Eurodeputatul PNL Gheorghe Falcă a salutat hotărârea CJUE prin care instanța UE a dat câștig de cauză României, anulând prevederea din Pachetul Mobilitate I care a impus operatorilor de transport rutier să asigure la fiecare 8 săptămâni întoarcerea vehiculului la centrul operațional din statul membru de stabilire.

„România a obținut un succes remarcabil la CJUE, prin anularea parțială a unor prevederi din Pachetul de Mobilitate 1. Faptul că transportatorii români nu vor mai fi obligați să întoarcă vehiculele de transport rutier în țară o dată la 8 săptămâni este o realizare importantă pentru industrie și pentru drepturile șoferilor români”, a scris Gheorghe Falcă, pe Facebook.

Potrivit eurodeputatului, această victorie vine în urma unor eforturi susținute.  „Eu, în calitate de europarlamentar, alături de toți colegii români, ne-am implicat activ în promovarea poziției României la nivel european. Ne-am asumat apărarea intereselor transportatorilor noștri și am insistat pe corectitudine și echitate în reglementările din domeniu”, a subliniat Gheorghe Falcă.

El a amintit că, de-a lungul procesului, a lucrat intens la acest dosar în Parlamentul European, colaborând îndeaproape cu colegii români pentru a susține drepturile șoferilor români și pentru a se asigura că vocea României este auzită.

„Implicarea noastră a fost esențială pentru a promova o poziție fermă și pentru a contracara măsurile care ar fi afectat transportatorii români. Nu trebuie uitat că decizia de a contesta prevederile din Pachetul de Mobilitate 1 a fost luată de guvernul condus de PNL, prin trei acțiuni depuse la 23 octombrie 2020. Astăzi, după 4 ani, rezultatele acestui demers demonstrează că România poate să își apere cu succes interesele la nivel european, atunci când este reprezentată de oameni cu pregătire, curaj și determinare de a apăra drepturile cetățenilor săi”, a conchis Gheorghe Falcă.

Eurodeputatul Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European și negociator- șef pentru bugetul UE pentru 2025, a discutat cu comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, despre ”competitivitatea noastră, implementarea planurilor de redresare și corectarea deficitelor”.

”Urmează o perioadă în care economia va fi principalul subiect de interes la nivel european atât pentru a susține nivelul de trai și reziliența societății cât și în ceea ce înseamnă provocările noastre globale. Am discutat despre competitivitatea noastră, implementarea planurilor de redresare și corectarea deficitelor cu comisarul european pentru economie, fostul premier italian, Paolo Gentiloni”, a anunțat Negrescu, responsabil al Grupului Social-Democraților Europeni pentru monitorizarea implementării PNRR-urilor statelor UE,  într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a dezvăluit că ”urmează, până la finalul acestei luni, să prezinte un plan pentru îndeplinirea țintelor de deficit ce va viza atât dezvoltarea investițiilor cât și realizarea reformele prevăzute în PNRR”.

Planul pe șapte ani trebuie aprobat în luna noiembrie, conform explicațiilor oferite de negociatorul-șef pentru bugetul UE pentru 2025.

”În prezent, mai multe state europene desfăşoară această procedură normală de lucru cu privire la traiectoria de ieșire din deficitul excesiv”, a amintit Victor Negrescu.

Recent, Franța anunța că prelungește cu doi ani, până în 2029, orizontul de timp pentru a-și alinia deficitul public la regulile UE. 

Conform declarațiilor premierului susținute în urma unei întâlniri cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ce a avut loc la mijlocul lunii august, România ar urma să propună brațului executiv al Uniunii Europene un plan pe șapte ani pentru a ajunge la un deficit de 3% din PIB, în conformitate cu prevederile din tratate.

Marcel Ciolacu dezvăluia la mijlocul lunii septembrie că acest plan nu va cuprinde taxe noi și a explicat de ce este nevoie de șapte ani pentru a ne încadra în țintele stabilite de UE. Și în anii următori, 2025 și 2026, ”vor fi cele mai mari investiții”, motiva premierul, dublat de mesajele ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, care argumenta că România realizează deficit pe investiții.

Posibilitatea de a distribui eforturile de ajutare a deficitului bugetar și datoriei publice pe o perioadă mai lungă de timp apare în urma deciziei țărilor membre de la finalul lunii aprilie, când acestea au adoptat reformele normelor bugetare.

Consiliul UE a menținut valorile maxime în cazul deficitului și datoriei publice, dar a oferit statelor membre șansa de a implementa planul bugetar structural în 4-5 ani, cu opțiunea de prelungire de până la șapte ani, dacă se angajează să efectueze anumite reforme și investiții care îmbunătățesc reziliența și potențialul de creștere, sprijină sustenabilitatea finanțelor publice și abordează prioritățile comune ale UE.

Flexibilitatea aceasta reprezintă o dovadă a conștientizării din partea Uniunii Europene că țările membre au nevoie de mai mult timp pentru a-și reveni în urma crizelor-evantai generate de pandemia de COVID-19 și de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL,PPE) a primit în Parlamentul European o delegație formată din cetățeni din județul Giurgiu, printre care s-au numărat reprezentanți ai societății civile, asistente medicale, consilieri locali din PNL Giurgiu, Mihăilești și Bolintin Vale, precum și membri ai Tineretului Național Liberal (TNL) Giurgiu.

Motreanu le-a explicat invitaților modul în care funcționează Parlamentul European și activitatea sa în comisiile de specialitate și în plen. El a subliniat faptul că România este bine reprezentată la nivelul fiecărei instituții europene și că Uniunea Europeană nu impune reguli statelor membre, contrar afirmațiilor extremiștilor.

De asemenea, Motreanu a evidențiat faptul că România este un beneficiar net al fondurilor europene, dezvoltându-se semnificativ datorită politicilor de coeziune și agricultură ale UE. „Prin Politica Agricolă Comună sunt finanțate plățile directe pentru fermieri și programele de dezvoltare rurală”, a menționat eurodeputatul, adăugând că România are acces la fonduri pentru dezvoltare regională, investiții în drumuri și proiecte sociale prin Politica de Coeziune.

Motreanu a mai subliniat că a reușit să reducă contribuția regiunilor sub media UE la pachetele de dezvoltare și a obținut votul Parlamentului European pentru sprijinirea regiunilor care se confruntă cu plecarea tinerilor și scăderea forței de muncă. „Mecanismul de stimulare a talentelor”, pentru care Motreanu a fost responsabil în cadrul PPE, a fost aprobat și urmărește să ajute regiunile afectate de aceste probleme demografice.