Connect with us

U.E.

Merkel nu regretă “absolut deloc” politica energetică față de Rusia: Întotdeauna acţionezi în epoca în care te afli. Gazul din Rusia era mai ieftin

Published

on

© President of Russia/ Twitter

Fostul cancelar german Angela Merkel a susţinut joi că nu are niciun regret în legătură cu politica energetică pe care a dus-o în cei 16 ani cât s-a aflat la putere şi când a plasat Rusia drept unul dintre cei mai importanţi furnizori de gaze ai Germaniei și ai Uniunii Europene.

“Din perspectiva epocii, era foarte raţional şi de înţeles aprovizionarea cu gaz de reţea, inclusiv din Rusia, care era mai ieftin decât gazul natural lichat provenind din alte regiuni ale lumii”, a spus ea într-o conferinţă de presă la Lisabona, relatează France Presse şi Reuters, potrivit Agerpres.

“Întotdeauna acţionezi în timpul în care te afli”, a remarcat ea în faţa reporterilor, întrebată despre apropierea guvernului ei faţă de Rusia.

“Chiar şi în timpul Războiului Rece, Rusia a fost un furnizor de energie de încredere”, a adăuga Merkel, care a vizitat capitala portugheză în calitate de preşedinte al juriului unui premiu dedicat adaptării la schimbările climatice.

“Nu regret absolut deloc deciziile luate”, a subliniat ea, deși în urmă cu cinci ani s-a aflat sub tirul vehement al fostului președinte american Donald Trump, a cărui administrație acuza Germania că nu alocă 2% din PIB pentru apărare, dar devine prizonierul energetic al Rusiei, țară în raport cu care Statele Unite sprijină postura de descurajare și apărare a Alianței Nord-Atlantice.

În vârstă de 68 de ani, Merkel s-a retras anul trecut din politică după 16 ani la conducerea guvernului, fiind unul dintre cei mai longevivi cancelari din istoria Germaniei, perioadă în care a fost liderul european care a lucrat cel mai mult cu liderul rus Vladimir Putin.

Fostul cancelar german a condamnat atacul Rusiei asupra Ucrainei, calificând agresiunea rusă drept “un punct de cotitură profund în istoria Europei după încheierea Războiului Rece”, dar a precizat că nu își va “cere scuze” pentru politica față de Rusia și blocarea invitării Ucrainei în NATO.

Cu toate acestea, săptămâna trecută, Angela Merkel a afirmat că o pace durabilă în Europa nu poate veni fără implicarea Rusiei.

De la invazia rusă a Ucrainei în februarie, fosta şefă a guvernului german de centru-dreapta a fost acuzată că a sporit dependenţa Europei faţă de energia din Rusia, mai ales prin promovarea construcţiei gazoductului Nord Stream 2 în ciuda rezervelor partenerilor săi europeni şi american.

Succesorul ei, Olaf Scholz, a susţinut la rândul său că Germania “s-a bazat prea mult şi prea unilateral pe aprovizionări energetice din Rusia”.

Uniunea Europeană, în ansamblul său, și Germania încearcă să pună capăt dependenţei lor faţă de petrolul şi gazele ruseşti după ce Vladimir Putin a declanșat agresiunea sa militară împotriva Ucrainei.

Anul trecut, 55% din importurile de gaze ale Germaniei și peste 40% din cele ale UE au venit din Rusia, parţial un rezultat al continuării legăturilor comerciale cu Rusia de către Merkel şi susţinerii controversatei conducte Nord Stream 2, chiar şi după ce Moscova a anexat Crimeea în 2014, notează Reuters. Autorizarea conductei Nord Stream 2, concepută pentru a dubla importurile de gaze din Rusia până în Germania prin Marea Baltică, a fost suspendată de Berlin în zilele premergătoare invaziei.

Săptămâna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că în timp ce depozitele de gaz ale țărilor UE au atins un nivel de înmagazinare de 90%, dependența de gazul rusesc a fost redusă la 7,5%, ca parte a reacției occidentale de sancționare a invaziei militare ruse în Ucraina.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

30 de ani de Piață Unică: Rapoartele UE confirmă că piața internă stă la baza capacității Europei de a face față provocărilor. România, țara cu cel mai mare deficit la transpunerea directivelor

Published

on

© Administrația Prezidențială

Comisia Europeană a publicat marți raportul anual privind piața unică 2023 și tabloul de bord al pieței unice 2022, ca parte a activităților de marcare a celei de-a 30-a aniversări a pieței unice, documente care confirmă faptul că piața unică rămâne un instrument esențial pentru a face față provocărilor actuale ale Europei și subliniază importanța îmbunătățirii continue a funcționării sale, precum și impactul pieței unice în ceea ce privește creșterea valorii adăugate pentru economia UE.

Ambele rapoarte vor contribui la discuțiile cu statele membre cu privire la consolidarea pieței unice și vor informa activitățile viitoare ale Comisiei pentru a se asigura că piața unică își atinge potențialul maxim de sprijinire a rezilienței și a competitivității economiei europene, informează executivul european într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Raportul anual privind piața unică 2023 (ASMR) face bilanțul integrării pieței unice și analizează modul în care aceasta ajută Europa să navigheze printre tensiunile geopolitice actuale, să îmbunătățească competitivitatea UE și să sprijine tranzițiile ecologice și digitale ale economiei noastre.

Tabloul de bord al pieței unice din 2022 arată modul în care piața unică aduce beneficii economiei UE. Acesta oferă o imagine de ansamblu detaliată a modului în care au fost aplicate normele privind piața unică a UE în întregul Spațiu Economic European, cu obiectivul de a identifica îmbunătățirile pentru piața unică. Tabloul de bord se concentrează pe progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației UE, condițiile generale de afaceri, integrarea pieței unice și alte obiective politice majore, cum ar fi creșterea economică și ocuparea forței de muncă, reziliența, economia digitală și economia ecologică.

Principalele constatări ale rapoartelor la nivelul UE sunt următoarele:

O piață unică puternică stă la baza capacității Europei de a face față provocărilor-cheie: Raportul anual privind piața unică 2023 se concentrează asupra necesității de a valorifica puterea pieței unice pentru a asigura disponibilitatea bunurilor, serviciilor, competențelor și capitalurilor esențiale necesare pentru cele două tranziții ale Europei. Raportul constată că sunt necesare progrese în ceea ce privește stimularea rezilienței lanțurilor de aprovizionare, abordarea dependențelor strategice, în special în ceea ce privește materiile prime esențiale, îmbunătățirea integrării pe piața serviciilor și asigurarea faptului că Europa dispune de tehnologiile și competențele necesare pentru a face față acestor provocări. Tabloul de bord al pieței unice oferă dovezi suplimentare cu privire la rezultatele obținute până în prezent în ceea ce privește competitivitatea, comerțul, reziliența economică și tranzițiile gemene, indicând domeniile în care se pot aduce îmbunătățiri. Printre acestea se numără, de exemplu, reducerea barierelor în calea exercitării profesiilor (de exemplu, serviciile juridice) sau recunoașterea calificărilor profesionale (de exemplu, ghizii turistici) la nivel transfrontalier, îmbunătățirea investițiilor publice și private, sprijinirea IMM-urilor și continuarea eforturilor naționale în sprijinul tranzițiilor gemene.

Potențialul puternic al instrumentelor și datelor digitale de a îmbunătăți guvernanța pieței unice: Raportul anual privind piața unică din acest an evidențiază modul în care abordările noi, inclusiv o mai bună utilizare a tehnologiei digitale și a soluțiilor de e-guvernare – cum ar fi, printre altele, portalul digital unic și sistemul tehnic unic (OOTS) – vor conduce la o mai mare încredere între autorități și vor reduce sarcina întreprinderilor și a administrațiilor.

Piața unică aduce o valoare adăugată în creștere economiei UE: Atât Raportul anual privind piața unică, cât și Tabloul de bord al pieței unice evaluează beneficiile și creșterea schimburilor comerciale între statele membre, permise de piața unică de la crearea acesteia. Tabloul de bord arată o integrare comercială în creștere după pandemia COVID-19: în iunie 2022, schimburile comerciale în interiorul UE reprezentau 60 % din totalul comerțului UE.

Întreprinderile beneficiază de o mai bună aplicare a normelor și a condițiilor generale, dar dificultățile persistă: Tabloul de bord stabilește că punerea în aplicare și asigurarea respectării normelor pieței unice se îmbunătățesc; acest lucru se reflectă în mai puține proceduri de încălcare a dreptului comunitar împotriva statelor membre în 2021, o premieră în ultimii 4 ani. Tabloul de bord arată, de asemenea, o mai bună utilizare și aplicare a mai multor instrumente esențiale ale pieței unice, cum ar fi Sistemul de informare al pieței interne, Directiva privind transparența pieței unice, precum și o utilizare sporită a rețelei SOLVIT, care contribuie la prevenirea sau eliminarea obstacolelor din piața unică. În plus, întreprinderile din majoritatea statelor membre au perceput că sarcinile de reglementare au scăzut în 2021, dar se confruntă din ce în ce mai mult cu probleme legate de întârzierile de plată din partea autorităților publice, în special din cauza impactului pandemiei COVID-19.

La nivel național, tabloul de bord al pieței unice surprinde rezultatele înregistrate de România în ceea ce privește transpunerea legislației europene, performanțele referitoare la Sistemul de informare privind piața internă, întârzieri la efectuarea plăților, impactul reglementărilor asupra pieței, accesul la achiziții publice, accesul la servicii și piețe de servicii și accesul la finanțare.

Principalele constatări privind România sunt următoarele:

Transpunerea directivelor: Procentul de directive netranspuse de către România este de 2,9%, în creștere față de ultimul raport, când măsurătorile se aflau 1,1%. Comisia constată astfel o creștere uriașă de 1,8 puncte procentuale, cea mai mare creștere dintre toate statele membre. România are cel mai mare deficit, iar acesta este cel mai mare deficit înregistrat vreodată de această țară. Media UE este la 1,6%, iar obiectivul propus în Actul privind piața unică este de 0,5%.

În total, sunt 29 de directive întârziate în cazul România, față de 11 din raportul precedent, 7 privind serviciile financiare, 5 privind conectivitatea/media/societatea digitală, 4 privind energia și 4 privind transporturile.

Întârzierea medie de transpunere a directivelor este 8,3 luni, față de 7,2 luni în precedentul raport, reprezentând o creștere de 1,1 luni. Întârzierea medie este în continuare mai mică decât media UE, aflată la 8,6 luni.

Proceduri de infringement: România are 30 de cazuri în curs de soluționare pe piața unică o scădere semnificativă de 7 cazuri față de raportul precedent, reprezentând a treia cea mai mare scădere dintre toate statele membre) și doar puțin peste media UE, aflată la 27 cazuri

Numărul de cazuri din România a crescut constant între decembrie 2016 și decembrie 2020 (+106%, de la 18 la 37 de cazuri). Sectoare problematicele sunt mediul (11 cazuri), dintre care 6 privind poluarea atmosferică și 3 privind gestionarea deșeurilor, și energia (5). Împreună, acestea reprezintă 53% din totalul cazurilor pendinte.

Durata medie pentru a ajunge la conformarea cu directivele UE este 32,5 luni pentru cele 28 de cauze privind piața unică care nu au fost încă trimise la Curtea de Justiție a UE, media Uniunii fiind de 42,8 luni. Însă, România a avut un singur caz privind gestionarea deșeurilor pentru care a avut nevoie de 44,4 luni pentru a se conforma.

Sistemul de informare privind piața internă: România a menținut o performanță excelentă. Rezultatele pentru toți cei cinci indicatori analizați au fost peste media celorlalte state UE și din Spațiul Economic European. Performanțele pentru patru indicatori s-au îmbunătățit și mai mult față de anul precedent. Rezultatele pentru patru indicatori s-au situat în primele zece dintre statele membre în domeniile respective. Indicatorii studiați sunt: cereri acceptate în termen de o săptămână; cereri la care s-a răspuns în termenul convenit; gradul de satisfacție privind promptitudinea răspunsurilor – în funcție de evaluarea efectuată de omologi; satisfacția față de eforturile depuse – evaluată de omologi; viteza cu care se răspunde la cereri.

Întârzieri la plată: În 2022, întârzierea medie a plăților (depășirea termenelor de plată legale sau convenite prin contract) de către autoritățile publice din România a fost de 15 zile. Numărul mediu de zile necesare unei întreprinderi pentru ca facturile sale să fie plătite de alte întreprinderi (plăți între întreprinderi) a fost de 52,92 zile.

De pildă, în ceea ce privește accesul la finanțare, situația din România este inferioară mediei UE. 15,8% din IMM-urile din România indică o deteriorare a accesului la sprijin financiar public, față de 11,3% media UE. Perioada medie pentru a fi plătit de către întreprinderi este 52,9 zile în România și de 52,5 zile la nivelul UE. De asemenea, doar 0,03% din PIB-ul României este reprezentat de investiții în capital de risc, față de 0,48% media UE.

Rapoartele anuale pregătesc terenul prin furnizarea de analize de fond pentru comunicarea “Piața unică la 30 de ani”, care va fi publicată de Comisie în următoarele săptămâni.

Raportul anual privind piața unică a fost publicat pentru prima dată însoțind actualizarea strategiei industriale în mai 2021. Acesta a analizat situația actuală a economiei europene și a evaluat progresele înregistrate în realizarea Strategiei industriale europene pentru 2020 . Astăzi, Comisia publică cea de-a treia ediție a Raportului anual privind piața unică, care comemorează, de asemenea, cea de-a 30-a aniversare a pieței unice.

Tabloul de bord al pieței unice a fost publicat pentru prima dată în 1997.

Ediția din 2022 a Tabloului de bord al pieței unice include – pe lângă indicatorii tradiționali – noi indicatori ai mediului de afaceri privind capacitatea de reacție administrativă și povara reglementării, precum și informații privind accesul la servicii și la piețele de servicii, mobilitatea forței de muncă și accesul la finanțare.

De asemenea, raportul prezintă rezultatele obținute de piața unică în ceea ce privește creșterea economică, ocuparea forței de muncă și indicatorii sociali, integrarea bunurilor și serviciilor, reziliența economică, tranziția digitală și tranziția ecologică.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu: PPE dorește să examineze modul în care a fost negociat acordul aerian UE-Qatar pentru a elimina orice suspiciune de ingerințe străine

Published

on

© Marian-Jean Marinescu/ Facebook

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru Transport (TRAN) a Parlamentului European, a declarat pentru Politico că grupul din care face parte dorește să examineze modul în care a fost negociat acordul aerian UE-Qatar pentru a elimina posibilitatea unor ingerințe străine în contextul mai larg al scandalului de corupție Qatargate.

 

„La reuniunea de astăzi a Comisiei TRAN, prima din 2023, s-a discutat despre acordul aviatic UE-Qatar. Am declarat la POLITICO Europe, că pentru grupul PPE cât și pentru mine, coordonatorul grupului în TRAN, este important să verificăm că nu a avut loc nicio ingerință străină în timpul negocierilor privind acordul aerian UE-Qatar. PPE dorește să examineze modul în care a fost negociat acordul de către Comisia Europeană și ce poziție au luat țările UE la momentul respectiv”, a scris eurodeputatul într-un mesaj pe Facebook.

Potrivit acestuia, acordul aerian UE-Qatar a fost examinat luna trecută și în plenul PE, când Parlamentul European a votat pentru suspendarea lucrărilor la toate dosarele legate de statul arab, în lumina așa-numitului scandal Qatargate.

Acest acord a fost semnat de Comisie în 2021 si trebuie încă ratificat de Parlament, dar eurodeputații nu vor avea un cuvânt de spus până în momentul în care toate țările vor da undă verde planului.

Acordul în domeniul aviației a înlocuit o serie de acorduri bilaterale pe care țările UE le aveau cu Qatar și a intrat în vigoare în momentul în care Comisia a aprobat planul.

Comisia Europeană va oferi acum Comisiei TRAN o actualizare a procesului complicat de ratificare, în timp ce deputații europeni vor avea șansa de a interoga Executivul cu privire la ceea ce s-a întâmplat în timpul negocierilor.

Continue Reading

ROMÂNIA

Aurescu, convorbire telefonică cu ministrul de externe leton: Letonia susține ferm aderarea României la Schengen și consideră nejustificată întârzierea unei decizii

Published

on

© MAE

Șeful diplomației române Bogdan Aurescu a avut marți o “convorbire telefonică foarte bună” cu ministrul afacerilor externe al Letoniei Edgars Rinkevics, în care cei doi demnitari au abordat cooperarea privind securitatea flancului estic al NATO, deschiderea Ambasadei României la Riga și sprijinul ferm al Letoniei pentru aderarea României la Schengen.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, discuțiile dintre Aurescu și Rinkevics au avut ca subiect principal procesul aderării României la spațiul Schengen. 

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a transmis aprecierea deosebită pentru sprijinul constant al Letoniei pentru aderarea României la spațiul Schengen și a prezentat detaliat demersurile recente întreprinse pe plan diplomatic în vederea realizării acestui obiectiv, în dialogul cu partea austriacă, cu președinția suedeză a Consiliului UE și cu omologii din majoritatea statelor membre.

Ministrul Edgars Rinkēvičs a reiterat susținerea fermă a Letoniei pentru aderarea României la spațiul Schengen, apreciind că nu există niciun motiv ca aceasta să mai fie întârziată nejustificat, în condițiile în care România îndeplinește toate criteriile necesare. Oficialul leton a exprimat întreaga disponibilitate de continuare a unui dialog activ cu ceilalți parteneri europeni pe acest subiect.

Totodată, cei doi oficiali au salutat relațiile bilaterale politice excelente, construite pe un dialog constant la nivel înalt, având ca reper recent vizita oficială în Letonia, la 23 noiembrie 2022, a președintelui Klaus Iohannis.

Ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat cadrul foarte favorabil pentru aprofundarea, în continuare, a relațiilor româno-letone, inclusiv ținând cont de perspectiva deschiderii, în viitorul apropiat, a Ambasadei României la Riga. De asemenea, ministrul leton de externe a mulțumit pentru reluarea participării României, din acest an, la misiunile de poliție aeriană din statele baltice. La rândul său, ministrul Aurescu a salutat reluarea zborurilor directe regulate între capitalele celor două țări.

Cei doi miniștri au avut și un schimb de opinii privind perspectiva procesului de extindere a NATO prin aderarea Suediei și Finlandei, pe care ambele state o susțin activ, inclusiv prin demersuri diplomatice.

Ministrul Bogdan Aurescu a acceptat invitația omologului său de a efectua o vizită oficială în Letonia în acest an. 

Discuția lui Aurescu cu omologul leton a avut loc la o zi distanță după ce ministrul de externe a discutat la telefon și cu omologul lituanian, Gabrielius Landsbergis, tema prioritară fiind reconfirmarea susținerii pentru aderarea României la Schengen.

Șeful diplomației române a avut la acest început de an o serie de convorbiri și întrevederi bilaterale care au reconfirmat faptul că România poate conta pe implicarea constructivă și activă a partenerilor din UE pentru susținerea activă a obiectivului legitim al României privind aderarea la spațiul Schengen: cu ministrul afacerilor externe al Suediei, cu ministrul pentru afaceri externe, Uniunea Europeană și cooperare al Spaniei, cu ministrul afacerilor externe al Danemarcei, cu ministrul afacerilor externe al Portugaliei, cu ministrul afacerilor externe al Poloniei, cu ministrul afacerilor externe al Cehiei, cu ministrul afacerilor externe al Sloveniei, cu ministrul afacerilor externe al Slovaciei, precum și primirea la București a ministrului afacerilor europene și proprietății de stat al Finlandei, respectiv participarea la evenimentul de lansare a Președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene.

În egală măsură, Aurescu s-a întâlnit în marja Forumului Economic Mondial de la Davos cu omologul său austriac, Alexander Schallenberg, căruia i-a propus un plan de lucru pentru a debloca aderarea la Schengen

Săptămâna trecută, la prima reuniune din acest an a miniștrilor de externe din UE, Bogdan Aurescu s-a întâlnit cu omologii săi din ItaliaBelgiaCroațiaGermaniaPolonia și Olanda.

Mai mult, ministrul român de externe i-a găzduit vinerea trecută, în România, pe omologii săi din Franța și din Olanda, alături de care a semnat o declarația comună trilaterală privind politica externă și securitatea, în care miniștrii de externe olandez și francez afirmă că așteaptă cu nerăbdare aderarea României la Schengen.

Continue Reading

Facebook

U.E.39 seconds ago

30 de ani de Piață Unică: Rapoartele UE confirmă că piața internă stă la baza capacității Europei de a face față provocărilor. România, țara cu cel mai mare deficit la transpunerea directivelor

Marian-Jean Marinescu25 mins ago

Marian-Jean Marinescu: PPE dorește să examineze modul în care a fost negociat acordul aerian UE-Qatar pentru a elimina orice suspiciune de ingerințe străine

ROMÂNIA46 mins ago

Raport Transparency International: România, pe locul 63 din cele 180 de țări în care a fost analizată percepția asupra corupției

ROMÂNIA1 hour ago

Ajutorul de stat de 1,6 mld. de euro pentru înființarea Băncii Române de Investiții și Dezvoltare a fost aprobat de Bruxelles

ROMÂNIA2 hours ago

Aurescu, convorbire telefonică cu ministrul de externe leton: Letonia susține ferm aderarea României la Schengen și consideră nejustificată întârzierea unei decizii

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Qatargate: Comisia pentru Afaceri Juridice a Parlamentului European a votat pentru ridicarea imunității a doi eurodeputați

ENGLISH3 hours ago

Vasile Blaga considers that the result of the Austrian elections is more likely to hinder than help Romania in its efforts to join Schengen: Diplomatic efforts must continue

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul digitalizării, Sebastian Burduja: România, printre primele țări europene care reglementează politica de ”cloud first”

INTERNAȚIONAL3 hours ago

FMI ajustează pozitiv previziunile privind creșterea economică globală în 2023

U.E.4 hours ago

UE speră semneze un acord de liber schimb cu Mercosur până în iulie, înaintea următorul summit cu America Latină

NATO3 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.4 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO4 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO5 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL6 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

NATO1 week ago

Secretarul general al NATO are încredere că decizia trimiterii de tancuri de luptă în Ucraina va veni în curând: Este un moment crucial al războiului

Team2Share

Trending