Connect with us

POLITICĂ

Mesajul ambasadei SUA pentru România: Independenţa justiţiei, liberă de orice influenţă, vitală într-o democraţie

Published

on

Ambasada SUA menţionează că a luat cunoştinţă de comunicatele CSM privind declaraţii referitoare la dosarul Lukoil şi privind poziţia CSM faţă de declaraţii din zona politicului legate de activitatea magistraţilor, arătând că sunt nepotrivite comentariile oficialilor despre cazuri în desfăşurare, scrie gandul.info.

Misiunea diplomatică a făcut aceste precizări după ce premierul Victor Ponta a transmis reprezentanţilor diplomatici ai SUA, Comisiei Europene şi ai tuturor statelor membre UE o scrisoare în care le solicită să analizeze declaraţiile de joi ale preşedintelui Traian Băsescu.

ambasadaSUA

“Ambasada a luat la cunoştinţă de comunicatul de presă al CSM din 7 octombrie «privind anumite declaraţii referitoare la dosarul Lukoil instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti» şi comunicatul din 9 octombrie «privind poziţia Consiliului Superior al Magistraturii faţă de declaraţiile publice din zona politicului referitoare la activitatea procurorilor şi a judecătorilor». Comentariile oficialilor despre cazuri aflate în desfăşurare sunt nepotrivite şi pot crea aparenţa, intenţionată sau nu, a interferenţei. Independenţa justiţiei, liberă de orice influenţă a unui actor din afară, este vitală într-o democraţie”, a precizat Biroul de Presă al Ambasadei SUA, la solicitarea MEDIAFAX.
Premierul Victor Ponta a transmis vineri reprezentanţilor diplomatici ai SUA, Comisiei Europene şi ai tuturor statelor membre UE o scrisoare în care le solicită să analizeze declaraţiile de joi ale preşedintelui Traian Băsescu la adresa independenţei justiţiei, arătând că atacul acestuia a fost grav.

Premierul le cere acestora să transmită un mesaj de susţinere a independenţei CSM şi justiţiei în general, conform informaţiilor obţinute de MEDIAFAX. Informaţia a fost confirmată ulterior de Guvern.

“În atenţia reprezentanţilor diplomatici ai SUA, Comisiei Europene, precum şi ai tuturor statelor membre ale Uniunii Europene:

Vă adresez această scrisoare din dorinţa de a sublinia cât de grav a fost atacul de ieri al Preşedintelui Traian Băsescu la adresa independentei Justiţiei, dar si cu apelul de a interveni public în sprijinul Consiliului Superior al Magistraturii, direct vizat de declaraţiile oficiale făcute ieri de şeful statului.

În mod absolut surprinzător, ieri, Traian Băsescu a susţinut o conferinţă de presă în care a formulat ameninţări la adresa unui magistrat, membru al CSM, a folosit cuvinte denigratoare şi a criticat în termeni foarte duri activitatea magistraţilor meniţi, prin lege, să vegheze la buna funcţionare a Justiţiei.

Este un fapt de o gravitate deosebită, care periclitează bunul mers al justiţiei din ultima vreme şi care pune sub semnul întrebării independenţa acesteia. Consiliul Superior al Magistraturii solicitase, anterior, să fie verificate informaţiile difuzate public de către Preşedinte cu privire la un caz important (cazul Microsoft).

Printre afirmaţiile de ieri ale Preşedintelui, vă supun atenţiei următoarele:

“Se pare că sunt magistraţi care ţin neapărat să facă politică şi au ajuns să facă şi mai prost decât politicienii. Am înţeles că un domn magistrat a considerat că am afectat justiţia pentru că aş fi dat date din dosar. Domnul magistrat minte!

Dacă este vreun magistrat în CSM care vrea să facă politică să intre cinstit în politică şi să se lase de calitatea de magistrat. Astfel de atitudini mincinoase nu fac decât să discrediteze instituţia.

Nu puteam să trec peste acest incident pe care îl consider de nedorit şi este o rugăminte: dacă sunt judecători membri în CSM, procurori sau judecători care vor să facă politică, să intre în politică.”

Va solicit, ţinând cont de toate aceste lucruri, să analizaţi aceste declaraţii şi să transmiteţi un mesaj public de susţinere a independenţei CSM şi a Justiţiei în general. Consiliul Superior al Magistraturii este instituţia menită de Constituţie să asigure buna funcţionare a Justiţiei, iar astfel de atacuri iară precedent periclitează cu siguranţa independenţa şi eficienţa sa”, afirmă Ponta în scrisoare.

Preşedintele Traian Băsescu l-a acuzat, joi, pe judecătorul Horaţius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), că “minte”, şeful statului precizând că îşi menţine integral declaraţia pe care a făcut-o atunci când a dat avizul de începere a urmării penale faţă de cinci foşti miniştri.

“Se pare că sunt magistraţi care ţin neapărat să facă politică şi au ajuns să o facă mai prost decât o facem noi, politicienii. Un domnn magistrat a considerat că în conferinţa mea de presă am afectat justiţia că am dat acte din dosar. Îmi pare rău, domnul magistrat minte. Îmi menţin integral declaraţia pe care am făcut-o când am anunţat cererea de urmărire penală pentru cinci foşti miniştri”, a declarat Băsescu.

Premierul Ponta a declarat atunci că declaraţia de joi a preşedintelui Traian Băsescu legată de un judecător reprezintă “cel mai grav” act la adresa justiţiei din partea unui oficial român în ultimii 25 de ani.

“Dacă vorbim de împiedicarea independenţei justiţiei, cred că este cel mai grav act pe care l-am văzut vreodată din partea unui oficial român în ultimii 25 de ani”, a spus Ponta.

Pe de altă parte, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), într-un comunicat din 7 octombrie, menţiona: “Având în vedere solicitările unor reprezentanţi ai mass media cu privire la poziţia Consiliului Superior al Magistraturii faţă de declaraţiile publice ale Premierului României din data de 6 octombrie 2014, Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media este abilitat să aducă la cunoştinţa publicului faptul că aceste aspecte vor fi puse în discuţie în şedinţa Plenului CSM din data de 9 octombrie 2014, urmând a se lua o hotărâre cu privire la necesitatea sesizării Inspecţiei Judiciare asupra unei eventuale atingeri adusă independenţei procurorului de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti în efectuarea urmăririi penale în dosarul Lukoil”.

Premierul Victor Ponta a declarat, luni, despre dosarul Lukoil, că procurorul este suveran şi independent în cercetarea cazului, însă Guvernul speră într-o soluţie legală care să permită sancţionarea prsoanelor vinovate şi recuperarea prejudiciului, dar şi continuarea normală a activităţii şi plata salariilor către angajaţi.

Ponta a făcut referire şi la sechestrul asupra unor bunuri ale companiei, comentând: “Bănuiesc că cei care au comis fapte penale nu fugeau cu conductele în Rusia sau nu ştiu unde şi nici rafinăria nu o mutau mâine din România”.

“Îmi exprim speranţa ca, fără a interfera în niciun fel în activitatea suverană şi independentă a procurorului, să avem grijă că e vorba de 3.500 oameni şi de nişte interese economice de funcţionare a altor companii extrem de importante şi sper doar în înţelepciunea şi responsabilitatea celor care anchetează de a găsi soluţia legală. Totuşi, aici nu e vorba că am prins pe cineva furând o maşină şi indisponibilizăm maşina, aici să indisponibilizezi conducte…bănuiesc că cei care au comis fapte penale nu fugeau cu conductele în Rusia sau nu ştiu unde şi nici rafinăria nu o mutau mâine din România. Dar justiţia este independentă îşi face datoria şi bănuiesc că, dacă se întâmplă ceva rău, cei 3.500 de oameni o să vină la mine, că aşa e cu justiţia. Eu doar sper şi ne dorim să se găsească soluţia legală prin care, pe de-o parte, să fie sancţionaţi cei vinovaţi, să se recupereze prejudiciul fără să aruncăm în aer acea chestie cu “Fiat Justitia Pereat Mundi” (“Să se facă dreptate chiar dacă moare lumea”-n.r.)…eu sper să fie doar cu “Fiat Justitia”, fără să piară şi lumea numai din asta”, a spus premierul.

De asemenea, în 9 octombrie, vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), procurorul Gheorghe Muscalu, a declarat că instituţia face un apel la oamenii politici aflaţi în campanie electorală să fie “chibzuiţi” cu privire la temele privind justiţia şi să nu atace magistraţii “fără o bază reală”.

“Am decis în plen să transmitem un mesaj foarte clar politicienilor şi persoanelor publice să fie rezervate total în ceea ce privesc temele pe justiţie, în ceea ce priveşte atacarea soluţiilor sau discutarea soluţiilor, atacarea judecătorilor şi procurorilor fără o bază reală”, a spus Muscalu, joi, după şedinţa de plen a CSM de joi.

În acelaşi context, vicepreşedintele Consiliului a subliniat că membrii CSM au încercat, în ultima perioadă, să transmită un mesaj clar politicienilor aflaţi în campanie electorală. “În ultima perioadă, am încercat să transmitem un mesaj foarte clar în spaţiul public, vizând actualul context al campaniei electorale şi ceea ce a fost anterior, de pregătire a campaniei electorale, în sensul ca oamenii politici, persoanele publice care fac declaraţii care ajung în spaţiul public în diferite modalităţi să fie rezervaţi în a folosi justiţia sau teme concrete din justiţie în campania electorală”, a declarat Muscalu.

Vicepreşedintele CSM a mai spus că astfel de discuţii apărute în spaţiul public pot afecta independenţa procurorilor şi a judecătorilor. “În ultimele zile, din diverse zone, în spaţiul public au apărut comentarii, au apărut discuţii, care puteau, într-un fel sau altul, să creeze suspiciunea că independenţa procurorilor şi judecătorilor, imparţialitatea acestora sau reputaţia lor profesională ar putea fi afectată”, a conchis procurorul Muscalu.

Potrivit unui comunicat din 9 octombrie remis MEDIAFAX, plenul Consiliului Superior al Magistraturii face apel la responsabilitate şi echilibru din partea întregii clase politice, a persoanelor publice şi a vectorilor de opinie, de a se abţine de la declaraţii şi atacuri nefondate la adresa justiţiei, de natură a-i afecta imaginea şi a eroda încrederea publicului, construită cu greu în timp, prin eforturile judecătorilor şi procurorilor care îşi îndeplinesc atribuţiile prevăzute de lege în mod profesionist.

Plenul Consiliului solicită, inclusiv instituţiilor mass media, să adopte o atitudine obiectivă şi echidistantă, astfel încât să nu inducă impresia că demersurile organelor judiciare pot fi influenţate de factorul politic.

“Reamintim că, potrivit dispoziţiilor Constituţiei României, judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii, iar activitatea procurorilor se desfăşoară cu respectarea principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, magistraţii nefiind subordonaţi nici puterii legislative, nici puterii executive”, se mai arată în comunicat.

Referitor la afirmaţiile ce vizează derularea unor anchete penale şi a modului de soluţionare a unor dosare penale, CSM precizează că Plenul a sesizat Inspecţia Judiciară în vederea efectuării de verificări, pentru a se stabili măsura în care astfel de afirmaţii lezează independenţa justiţiei, independenţa judecătorilor şi a procurorilor în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi principiul separaţiei puterilor în stat.

“Totodată, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii atrage atenţia asupra riscului ca prin competiţia politică internă marcată de derapaje de la principiul supremaţiei legii să fie subminate progresele din perspectiva îndeplinirii condiţionalităţilor Mecanismului de Cooperare şi Verificare, cu grave consecinţe în planul recunoaşterii depline a României ca stat membru al Uniunii Europene”, conform sursei citate.

CSM a decis joi să sesizeze Inspecţia Judiciară atât în cazul declaraţiilor făcute de Victor Ponta cu privire la ancheta referitoare la Lukoil, cât şi în cazul afirmaţiilor lui Traian Băsescu privind dosarul Microsoft şi ale lui Varujan Vosganian despre condamnarea lui Sorin Roşca Stănescu.

Inspecţia Judiciară urmează să analizeze afirmaţiile şi să prezinte concluziile într-un singur raport privind apărarea independenţei justiţiei, care va fi prezentat plenului CSM.

POLITICĂ

România și Franța au semnat o Declarație de intenție în domeniul nuclear civil pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă

Published

on

© Jean Castex/ Twitter

Premierul Ludovic Orban și omologul său francez Jean Castex au semnat luni, la Paris, alături de foaia de parcurs privind Parteneriatul Strategic, o Declaraţie de intenţie în domeniul nuclear civil, care vizează, printre altele, colaborarea cu parteneri strategici în realizarea proiectului de construcţie a reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă.

“Am mai semnat cu premierul francez, un document, o Declaraţie de intenţie, privind cooperarea în domeniul nuclear civil care vizează, printre altele, colaborarea cu partenerii strategici în realizarea proiectului de construcţie a reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi în reparaţia capitală, în modernizarea, renovarea reactorului 1, într-un cadru evident mai larg cu parteneri strategici. Un proiect extrem de important pentru politica energetică a României”, a spus Ludovic Orban, luni seară, într-o conferinţă de presă la sediul Ambasadei României în Franța, după întâlnirea cu premierul francez Jean Castex şi ceremonia de semnare a unor documente bilaterale.

Şeful Executivului de la Bucureşti a precizat că a fost semnat şi un acord între Nuclearelectrica şi o companie franceză, Orano.

Semnarea acestei declarații vine în contextul în care România şi SUA au parafat la 9 octombrie, la Washington, un acord interguvernamental extinscare permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Proiectul în valoare de 8 miliarde de dolari va fi coordonat de compania americană AECom și va implica un consorțiu format din companii din România, Canada și Franța. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US. Ulterior, ministrul economiei și energiei, Virgil Popescu, a avut o videoconferință cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, în care înaltul oficial european a menționat sprijinul Comisiei Europene pentru pentru proiectele energetice ale României, inclusiv memorandumul cu SUA privitor la Cernavodă.

România și Franța au semnat luni, la Paris, o nouă foaie de parcurs în ceea ce priveşte Parteneriatul strategic dintre cele două ţări, ”cu o structură actualizată, ambiţioasă”.

Vizita lui Orban în Franța, prima a unui șef de guvern din UE după instalarea lui Castex în fruntea guvernului francez, are ca element central semnarea unei noi foi de parcurs privind Parteneriatul Strategic dintre România și Franța, anul acesta cele două țări celebrând 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice.

Premierul Ludovic Orban a început luni o într-o vizită oficială de două zile în Franţa, fiind însoţit de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Economiei, Virgil Popescu, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, şi ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Continue Reading

POLITICĂ

România și Franța au semnat o nouă foaie de parcurs a Parteneriatului Strategic. Ludovic Orban: Avem garanția susținerii din partea Franței pentru aderarea la Schengen și la OCDE

Published

on

© Guvernul României

România și Franța au semnat luni, la Paris, o nouă foaie de parcurs în ceea ce priveşte Parteneriatul strategic dintre cele două ţări, ”cu o structură actualizată, ambiţioasă”, a declarat prim-ministrul Ludovic Orban, după ceremonia de semnare la care a participat alături de omologul său francez, Jean Castex.

Vizita lui Orban în Franța, prima a unui șef de guvern din UE după instalarea lui Castex în fruntea guvernului francez, are ca element central semnarea unei noi foi de parcurs privind Parteneriatul Strategic dintre România și Franța, anul acesta cele două țări celebrând 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice.

“Este o vizită extrem de importantă într-un an simbolic în care aniversăm 140 de ani de relaţii diplomatice. Ţările noastre sunt legate printr-un Parteneriat strategic, iar dorinţa comună este de a da un caracter şi mai strategic acestui parteneriat, de aceea am semnat o nouă foaie de parcurs cu o structură actualizată, ambiţioasă, care are ca scop să strângă şi mai mult relaţiile dintre Franţa şi România, atât în plan bilateral, cât şi la nivel european şi internaţional”, a spus Ludovic Orban, după întâlnirea avută cu premierul francez Jean Castex şi ceremonia de semnare a mai multor documente bilaterale, informează Agerpres.

El a punctat, în context, că prezenţa economică a părţii franceze în România este una importantă.

“Investiţiile franceze generează multe locuri de muncă şi, înaintea pandemiei, schimburile economice dintre ţările noastre au atins aproape 10 miliarde de euro pe an. Ne dorim ca această cooperare să crească, să se diversifice, să fie aprofundată, să genereze efecte şi mai benefice”, a precizat Orban.

Premierul român a arătat că a semnat împreună cu omologul său şi o Declaraţie de intenţie privind colaborarea în domeniul nuclear civil, care se doreşte dezvoltat în România “cu parteneri de încredere”.

“Practic, în toate domeniile pot exista cooperări între întreprinderi din Franţa şi din România”, a spus Orban.

Şeful Executivului de la Bucureşti a menţionat ca potenţiale domenii de colaborare transporturile, energia, securitatea cibernetică, telecomunicaţiile.

Am decis, totodată, să intensificăm dialogul bilateral în domeniul securităţii şi al apărării. Astfel, ne-am angajat reciproc să continuăm consultările de substanţă, periodice, la nivelul miniştrilor responsabili de Afacerile Externe şi Apărare în formatul 2+2″, a mai afirmat Orban.

Premierul s-a referit şi la cooperarea cu Franţa în domeniul cultural.

“Între noiembrie 2018 şi noiembrie 2019 am sărbătorit prietenia româno-franceză printr-un extraordinar Sezon cultural. Anul viitor ne propunem să-l sărbătorim împreună pe George Enescu, pentru că se împlinesc 140 de ani de la naşterea compozitorului şi va avea loc cea de-a XXV-a ediţie a Festivalului ‘George Enescu’ la Bucureşti”, a subliniat premierul.

El a menţionat şi reafirmarea angajamentului comun pentru a consolida proiectul european.

“Vom dialoga intens în prespectiva preluării preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către Franţa. (…) În acelaşi context am subliniat că este important să punem rapid în practică mecanismele şi instrumentele pentru a putea utiliza fondurile din viitorul buget european şi pe cele din Planul european de relansare economică”, a declarat Orban.

Şeful Executivului de la Bucureşti a spus că a introdus obiective importante pentru România în aria Parteneriatului Strategic precum aderarea la spațiul Schengen și aderarea la OCDE, arătând că a transmis omologului francez “aşteptarea legitimă” a României privind aderarea la Spaţiul Schengen.

Am solicitat sprijinul pentru urgentarea unei decizii pozitive. De asemenea, un sprijin aşteptăm şi într-un alt dosar important pentru România, aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, România fiind cel mai bine plasat candidat european şi contăm pe sprijinul partenerilor europeni şi, în primul rând al Franţei, pentru ca procesul de extindere să se finalizeze”, a adăugat Orban, precizând suplimentar că avem prin această foaie de parcurs “o garanție a susținerii din partea Franței” pentru aceste obiective.

Premierul a precizat că în cadrul discuţiilor bilaterale i-a urat succes premierului francez în exercitarea mandatului, într-o perioadă în care “Franţa, Europa şi lumea întreagă trebuie să facă faţă provocărilor cauzate de pandemie”.

“România promovează o abordare coordonată la nivelul UE a răspunsului la această criză”, a completat el.

Totodată, Orban a menţionat că l-a asigurat pe omologul său francez de toată “compasiunea şi solidaritatea” părţii române după “asasinarea profesorului Samuel Paty de către un terorist”.

“De asemenea, am transmis solidaritatea noastră faţă de Franţa în respectarea valorilor noastre fundamentale şi importanţa unui spaţiu în care libertatea de expresie şi conştiinţă sunt apărate de violenţe şi cenzură. Atacurile la persoană îndreptate către un şef de stat, vizat în mod personal, precum cel la care a fost, recent, supus preşedintele Emmanuel Macron nu sunt acceptabile din punctul nostru de vedere. Respectul reciproc între parteneri şi aliaţi este esenţial şi diferenţe de abordare sau momente de criză trebuie depăşite prin dialog constructiv şi respect reciproc”, a mai declarat Orban.

Citiți și Ludovic Orban, editorial în presa franceză înaintea vizitei la Paris: Relansarea Europei trebuie făcută sub semnul coeziunii, astfel încât nici o țară să nu se simtă lăsată în afara acesteia

Premierul Ludovic Orban a început luni o într-o vizită oficială de două zile în Franţa, fiind însoţit de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Economiei, Virgil Popescu, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, şi ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Elementul central al vizitei lui Orban în Franța – semnarea unei noi foi de parcurs privind parteneriatul bilateral – urmează Declarației actualizate privind Parteneriatul Strategic dintre România și Franța, semnată la 27 noiembrie 2018, la Paris, de președinții Emmanuel Macron și Klaus Iohannis.

Parteneriatul Strategic dintre cele două țări a fost semnat în februarie 2008, la București, de președinții Traian Băsescu și Nicolas Sarkozy. Acestuia i s-au succedat trei foi de parcurs, semnate în anii 2008, 2013 și 2016.

Cea din urmă foaie de parcurs, semnată în 2016, a fost dedicată consolidării cooperării pe subiecte de interes deosebit ale agendei europene, a actualizării direcțiilor principale pentru aprofundarea cooperării între cele două state în domenii esenţiale de cooperare sectorială și pregătirii Sezonului cultural încrucișat România-Franța 2018-2019, de marcare a Centenarului Marii Uniri şi a constituirii Statului român modern 1918 – 2018, precum și a colaborării în contextul președinției României la Consiliul Uniunii Europene, din perioada 1 ianuarie 2019 – 30 iunie 2019.

Noua foaie de parcurs survine într-un moment în care țările UE se confruntă cu cea mai gravă criză de la înființarea proiectului european (COVID-19) și va acoperi, între altele, și cooperarea bilaterală în contextul președinției Franței la Consiliului Uniunii Europene, din perioada 1 ianuarie 2022 – 30 iunie 2022.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Klaus Iohannis, convorbire telefonică cu omologul elvețian privind cooperarea bilaterală, relațiile UE-Elveția și gestionarea pandemiei

Published

on

© Administrația Prezidențială

Stadiul cooperării bilaterale româno-elveţiene şi gestionarea pandemiei de COVID-19 s-au aflat printre temele discuţiei care a avut loc luni între preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Confederaţiei Elveţiene, Simonetta Sommaruga, la solicitarea părţii elveţiene.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul convorbirii au fost abordate stadiul cooperării bilaterale, gestionarea pandemiei de COVID-19, relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Elveţia, precum şi aspecte ale agendei internaţionale.

Preşedintele Klaus Iohannis a apreciat nivelul relaţiilor româno-elveţiene, reflectat atât prin dinamica dialogului politic bilateral, cât şi prin importantele investiţii elveţiene din ţara noastră.

Preşedintele României a evidenţiat aportul pozitiv adus în economia şi societatea elveţiană de către cetăţenii români, apreciind, totodată, activitatea cetăţenilor elveţieni în România, a precizat Administraţia Prezidenţială.

În ceea ce priveşte pandemia de COVID-19, şeful statului român a subliniat faptul că evoluţia recentă înregistrată în majoritatea statelor europene este una îngrijorătoare, pe fondul creşterii numărului de cazuri de infectare, potrivit sursei citate.

În context, Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru implementarea adecvată a măsurilor convenite la nivel naţional şi european, coroborată cu menţinerea unui nivel ridicat al dialogului şi cooperării cu toţi partenerii europeni, inclusiv Elveţia, care să permită gestionarea cât mai eficientă a efectelor acestei pandemii şi asigurarea unei reveniri economice sustenabile.

De asemenea, Iohannis a evidenţiat importanţa cooperării la nivelul Spaţiului Economic European pentru gestionarea crizei de sănătate actuale, salutând faptul că Elveţia a fost inclusă în mecanismele Uniunii Europene de gestionare a pandemiei.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis aprecierea ţării noastre pentru rezultatele înregistrate în cadrul programelor realizate în baza contribuţiei financiare elveţiene la coeziunea Uniunii Europene, subliniind că succesele înregistrate constituie o premisă foarte bună pentru reînnoirea acestora în cel mai scurt timp.

Cu acelaşi prilej, şeful statului român a exprimat sprijinul pentru consolidarea relaţiilor instituţionale dintre Uniunea Europeană şi Confederaţia Elveţiană şi şi-a manifestat speranţa că, odată cu respingerea de către cetăţenii elveţieni a iniţiativei de denunţare a Acordului dintre Uniunea Europeană şi Elveţia privind libera circulaţie a persoanelor, se vor crea premisele pentru finalizarea Acordului Cadru Instituţional UE – Elveţia, a mai precizat Administraţia Prezidenţială.

“Cu prilejul convorbirii, partea elveţiană a adresat o invitaţie preşedintelui României de a efectua o vizită oficială în Confederaţia Elveţiană în cursul anului următor. Invitaţia a fost acceptată de preşedintele Klaus Iohannis, urmând ca data vizitei să fie stabilită ulterior”, a menţionat sursa citată.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

Dan Motreanu6 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a cerut Comisiei Europene să intensifice colaborarea între autoritățile vamale și cele de supraveghere a pieței pentru a garanta controale de calitate uniforme la mărfurile din UE

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Centura Bacăului, prima porțiune de autostradă din Moldova, primește finanțare europeană în valoare de 689,437 milioane de lei

ROMÂNIA7 hours ago

Ludovic Orban, primul șef de guvern din UE primit la Paris de omologul francez: România vrea să găzduiască viitorul Centru UE pentru securitate cibernetică

Daniel Buda7 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda a prezidat discuțiile din cadrul Comisiei AGRI privind măsurile de criză pentru sectorul viniviticol

NATO8 hours ago

Prim-miniștrii României și Franței au decis, la Paris, reluarea mecanismului de consultări 2+2 între miniștrii de externe și ai apărării

POLITICĂ8 hours ago

România și Franța au semnat o Declarație de intenție în domeniul nuclear civil pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă

Dragoș Pîslaru9 hours ago

Dragoș Pîslaru, co-raportor privind mecanismul de Redresare și Reziliență, maraton de întâlniri pentru pregătirea mandatului de negociere al Parlamentului European pe dosarul de 672.5 mld. de euro

ROMÂNIA10 hours ago

Franța salută solidaritatea și sprijinul României după “atacurile defăimătoare” ale lui Recep Tayyip Erdogan la adresa lui Emmanuel Macron

POLITICĂ10 hours ago

România și Franța au semnat o nouă foaie de parcurs a Parteneriatului Strategic. Ludovic Orban: Avem garanția susținerii din partea Franței pentru aderarea la Schengen și la OCDE

SUA12 hours ago

Cazul Boeing: UE primește undă verde oficial de la OMC pentru a taxa importurile americane, însă preferă o soluție negociată cu SUA

Dacian Cioloș18 hours ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA4 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Advertisement
Advertisement

Trending