Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat marți, în cadrul Conferinței Anuale privind Bugetul UE 2025, că noul buget european va avea o structură revizuită și va fi axat pe „parteneriate naționale și regionale pentru investiții și reforme”.

„Noul buget va fi construit pe o nouă structură. Acesta va fi axat pe parteneriate naționale și regionale pentru investiții și reforme. Aceste parteneriate vor fi modelate de prioritățile europene”, a declarat Ursula von der Leyen.

Watch live: my speech at the annual budget conference. https://t.co/G42Xxijwmv

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 20, 2025

De asemenea, Ursula von der Leyen a afirmat că Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună vor avea un rol esențial în bugetul UE. Șefa Comisiei Europene a subliniat că aceste politici vor fi modernizate și mai bine adaptate provocărilor actuale, reafirmând astfel angajamentul Uniunii față de sprijinirea regiunilor și a fermierilor,

„Permiteți-mi să fiu clară. În următorul nostru buget, Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună vor ocupa un loc central. Modernizate și mai bine adaptate la provocările actuale. Regiunile noastre și fermierii noștri vor fi întotdeauna în centrul Uniunii noastre”, a subliniat von der Leyen.

În cadrul discursului președinta Comisiei Europene a transmis un mesaj ferm privind necesitatea reformării profunde a cadrului bugetar multianual al Uniunii Europene. Oficialul a subliniat că bugetul actual, adoptat în 2020, „a fost proiectat pentru o lume care nu mai există” și că viitorul buget trebuie să răspundă unei realități în continuă schimbare, marcate de crize multiple, accelerarea progresului tehnologic și instabilitate geopolitică.

La începutul lunii, în cadrul unei dezbateri din Parlamentul European privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene, comisarul european pentru buget, antifraudă și administrație publică, Piotr Serafin, a subliniat importanța unei politici de coeziune modernizate, construită pe principii de parteneriat și guvernanță descentralizată, ca element central al viitorului cadru financiar multianual (CFM).

De asemenea, oficialul a declarat că protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene impune menținerea fermă a unor mecanisme-cheie, precum cel de condiționalitate legat de respectarea statului de drept.

Uniunea Europeană se așteaptă la o „reacție puternică” din partea Statelor Unite, în cazul în care Rusia continuă să respingă apelurile pentru o încetare a focului în Ucraina, a declarat marți dimineață șefa diplomației europene, Kaja Kallas, la sosirea la reuniunea miniștrilor apărării din statele membre UE.

„SUA au declarat că dacă Rusia nu acceptă o încetare a focului necondiționată, vor exista consecințe. Vrem, deci, să vedem aceste consecințe”, a declarat ea cu puțin timp înainte de începerea reuniunii în format CAE (Consiliul Afaceri Externe), potrivit Agerpres.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, care participă la reuniunea miniștrilor apărării din UE, a declarat că este „foarte pozitiv” că administrația SUA este implicată în efortul de pace în Ucraina, dar a subliniat că este crucial ca și statele europene și Ucraina să fie consultate.

Andris Spruds, ministrul apărării din Letonia, a declarat la sosirea la reuniune că ajutorul pentru Ucraina este foarte important pentru ca Ucraina să poată negocia de pe o poziție de forță. El susține că țara sa își face datoria din acest punct de vedere, instruind soldați ucraineni și alocând 0,25% din PIB-ul său pentru apărarea Ucrainei.

„Cea mai bună garanție de securitate este o armată ucraineană foarte bine antrenată și dotată”, a subliniat el.

Spruds a mai spus că Letonia este una dintre țările care vor să profite de inițiativele Comisiei Europene pentru a-și finanța investițiile în apărare, întrucât scopul său este să crească alocarea pentru cheltuieli militare de la 3,7% din PIB în prezent la 5% din PIB.

Președintele ameircan Donald Trump a declarat, luni, după discuția sa telefonică de două ore cu președintele rus Vladimir Putin că dialogul „a decurs foarte bine” și că Rusia și Ucraina „vor începe imediat negocierile pentru un armistițiu”, subliniind că i-a informat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și pe lideri europeni de conținutul discuției cu liderul rus și punctând că Vaticanul și-a exprimat interesul de a găzdui negocierile ruso-ucrainene.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele francez Emmanuel Macron, premierii polonez și britanic Donald Tusk și Keir Starmer, precum și cancelarul german Friedrich Merz, au avut și vineri, la summitul Comunității Politice Europene de la Tirana, o discuție telefonică cu președintele american Donald Trump, după finalizarea rundei de discuții ruso-ucrainene de la Istanbul.

Discuțiile dintre delegațiile rusă și ucraineană s-au încheiat după doar 90 de minute de la debut. Reuniunea a reprezentat prima întâlnire față în față a reprezentanților Rusiei și Ucrainei din 2022, imediat după începerea invaziei la scară largă a Rusiei.

Înaintea reuniunii, așteptările privind un progres în negocierile de pace au fost reduse. Atunci, Donald Trump a declarat că nu vor exista progrese în această privință până când el și președintele rus Valdimir Putin nu se vor întâlni.

Liderii Marii Britanii, Franței și Canadei au condamnat, într-o declarație comună publicată luni, deteriorarea gravă a situației umanitare din Gaza și au cerut Israelului să înceteze campania militară intensificată din enclava asediată.

Cei trei oficiali au denunțat nivelul „intolerabil” al suferinței umane și au criticat dur anunțul recent al autorităților israeliene privind permiterea unei cantități minime de alimente în teritoriu, considerându-l „total inadecvat”.

„Ne opunem ferm extinderii operațiunilor militare ale Israelului în Gaza. Nivelul de suferință umană din Gaza este intolerabil. Anunțul de ieri că Israelul va permite intrarea unei cantități minime de alimente în Gaza este total inadecvat. Facem apel la guvernul israelian să își oprească operațiunile militare din Gaza și să permită imediat intrarea ajutorului umanitar în Gaza. Acest lucru trebuie să includă colaborarea cu ONU pentru a asigura revenirea la livrarea de ajutoare în conformitate cu principiile umanitare. Facem apel la Hamas să elibereze imediat ostaticii rămași pe care îi dețin cu atâta cruzime de la 7 octombrie 2023”, au declarat aceștia. 

Citiți și: Mii de locuitori din Gaza ar putea muri de foame ”dacă nu se iau măsuri imediate”, avertizează lideri din șapte țări din Europa

Liderii  au denunțat refuzul Guvernului israelian de a permite accesul ajutorului umanitar esențial pentru populația civilă din Gaza, calificându-l drept inacceptabil și avertizând că această atitudine riscă să încalce dreptul umanitar internațional.

De asemenea, au condamnat ferm declarațiile recente ale unor membri ai Guvernului israelian, care sugerează că, în fața distrugerilor, civilii ar putea începe să se relocheze. Potrivit celor trei lideri, strămutarea forțată permanentă constituie o încălcare gravă a normelor internaționale.

„Israel a fost victima unui atac odioas pe 7 octombrie. Am susținut întotdeauna dreptul Israelului de a-și apăra cetățenii împotriva terorismului. Însă această escaladare este complet disproporționată. Nu vom rămâne pasivi în fața acestor acțiuni scandaloase ale guvernului Netanyahu. Dacă Israelul nu încetează noua ofensivă militară și nu ridică restricțiile privind ajutorul umanitar. Nu vom ezita să luăm măsuri suplimentare, inclusiv sancțiuni țintite”, au adăugat cei trei lideri.

Această intervenție comună, rară, a premierului britanic Keir Starmer, a președintelui francez Emmanuel Macron și a premierului canadian Mark Carney a stârnit o reacție dură din partea lui Benjamin Netanyahu, care i-a criticat pe cei trei lideri într-o declarație transmisă luni seara, scrie Politico Europe.