Liderii statelor membre ale Uniunii Europene au ajuns joi noaptea, la Bruxelles, la un acord privind un mesaj de fermitate însoţit de avertismentul cu sancţiuni adresat Turciei, într-o demonstrație de unitate față de Grecia și Cipru în contextul tensiunilor din estul Mării Mediterane, reaprinse pe fondul tensiunilor dintre Ankara și Nicosia și a disputelor maritime dintre Atena și Ankara.
“Suntem dispuși să utilizăm toate instrumentele de care dispunem în caz că este necesar”, a anunțat președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o conferință de presă ce a urmat primei zile a summitul special și în care consensul privind Turcia a deblocat propunerea de sancțiuni împotriva Belarusului.
Descriind abordarea cu privire la Turcia ca o “strategie duală”, Michel a spus că Uniunea Europeană transmite Ankarei atât un mesaj ferm, cât și disponibilitatea de a se angaja într-un nou dialog politic.
“Ne dorim foarte mult să oferim dialogului politic o șansă de a avansa către o stabilitate mai mare”, a spus Michel, care a avertizat, de asemenea, că UE se așteaptă ca Turcia să facă pași înspre direcția comună și a subliniat că liderii UE vor face un bilanț al situației la summitul din decembrie.
Amintind și reafirmând, printre altele, concluziile sale anterioare privind Turcia din octombrie 2019, în cazul unor noi acțiuni sau provocări unilaterale care încalcă dreptul internațional, UE va recurge la toate instrumentele și opțiunile de care dispune, inclusiv în conformitate cu articolul 29 TUE și cu articolul 215 TFUE, pentru a apăra interesele proprii și pe cele ale statelor sale membre, se arată în textul concluziilor adoptate.
Prezentă alături de Michel în conferință de presă, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a spus că Uniunea Europeană demonstrează “unitate” față de membrii săi, în acest caz Cipru și Grecia.
“UE deține un interes strategic față de un mediu stabil și sigur în estul Mării Mediterane și față de dezvoltarea unei relații de cooperare și reciproc avantajoase cu Turcia. (…) Consiliul European reiterează solidaritatea sa deplină cu Grecia și Cipru, ale căror suveranitate și drepturi suverane trebuie respectate”, se mai precizează în textul concluziilor, liderii europeni subliniind că toate diferențele trebuie să fie rezolvate prin dialog pașnic și în concordanță cu dreptul internațional și salutând anunțul Greciei și Turciei de a relua discuțiile pentru delimitarea platoului continental și a zonei economice exclusive ale celor două țări.
În schimb, Ursula von der Leyen a spus că UE este pregătită să consolideze relațiile în două domenii cu o prioritate specială față de Ankara: “modernizarea uniunii noastre vamale care va crește comerțul și o cooperare mai puternică în materie de migrație pe baza acordului din 2016”.
Negocierea unei poziții comune privind Turcia a fost crucială întrucât săptămâna trecută, la reuniunea miniștrilor de externe europeni, Cipru a blocat adoptarea unor sancțiuni împotriva autorităților din Belarus până când Uniunea Europeană nu va cădea de acord asupra unui limbaj mai dur la adresa Ankarei. De altfel, în timpul summitului, președintele Consiliului European a purtat discuții separate cu președintele cipriot și premierul grec, discuții la care s-au alăturat și președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel.
În ceea ce privește Turcia, Angela Merkel a subliniat importanța unei imagini de ansamblu asupra relațiilor cu Ankara: “Consider că acordul privind sancțiunile împotriva Belarusului și abordarea față de Turcia sunt mari progrese”.
Într-o notă separată, Emmanuel Macron a cerut “fermitate” cu privire la Turcia, adăugând la situația din Mediterana de Est și evoluțiile delicate din Nagorno-Karabah, pe linia de contact dintre Armenia și Azerbaidjan.
Potrivit liderului de la Paris, Franța și Germania au avut “o abordare complementară”.
“Nu putem relua un dialog cu Turcia dacă îi permitem să treacă liniile roșii … Trebuie să arătăm fermitate și claritate – în timp ce nu cedăm escaladării“, a declarat președintele francez.
Macron, care a denunţat ingerinţa unor grupuri jihadiste în conflictul din Nagorno-Karabah, îi va telefona omologului său turc, Recep Tayyip Erdogan, pentru a-i cere “explicaţii”, a anunţat el vineri, îndemnând NATO “să privească în faţă” acţiunile Ankarei, membru al Alianței.
În ce privește situația din Nagorno-Karabah, Consiliul European solicită să se pună de îndată capăt ostilităților și îndeamnă părțile să se reangajeze la o încetare de durată a focului și la soluționarea pașnică a conflictului. Pierderile de vieți omenești și impactul asupra populației civile sunt inacceptabile. Nu pot exista nici soluții militare ale conflictului, nici ingerințe externe. Azerbaidjanul și Armenia ar trebui să se implice în negocieri de fond, fără condiții prealabile. Consiliul European își exprimă sprijinul față de copreședinții Grupului de la Minsk al OSCE și solicită Înaltului Reprezentant să analizeze posibilitatea unui sprijin suplimentar din partea UE pentru procesul vizând soluționarea situației.