Connect with us

U.E.

Media și jurnaliștii se declară ”alarmaţi de creşterea dezinformării online în timpul pandemiei” și solicită Uniunii Europene ”instrumente eficiente pentru a evalua mai bine şi a trata problema cu succes”

Published

on

Organizații reprezentând radiodifuzori, editori și jurnaliști au solicitat luni Comisiei Europene ”măsuri mai puternice” față de platformele de internet pentru combaterea dezinformării, anunță France Press, citat de Agerpres.

Declarația comună, semnată cu precădere de Federația europeană a jurnaliștilor, Consiliul european al editorilor și Asociația televiziunilor comerciale europene (ACT), vine după ce Comisia Europeană a prezentat strategia sa de combatere a dezinformării privind pandemia de coronavirus.

Semnatarii se declară ”alarmaţi de creşterea dezinformării online în timpul pandemiei”, care a avut ”un impact devastator asupra eforturilor instituţiilor de sănătate publică”.

Aceștia consideră că acel ”cod de bune practici” european, semnat în 2018 de platformele de internt, ”s-a dovedit inadecvat pentru a trata sursa și moarele de dezinformare propagată online”.

În acest context, ”este urgent să dispunem de instrumente eficiente pentru a evalua mai bine și a trata problema cu succes”, au semnalat aceștia, apreciind că ”Europa depinde prea mult de bunăvoința actorilor sistemici”.

Printre ”măsurile cele mai stricte” solicitate figurează ”un regim de sancţiuni” pentru a-i obliga pe ”cosemnatarii codului de bune practici să fie incitaţi să acţioneze”.

Aceste măsuri trebuie ”să stimuleze mai degrabă decât să penalizeze media”, adică ”trebuie să garanteze libertatea jurnalistică, drepturile fundamentale şi libertatea editorială”.

Aceștia solicită ca dialogul cu platformele să se efectueze într-un mod mai ”structurat”, în vreme ce ”un anumit număr de comisari” să trateze direct cu platforme.

La începutul lunii iunie, Comisia Europeană, prin Înaltul Reprezentat al UE Josep Borrell și vicepreședintele Comisiei Europene Vera Jourova, a prezentat o nouă cale de urmat pentru combaterea dezinformării și au evaluat măsurile care au fost luate deja la nivel european.

Astfel, pentru prima dată, autoritățile de la Bruxelles acuză China că se face vinovată de răspândirea dezinformării online.

Citiți și:
Înțelegerea și combaterea dezinformării: Observatorul European al mass-mediei digitale (EDMO), finanțat de UE, și-a început activitatea

Uniunea Europeană a combătut în mod activ dezinformarea începând din 2015. Ca urmare a deciziei Consiliului European din martie 2015, în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) a fost înființat grupul operativ East Stratcom.În 2016, s-a adoptat Cadrul comun privind contracararea amenințărilor hibride, urmat în 2018 de Comunicarea comună privind creșterea rezilienței și consolidarea capacităților de reacție la amenințările hibride.

Planul de acțiune împotriva dezinformării din decembrie 2018 a evidențiat patru piloni care stau la baza luptei UE împotriva dezinformării: 1) îmbunătățirea capacității de a detecta, analiza și denunța dezinformarea; 2) consolidarea răspunsurilor coordonate și comune, în special prin intermediul sistemului de alertă rapidă; 3) mobilizarea sectorului privat pentru combaterea dezinformării; 4) informarea cetățenilor și îmbunătățirea rezilienței la nivelul societății.

În octombrie 2018, Facebook, Google, Twitter și Mozilla, alături de organismele profesionale care reprezintă platformele online, sectorul publicitar și agențiile de publicitate, au semnat Codul de bune practici, ca instrument de autoreglementare pentru combaterea dezinformării. Microsoft a aderat la cod în 2019. În octombrie 2019, semnatarii au prezentat autoevaluări. Comisia va publica o evaluare cuprinzătoare în următoarele săptămâni.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

PPE

Donald Tusk, mesaj către regimul din Rusia după manifestațiile pro-Navalnîi: “Nu puteți să puneți întreaga națiune după gratii”

Published

on

© Donald Tusk/ Twitter

Președintele Partidului Popular European, Donald Tusk, a reacționat sâmbătă față de evoluțiile manifestanților din Rusia, acolo unde mii de cetățeni au ieșit pe străzi în semn de susținere față de opozantul Aleksei Navalnîi, iar sute de persoane au fost arestate de forțele de ordine.

Îl puteți reține pe Navalnîi, pe soția lui sau sute dintre susținătorii lor, dar nici măcar voi nu puteți să puneți întreaga națiune după gratii“, a scris, pe Twitter, ex-președintele Consiliului European și fostul prim-ministru polonez.

Câteva mii de manifestanţi – 4.000, potrivit Ministerului de Interne rus, cel puţin 10.000, potrivit estimărilor Reuters – au sfidat interdicţia autorităţilor de a se reuni şi s-au strâns la Moscova pentru a-şi manifesta sprijinul faţă de principalul oponent al Kremlinului, Aleksei Navalnîi.

“Rusia va fi liberă”, “Putin e un asasin”, scanda mulţimea compactă, reunită în piaţa Puşkin din centrul Moscovei, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Poliţia a arestat peste 350 de persoane în întreaga Rusie cu prilejul protestelor organizate în câteva zeci de oraşe la apelul lui Navalnîi. Între persoanele arestate se numără și soția lui Aleksei Navalnîi, Iulia.

Poliţia rusă a reţinut-o sâmbătă pe Iulia Navalnîia – soţia principalului opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, aflat în detenţie – la un protest care are loc la Moscova, după cum a anunţat chiar ea pe contul ei de Instagram, dintr-o dubă a poliţiei, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

“Scuzaţi calitatea proastă (a fotografiei), lumina este proastă în duba poliţiei”, a scris Iulia pe pagina ei de Instagram, postând un selfie făcut din interiorul vehiculului de poliţie.

Echipa lui Navalnîi a publicat pe tot parcursul dimineţii de sâmbătă înregistrări video de la aceste proteste, unde mulţimi formate din zeci, sute şi chiar mii de oameni au scandat sloganuri precum “Putin hoţul”, “Navalnîi, suntem alături de tine” sau “libertate pentru prizonierii politici”.

Primele manifestaţii au avut loc sâmbătă în Orientul Extrem rus şi în Siberia, îndeosebi la Vladivostok, Habarovsk, Novosibirsk şi Cita, sub supravegherea unor importante efective de poliţie. Iar, în unele locuri, reprimarea a fost brutală, notează AFP. Arestările au fost deosebit de violente la Vladivostok, port rus la Oceanul Pacific, unde poliţişti antirevoltă i-au urmărit pe manifestanţi şi i-au lovit cu bastoanele, potrivit unui video al AFP.

Circa 2.000 de oameni au protestat şi la Sankt Petersburg, al doilea oraş al ţării şi locul de baştină al preşedintelui Vladimir Putin. Şi aici poliţia a făcut zeci de arestări.

Opozantul rus Alexei Navalnîi a fost arestat duminica trecută la punctul de control al paşapoartelor de pe aeroportul Şeremetievo din Moscova. Navalnîi a revenit de la Berlin, unde fusese internat din august pentru a fi tratat după otrăvirea cu agent neurotoxic Noviciok, deşi ştia că ar putea fi arestat.

Occidentul și-a manifestat solidaritatea cu opozantul rus, a criticat deciziile autorităților de la Moscova de a-l reține pe Navalnîi, solicitând eliberarea imediată a acestuia, iar Parlamentul European a cerut “oprirea imediată” a finalizării gazoductului Nord Stream 2 și revizuirea relațiilor UE-Rusia după arestarea liderului opoziției.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Pledez pentru adoptarea rapidă în România a legislației privind reglementarea muncii de la distanță. Dreptul la deconectare trebuie să devină fundamental

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) a pledat vineri pentru adoptarea rapidă în România a legislației privind reglementarea muncii de la distanță în contextul unui vot dat în Parlamentul European ca pentru ca ”dreptul la deconectare” să devină unul fundamental.

“Această pandemie ne-a demonstrat tuturor cât de nocivă poate fi cultura ”prezenței permanente” pe care o poate solicita telemunca. Telemunca are avantajele sale certe, pentru că a permis păstrarea multor locuri de muncă. Însă trecerea în online a însemnat, pentru un număr alarmant de cetățeni europeni, un volum de muncă nesănătos: cazurile de extenuare, anxietate și boli psihice au crescut în această perioadă. Mulți psihologi europeni anunță chiar o criză a depresiei după ”coronacriză”, a spus Corina Crețu, într-o postare Facebook.

Ea a precizat că acesta este motivul pentru care a votat în Parlamentul European pentru limite clare ale telemuncii și pentru dreptul celor care lucrează pe calculator, de acasă, de a se ”deconecta” după orele de lucru fără a fi sancționați.

“Sper ca, astfel, să se poată restabili – măcar parțial – echilibrul dintre viața profesională și cea personală a multor dintre cei a căror activitate a trecut în online”, a completat europarlamentarul român.

“Îmi doresc ca România să implementeze cât mai rapid această legislație, astfel încât să fie protejată sănătatea psihică și fizică a celor care, în condițiile foarte dificile ale pandemiei, au făcut eforturi foarte mari pentru a munci de acasă, transformându-și fundamental programul, viața personală și cea de familie”, a conchis Corina Crețu.

Parlamentul European cere un act legislativ al Uniunii care să garanteze lucrătorilor dreptul de a se deconecta digital de la lucru fără repercusiuni negative.

Eurodeputații îi cer Comisiei Europene să propună o lege care să le permită persoanelor care lucrează digital să se deconecteze de la muncă în afara programului de lucru. Legislația ar mai trebui să stabilească cerințe minime pentru munca de la distanță și să clarifice condițiile de muncă, orele de lucru și perioadele de odihnă.

Reuniți în prima sesiune plenară din 2021, deputații europeni au votat această inițiativa legislativă a Parlamentului cu 472 voturi pentru, 126 împotrivă și 83 abțineri.

Potrivit eurodeputaților, utilizarea pe scară tot mai largă a instrumentelor digitale în scopuri profesionale a dus la apariția unei culturi de a fi „conectați în permanență”. Acest lucru are un impact negativ asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată a angajaților. Munca de acasă a fost esențială pentru a proteja anumite locuri de muncă și companii în timpul crizei generate de COVID-19. Totuși, efectele combinate ale unui program de lucru prelungit și ale unor exigențe mai mari au condus la creșterea numărului de cazuri de anxietate, depresie, epuizare și de alte probleme legate de sănătatea fizică și mentală.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Prima reuniune UE – SUA în era Joe Biden a avut loc: Bogdan Aurescu a subliniat “sprijinul ferm al României pentru consolidarea rezilienței strategice transatlantice”

Published

on

© Photo Collage (US State Department/ European Union, 2020)

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat vineri, 22 ianuarie 2021, la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din statele membre UE cu Trimisul Special al SUA pentru climă John Kerry, fost Secretar de Stat al SUA, desfășurată în format videoconferință, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. De altfel, reuniunea în sistem videoconferință a reprezentat primul dialog transatlantic între Uniunea Europeană și SUA după instalarea administrației Joe Biden la Washington.

Reuniunea a prilejuit un schimb de opinii pe tema diplomației și securității climatice și a consolidării cooperării dintre Uniunea Europeană și SUA pe acest subiect, inclusiv în perspectiva reuniunii Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), care va avea loc la Glasgow, în luna noiembrie 2021, mai precizează MAE.

Ministrul Bogdan Aurescu a salutat prioritatea acordată de noua Administrație americană dialogului cu Uniunea Europeană și cu statele sale membre prin organizarea, imediat după instalarea noului Președinte al SUA, a acestor consultări cu UE, ceea ce simbolizează angajamentul comun pentru o agendă transatlantică reînnoită. În acest context a subliniat sprijinul ferm al României pentru o cooperare solidă între UE și SUA în consolidarea rezilienței strategice transatlantice.

De asemenea, a apreciat deschiderea SUA pentru promovarea și asumarea unor obiective ambițioase în domeniul climatic. În acest cadru, a salutat puternic decizia părții americane de revenire în Acordul de la Paris.

Citiți și Președintele Joe Biden a semnat revenirea SUA în Acordul climatic de la Paris. Uniunea Europeană salută decizia

Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat importanța unei coordonări transatlantice sporite, dat fiind potențialul acesteia de a impulsiona angajamente mai ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de asumare a obiectivului neutralității climatice și din partea altor parteneri și economii importante la nivel global. A menționat, în acest sens, importanța securității energetice, precum și prioritatea revitalizării Consiliului Energetic UE-SUA, format care contribuie la stabilirea abordărilor și priorităților comune în domeniu, cu relevanță și asupra obiectivului combaterii schimbărilor climatice.

În acest context, oficialul român a evidențiat rolul esențial al diplomației climatice pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris și crearea premiselor pentru obținerea de rezultate semnificative în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice din toamna acestui an.  

Trimisul Special al SUA pentru climă John Kerry a transmis, la rândul său, hotărârea noii Administrații SUA de a coopera îndeaproape cu Uniunea Europeană și cu statele membre pentru gestionarea provocărilor comune și asumarea unui leadership global comun. A reconfirmat angajamentul ferm al SUA în domeniul schimbărilor climatice, al adaptării și rezilienței.

Reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din statele membre UE cu Trimisul special al SUA pentru climă John Kerry, facilitată de partea daneză, a vizat inclusiv coordonarea miniștrilor de externe europeni înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe din 25 ianuarie. La reuniune au mai participat Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, și vicepreședintele executiv al Comisiei Europene responsabil pentru Pactul Ecologic European, Frans Timmermans.

Continue Reading

Facebook

PPE37 mins ago

Donald Tusk, mesaj către regimul din Rusia după manifestațiile pro-Navalnîi: “Nu puteți să puneți întreaga națiune după gratii”

RUSIA56 mins ago

Mii de cetățeni protestează în Rusia în semn de sprijin pentru Aleksei Navalnîi: “Rusia va fi liberă. Putin e un asasin”. Soția lui Navalnîi, arestată

POLITICĂ1 hour ago

Premierul Florin Cîțu: România, printre țările care au pregătit foarte bine campania de vaccinare. Păstrăm obiectivul de a vaccina 10,4 milioane de români până în septembrie

Corina Crețu3 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Pledez pentru adoptarea rapidă în România a legislației privind reglementarea muncii de la distanță. Dreptul la deconectare trebuie să devină fundamental

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Prima întâlnire a lui Joe Biden cu un lider străin: Președintele SUA și premierul Canadei Justin Trudeau se vor întâlni luna viitoare pentru a deschide “o nouă eră”

NATO6 hours ago

Noul secretar american al apărării a vorbit cu secretarul general NATO: A fost prima sa convorbire telefonică pentru “a întări importanța Alianței pentru SUA”

CONSILIUL UE7 hours ago

Prima reuniune UE – SUA în era Joe Biden a avut loc: Bogdan Aurescu a subliniat “sprijinul ferm al României pentru consolidarea rezilienței strategice transatlantice”

NATO9 hours ago

Mircea Geoană: NATO a inaugurat o Capabilitate de Răspuns la Incidente Cibernetice în Republica Moldova

SUA21 hours ago

Senatul SUA îl confirmă pe Lloyd Austin în funcția de secretar al apărării, primul afro-american care devine șef al Pentagonului

U.E.22 hours ago

Curtea de Conturi Europeană: Ajutorul umanitar acordat de UE pentru educație ar trebui să se întindă pe un orizont de timp mai lung și să ajungă la un număr mai mare de fete

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac3 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE3 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac4 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending