Connect with us

INTERNAȚIONAL

Merkel nu își va “cere scuze” pentru politica față de Rusia și blocarea invitării Ucrainei în NATO, însă denunță invazia “brutală și nejustificată” a lui Putin

Published

on

© Kremlin

Fostul cancelar federal german Angela Merkel a apărat marţi politica epocii sale față de Rusia, apreciind că nu are de ce să-şi ceară scuze pentru faptul că a mizat pe diplomaţie şi comerţ în încercarea de a evita un război în Ucraina, justificându-și decizia de a nu fi de acord cu aderarea Ucrainei la NATO în contextul summitului de la București din 2008, în timp ce a afirmat că nu există nicio justificare pentru “dispreţul brutal” al Rusiei faţă de dreptul internaţional atunci când a lansat invazia în Ucraina.

Aceste explicații, formulate în cursul unui interviu moderat de un jurnalist al săptămânalului Der Spiegel într-un teatru din Berlin, reprezintă a patra poziționare publică a Angelei Merkel de la retragerea sa din politică și pe tema războiului declanșat de Rusia în Ucraina, însă abia prima ieșire publică de la încheierea celor patru mandate de cancelar al Germaniei.

Angela Merkel a condamnat din nou cu fermitate invazia rusă, care în opinia ei “nu are nicio justificare”.

“Aceasta este o ruptură brutală cu dreptul internaţional pentru care nu există scuză”, a spus Merkel, vorbind pentru prima dată în public după retragerea sa din viaţa politică, în urmă cu şase luni, informează Agerpres.

Însă ea a respins criticile conform cărora politica sa s-ar face vinovată în vreun fel de situaţia actuală. Angela Merkel a dat asigurări că a fost conştientă de mulţi ani de ameninţarea pe care regimul lui Vladimir Putin o făcea să planeze asupra Ucrainei.

Era în interesul Germaniei “să găsească un modus vivendi cu Rusia, pentru a nu ne pomeni într-o stare de război”, ci “a putea coexista în pofida tuturor diferenţelor noastre”, a afirmat Angela Merkel, care a condus timp ce 16 ani prima economie europeană.

Germania a practicat multă vreme o politică a mâinii întinse spre Rusia, urmând ideea conform căreia comerţul ar induce o democratizare progresivă a acestei ţări.

“Nu mă gândeam că Putin se va schimba datorită relaţiilor comerciale”, a dat ea asigurări marţi, estimând că acesta a tras linie peste democraţie. Însă, era evident că Rusia “va fi mereu un vecin al Europei, care nu va putea fi ignorat total”, a argumentat Merkel în acest interviu moderat de un jurnalist al săptămânalului Der Spiegel într-un teatru din Berlin.

Chiar dacă o apropiere politică nu este posibilă, “era pertinent să avem cel puţin relaţii comerciale. Şi eu nu-mi voi cere scuze” pentru linia politică urmată în aceşti ultimi ani, a explicat Angela Merkel.


Citiți și

Angela Merkel califică agresiunea militară a lui Vladimir Putin în Ucraina drept “un punct de cotitură profund în istoria Europei după Războiul Rece”

Angela Merkel își asumă decizia de la summitul NATO de la București din 2008, când a blocat invitarea Ucrainei în NATO

Angela Merkel condamnă ”războiul barbar” al Rusiei împotriva Ucrainei și își exprimă sprijinul pentru Scholz, UE și SUA de ”a-i ține piept lui Putin”


Întrebată dacă regretă că s-a opus planului de acțiune de aderare la NATO pentru Ucraina și Georgia la summitul de la București din 2008, Merkel și-a apărat din nou decizia, relatează Ziare.com.

“Ucraina nu a fost țara pe care o cunoaștem acum. Era o Ucraina foarte divizată… chiar și forțele reformiste erau foarte în dezacord. Asta înseamnă că nu a fost o țară a cărei democrație a fost întărită în interior”. Merkel a spus că Ucraina la acea vreme era “condusă de oligarhi”.

Fostul cancelar german a precizat că a blocat drumul Ucrainei către aderarea la alianța militară, având în vedere interesele cele mai bune ale țării.

“Nu poți deveni membru NATO de la o zi la alta. Este un proces și în timpul acestui proces am știut că Putin i-ar fi făcut Ucrainei ceva care nu i-ar fi fost bine”, a insistat ea.

Ea s-a declarat convinsă că orice plan de a face din Ucraina un candidat la aderarea la NATO în timpul mandatului său ar fi fost echivalent cu o declaraţie de război, din perspectiva lui Putin.

Merkel a mai spus că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski este “incredibil de curajos în lupta sa împotriva corupţiei”, dar “la acea vreme Ucraina era o ţară dominată de oligarhi”, ceea ce ar fi împiedicat-o să adere la NATO.

Merkel şi-a arătat, de asemenea, respectul pentru “voinţa” de luptă a lui Zelenski.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NEWS

Europa ar putea folosi rachetele companiei SpaceX după golul lăsat de rachetele rusești Soyuz. Directorul general ESA: Războiul din Ucraina a arătat că suntem prea dependenți de Rusia

Published

on

© Agence spatiale européenne (ESA), 2016/Source: EC - Audiovisual Service

Agenția Spațială Europeană (ESA) a demarat discuțiile preliminare cu compania americană SpaceX, a miliardarului Elon Musk, pentru utilizarea rachetelor sale, după ce conflictul din Ucraina a blocat accesul Occidentului la rachetele rusești Soyuz, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Aş spune că sunt două opţiuni şi jumătate pe care le discutăm. Una este în mod clar SpaceX. Cealaltă ar putea fi Japonia”, a declarat Josef Aschbacher, directorul-general al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). ”Japonia aşteaptă zborul inaugural al următoarei sale generaţii de rachete. O altă opţiune ar putea fi India”, a adăugat Aschbacher.

Acesta a apreciat că ”SpaceX este mai operaţională decât celelalte şi cu siguranţă una din variantele de rezervă pe care le analizăm”.

În urma războiului declanșat de Rusia în Ucraina, clienții care au întrerupt colaborarea cu sectorul aerospațial rusesc s-au reorientat către compania Elon Musk.

Directorul ESA a subliniat că războiul din Ucraina a demonstrat că strategia de cooperare, veche de câteva decenii, a Europei cu Rusia în domeniul livrărilor de gaze şi alte domenii, precum spaţiul, nu mai funcţionează. ”Acesta a fost un semnal de alarmă că am fost mult prea dependenţi de Rusia. Şi cu acest semnal de alarmă sperăm că îi va face pe decidenţi să îşi dea seama, ca şi mine, că trebuie să consolidăm capabilităţile şi independenţa Europei”, a spus Josef Aschbacher.

Până acum, Europa a depins de racheta italiană Vega pentru lansarea în spaţiu a încărcăturilor mici, de racheta Soyuz pentru încărcăturile medii şi de racheta Ariane 5 pentru misiunile grele. Vega C, următoarea generaţie de rachete Vega, şi-a făcut debutul luna trecută în timp ce prima lansare a rachetei Ariane 6, care va succeda Ariane 5, a fost amânată pentru 2023.

Aschbacher a spus că un calendar mai clar cu privire la Ariane 6 va fi disponibil în luna octombrie. Abia atunci ESA va finaliza un plan de rezervă care va fi prezentat, în luna noiembrie, miniştrilor din cele 22 state membre ale agenţiei.

La mijlocul lunii februarie, Comisia Europeană a prezentat o serie de inițiative pe care le va coordona în domenii critice pentru apărarea și securitatea din cadrul UE.

Printre aceste inițiative se numără și consolidarea dimensiunii de apărare a activităților spațiale la nivelul UE prin promovarea abordării de tip ”dublă utilizare începând cu momentul conceperii” pentru infrastructurile spațiale ale UE, cu scopul de a oferi noi servicii reziliente care să răspundă nevoilor guvernamentale, inclusiv în domeniul apărării.

Continue Reading

CHINA

Letonia și Estonia se retrag din grupul de cooperare cu China: Participarea ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”

Published

on

© European Union 2022

Letonia și Estonia s-au retras jos din grupul de cooperare format din China și din peste alte 12 țări din Europa Centrală și de Est, călcând astfel pe urmele Lituaniei, care a luat o decizie similară anul trecut, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Declarațiile Chinei de prietenie ”fără frontiere” cu președintele rus Vladimir Putin, care a pornit un război împotriva vecinului suveran și independent, Ucraina, sunt în antiteză cu principiile națiunilor baltice, care au un istoric traumatizant în relațiile cu Rusia, care aspiră la refacerea granițelor de dinainte de destrămarea Uniunii Sovietice.

În privința Lituaniei, decizia a venit și în urma hotărârii de a-și consolida relațiile diplomatice cu Taiwanul, fapt ce a dus la o ciocnire comercială, China luând decizia de a bloca mărfurile lituaniene la vamă.

Beijingul nu a comentat încă faptul că Tallinn și Riga au respins acest format, ce s-a aflat sub presiuni din ce în ce mai mari, China fiind criticată pentru faptul că urmărește să răspândească dezbinarea în Uniunea Europeană, informează Politico Europe.

”Estonia a decis că nu va mai participa la platforma de cooperare între țările din Europa Centrală și de Est și China. Estonia va continua să depună eforturi pentru a avea relații constructive și pragmatice cu China, ceea ce include promovarea relațiilor UE-China în conformitate cu ordinea internațională bazată pe reguli și cu valori precum drepturile omului”, a declarat guvernul de la Tallinn.

Acesta a adăugat că Estonia ”nu a participat la nicio reuniune a formatului după summitul din februarie, de anul trecut”.

”Având în vedere prioritățile actuale ale politicii externe și comerciale letone, Letonia a decis să înceteze participarea sa în cadrul grupului de cooperare dintre țările din Europa Centrală și de Est și China”, a anunțat, la rândul său, Ministerul leton de Externe, care a detaliat că participarea la acest grup ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”.

”Letonia va continua să depună eforturi pentru relații constructive și pragmatice cu China, atât la nivel bilateral, cât și prin intermediul cooperării UE-China bazate pe beneficii reciproce, pe respectarea dreptului internațional, a drepturilor omului și a ordinii internaționale bazate pe reguli”, a adăugat acesta.

Nouă din cele 27 de țări ale UE au rămas în clubul pe care Beijingul l-a înființat în 2012: Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Cinci țări din afara UE sunt, de asemenea, membre: Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.

UE are, de asemenea, calitatea de observator în cadrul reuniunilor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Zelenski: Rusia a transformat centrala nucleară de la Zaporojie într-un câmp de luptă. Moscova poate provoca cel mai mare accident de radiații din istorie

Published

on

© Administrația Prezidențială ucraineană

Președintele Volodimir Zelenski face apel la comunitatea internațională să intervină în cazul centralei nuclerare de la Zaporojie, care a fost transformată de Rusia „într-un câmp de luptă”.

„Trebuie să protejăm Europa de această amenințare. Să o protejăm cu toții împreună. Și, probabil, nu doar Europa. Pentru că centrala nucleară de la Zaporojie din Ucraina este cea mai mare de pe continentul nostru. Este a treia ca mărime din lume, cu șase unități de putere”, a subliniat președintele ucrainean într-un discurs recent. 

Potrivit șeful statului, în timpul anilor de funcționare a acestei centrale, nu a existat niciun incident care să pună în pericol siguranța ucrainenilor sau a tuturor europenilor: „Dar acum, armata de ocupație rusă folosește centrala nucleară de la Zaporojie pentru teroare și provocări armate.”

„Rusia a transformat centrala nucleară într-un câmp de luptă. Când ocupanții au venit la centrala nucleară, tancurile lor au tras asupra acesteia. Foc direct asupra centralei. Plasând echipamente militare pe teritoriul centralei și chiar aruncând muniție acolo, trupele rusești știu cu siguranță că pun întreaga Europă în pericolul unui dezastru nuclear”, a mai adăugat acesta.

„Rusia poate provoca cel mai mare accident de radiații din istorie la centrala nucleară de la Zaporojie. În ceea ce privește consecințele reale, ar putea fi chiar mai catastrofal decât Chornobîl”, a conhis acesta.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 hours ago

Transgaz a primit undă verde din partea Ministerului Energiei pentru construirea conductei de transport gaze naturale pe direcția Prunișor – Orșova – Băile Herculane – Jupa

U.E.7 hours ago

Ursula von der Leyen și Roberta Metsola, mesaj de Ziua Internațională a Tineretului: UE va fi mai puternică dacă le permitem tinerilor să devină promotorii schimbării

ROMÂNIA7 hours ago

Ziua Internațională a Tineretului. Nicolae Ciucă: Când ne-am asumat guvernarea, ne-am asumat și responsabilitatea pentru viitorul tinerilor

NEWS9 hours ago

Europa ar putea folosi rachetele companiei SpaceX după golul lăsat de rachetele rusești Soyuz. Directorul general ESA: Războiul din Ucraina a arătat că suntem prea dependenți de Rusia

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

UE a alocat încă 4 mil. euro Ugandei pentru a ajuta această țară să facă față fluxului de noi refugiați din Congo

U.E.10 hours ago

Cancelarul german respinge propunerea de eliminare a vizelor turistice pentru cetățenii ruși și promite Ucrainei suplimentarea ajutorului militar

U.E.12 hours ago

Estonia, strictă în privința accesului cetățenilor ruși pe teritoriul său. Doar cei cu vize acordate de alte state europene pot intra

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Incendii de vegetație în Europa: Ursula von der Leyen, recunoscătoare României pentru sprijinul oferit Franței

CHINA12 hours ago

Letonia și Estonia se retrag din grupul de cooperare cu China: Participarea ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Zelenski: Rusia a transformat centrala nucleară de la Zaporojie într-un câmp de luptă. Moscova poate provoca cel mai mare accident de radiații din istorie

ROMÂNIA1 day ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending