2015, în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) a fost înființat grupul operativ East Stratcom.În 2016, s-a adoptat Cadrul comun privind contracararea amenințărilor hibride, urmat în 2018 de Comunicarea comună privind creșterea rezilienței și consolidarea capacităților de reacție la amenințările hibride.

Planul de acțiune împotriva dezinformării din decembrie 2018 a evidențiat patru piloni care stau la baza luptei UE împotriva dezinformării: 1) îmbunătățirea capacității de a detecta, analiza și denunța dezinformarea; 2) consolidarea răspunsurilor coordonate și comune, în special prin intermediul sistemului de alertă rapidă; 3) mobilizarea sectorului privat pentru combaterea dezinformării; 4) informarea cetățenilor și îmbunătățirea rezilienței la nivelul societății.

În octombrie 2018, Facebook, Google, Twitter și Mozilla, alături de organismele profesionale care reprezintă platformele online, sectorul publicitar și agențiile de publicitate, au semnat Codul de bune practici, ca instrument de autoreglementare pentru combaterea dezinformării. Microsoft a aderat la cod în 2019. În octombrie 2019, semnatarii au prezentat autoevaluări. Comisia va publica o evaluare cuprinzătoare în următoarele săptămâni.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Papa Francisc s-a rugat pentru victimele exploziei din Liban în bazilica papală Santa Maria Maggiore din Roma

Published

on

© Vatican News

Papa Francisc s-a rugat miercuri într-o bazilică din Roma pentru Liban, după o explozie în portul din Beirut care a ucis peste 100 de persoane și a rănit alte câteva mii, a anunțat Vaticanul într-un comunicat.

Suveranul Pontif, în vârstă de 83 de ani, a părăsit Vaticanul și s-a deplasat către Bazilica Santa Maria Maggiore, aproape de gara principală din Roma, pentru a participa la ceremonia religioasă de pe 5 august care marchează hramul bazilicii papale construite în urmă cu aproximativ 16 secole. 

„Ieri la Beirut, în apropierea portului, au avut loc explozii masive care au provocat zeci de morți, au rănit mii de oameni și au provocat distrugeri grave”, a spus Papa.

„Să ne rugăm pentru victime, pentru familiile lor; și să ne rugăm pentru Liban pentru ca, prin dedicarea tuturor elementelor sale sociale, politice și religioase, să se poată confrunta cu acest moment extrem de tragic și dureros și, cu ajutorul comunității internaționale, să depășească gravele crize pe care le întâmpină “, s-a rugat Papa.

Libanul este în doliu după ce o explozie masivă a izbucnit marți seara în capitala Beirut și zonele înconjurătoare, ucigând cel puțin 100 de oameni și rănind alte câteva mii, multe victime fiind încă prinse sub dărâmături.

Potrivit autorităților locale, exploziile devastatoare au fost cauzate de inflamarea a 2750 tone de azotat de amoniu depozitate într-un depozit din portul capitalei libaneze.

Continue Reading

U.E.

Explozii la Beirut: Președintele Franței Emmanuel Macron merge joi în capitala Libanului pentru “a se întâlni cu toţi actorii politici”

Published

on

© Council of the European Union

Emmanuel Macron se va deplasa joi în Liban pentru “a se întâlni cu toţi actorii politici” după exploziile care au devastat Beirutul şi care s-au soldat cu cel puţin 100 de morţi şi mii de răniţi, a anunţat preşedinţia franceză, citată de AFP.

Şeful statului francez se va întâlni cu omologul său libanez Michel Aoun şi prim-ministrul Hassan Diab, într-un moment în care Franţa şi-a declarat solidaritatea cu Libanul şi a trimis personal şi ajutor material pentru a le veni în ajutor autorităţilor de la Beirut, a precizat Palatul Elysée, potrivit Agerpres.

Un anunț ulterior a fost făcut și de Emmanuel Macron pe pagina sa de Facebook.

“Mă voi duce mâine la Beirut să ma întâlnesc poporul libanez pentru a le aduce mesajul fraternității și solidarității din partea francezilor. Vom discuta situația cu autoritățile politice”, a spus Macron.


Miercuri după-amiază, prim-ministrul francez Jean Castex îi va reuni pe principalii miniştri implicaţi pentru “a coordona ansamblul ajutoarelor pe care le vom trimite la faţa locului”, conform sursei citate.

“Trei avioane pleacă astăzi spre Beirut, unul de la Marsilia (sud), cu echipe de lucrători medicali care pot interveni imediat, şi două de pe aeroportul (parizian n.r.) Roissy cu 25 de tone de material şi echipe de securitate ale Ministerului de Interne”, a precizat la rândul său şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves le Drian.

Avioanele care pleacă de pe aeroportul Roissy urmează să decoleze în jurul prânzului, urmând să ajungă la destinaţie câteva ore mai târziu.

La Marsilia, pompierii navali au trimis material de urgenţă şi o echipă medicală de nouă persoane în Liban, a precizat serviciul lor de comunicare.

Ei s-au îmbarcat la bordul unui avion privat pus la dispoziţie de directorul general al companiei CMA-CGM, unul dintre liderii mondiali în transportul maritim. Acesta, Rodolphe Saadé, este de origine libaneză.

“Atunci când suntem încercaţi prietenii trebuie să fie aproape şi noi suntem”, a subliniat Jean-Yves Le Drian, după ce a discutat telefonic cu omologul său libanez Charbel Wehbe.

Franţa va avea de altfel “iniţiative în zilele care urmează” pentru a mobiliza ajutorul internaţional necesar, în special la nivel european, pentru a oferi asistenţă imediată Libanului, a mai precizat şeful diplomaţiei franceze, fără a furniza amănunte suplimentare.

“Pentru moment, este timpul ca solidaritatea internaţională să se arate”, a spus Jean-Yves Le Drian, atrăgând atenţia asupra distrugerii portului precum şi a “necesităţii alimentare indispensabile întrucât silozurile cu cereale au explodat şi ele”.

Cele două explozii foarte puternice din portul Beirut s-au soldat marţi cu cel puţin 100 de morţi şi mii de răniţi, iar sute de mii de oameni au rămas fără locuinţe. Exploziile au provocat scene de devastare şi panică în capitala libaneză, declarată oraş “sinistrat”.

Guvernul libanez pune exploziile pe seama unei încărcături de nitrat de amoniu depozitată în port “fără măsuri de siguranţă”.

Continue Reading

Siegfried Mureșan

Viceliderul grupului PPE Siegfried Mureșan: Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19, transmite eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru bugete, în cadrul unui comunicat remis caleaeuropeana privind ajutorul economic de criză pus la dispoziție de UE statelor membre și măsurile luate de Guvernul României din bani europeni. 

„Deciziile luate încă din luna martie la nivelul Uniunii Europene și aprobate de Parlamentul European au contribuit semnificativ la combaterea crizei generate de COVID-19, atât în România, cât și în celelalte țări membre ale Uniunii Europene. Comisia Europeană a propus, iar Parlamentul European a aprobat în luna martie ca 37 de miliarde de euro din Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2020 să fie folosite pentru cheltuieli urgente privind gestionarea pandemiei de COVID-19. Prin deblocarea acestor sume, am putut sprijini din timp pacienții, cadrele medicale, angajații și toate categoriile sociale afectate de criza COVID-19”, spune Siegfried Mureșan.

Acesta precizează că „3,1 miliarde de euro din aceste fonduri au fost puse la dispoziția României”, iar banii au fost folosiți, printre altele, în cadrul următoarelor măsuri luate de Guvern:

  • 350 de milioane de euro au fost alocate pentru dotarea spitalelor cu echipamente necesare luptei cu criza COVID-19
  • 300 de milioane de euro au fost alocate pentru plata șomajului tehnic al angajaților companiilor nevoite să-și reducă activitatea din cauza pandemiei.
  • 225 de milioane de euro au fost folosite pentru achiziția de ajutoare sub formă de produse alimentare și igienă corporală pentru peste un milion de români care se află în situații defavorizate sau risc de sărăcie. 
  • 120 de milioane de euro au fost alocate pentru plata unui spor de risc cadrelor medicale din prima linie și 30 de milioane de euro pentru asistenții sociali care au grijă de persoane vârstnice sau din categorii vulnerabile.
  • 682 de milioane de euro au fost alocate pentru dotarea infrastructurii pentru situații de urgență

În plus, amintește Mureșan, Guvernul României a aprobat un buget de 1 miliard de euro pentru sprijinirea IMM-urilor în contextul crizei COVID-19, iar banii provin atât din fonduri europene, cât și de la bugetul de stat.

Nu în ultimul rând, vicepreședintele grupului PPE menționează că României îi revin aproximativ 33 de miliarde de euro din acest pachetul de redresare de 750 miliarde de euro al UE, iar banii „vor putea fi folosiți pentru finanțarea Planului de Investiții și Relansare Economică anunțat de Guvernul României la începutul lunii iulie.”

„Pentru următorii ani, Consiliul European a aprobat un Pachet de Redresare Economică al Uniunii Europene în valoare totală de 750 de miliarde de euro cu care va sprijini țările membre să își finanțeze propriile planuri naționale de redresare economică. Accentul va fi pus pe investiții în modernizarea statelor membre. Banii vor merge în digitalizare, în economia verde, în modernizarea spitalelor și a școlilor. Scopul este să accelerăm redresarea economică prin investiții care să ne facă economiile mai productive și mai competitive”.

Citiți și Op-ed Vicepreședintele grupului PPE Siegfried Mureșan: Cum vom folosi banii din Facilitatea de Reziliență de 670 de miliarde de euro

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending